Dacia organizează o amplă rechemare în service pentru modelul Jogger din cauza unui șurub care poate duce la pierderea controlului direcției mașinii.

Dacia Jogger, lansat ca un înlocuitor unic pentru MCV și Lodgy, dar cu un design inspirat de SUV-uri, face obiectul unei rechemări la nivel european. Aceasta a fost inițiată de companie din cauza unui șurub care nu a fost strâns corespunzător în uzină. Defecțiunea, descoperită de inginerii Dacia, a condus la demararea unei campanii care afectează vehicule produse timp de șapte luni și jumătate.

Mai exact, sunt vizate mașinile fabricate între 28 martie și 10 octombrie 2024, o perioadă care coincide cu introducerea în producție a modelului la uzina din Maroc. Conform autorităților franceze, 5.659 de unități sunt afectate, indiferent de tipul de motorizare: GPL, hibrid sau benzină.

Campania de rechemare, considerată una de siguranță, vizează un posibil risc major: „Datorită cuplului de strângere insuficient la suporturile butucului spate, durata de viață a ansamblului înșurubat este redusă, ceea ce poate duce la pierderea unei roți din spate. Acest lucru poate conduce la pierderea controlului vehiculului și la un risc crescut de accident și răniri”.

Reprezentanții Dacia au confirmat pentru Profit.ro că în România sunt afectate doar 15 unități Jogger, dar nu au putut preciza dacă acestea au fost produse la Mioveni sau Tanger.

Uzina din Maroc a preluat producția lui Jogger începând cu 2024, tranziția realizându-se treptat. Proprietarii vehiculelor vizate vor fi contactați de Dacia pentru a se prezenta într-un service autorizat, unde se va verifica și, dacă este necesar, remedia problema prin strângerea șurubului la cuplul stabilit.

Banca Națională a României a făcut public raportul privind evoluția inflației până în vară. Deși prețurile vor crește, măsurile fiscal bugetare viitoare vor avea un puternic efect asupra vieții economice de la noi din țară.

Rata anuală a inflației va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe acest orizont de timp, iar în semestrul II va descrește pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, potrivit Băncii Naționale a României.

”În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția februarie 2025, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025 – pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe acest orizont de timp – iar în semestrul II va descrește pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, menținându-se deasupra intervalului țintei până la finele anului curent. Totodată, după ce va coborî în primele luni din 2026 ușor sub limita de sus a intervalului țintei, rata anuală a inflației va rămâne constantă până la capătul orizontului de prognoză, pe un palier doar marginal inferior celui previzionat anterior. Descreșterea va avea ca resorturi efecte de bază dezinflaționiste și influențe venite din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, precum și din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt -pe o traiectorie mai ridicată totuși decât în proiecția precedentă -, alături de manifestarea cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să se deschidă și să crească moderat în anul curent, dar să se restrângă gradual ulterior”, se arată în comunicatul BNR.

Potrivit sursei citate, incertitudini și riscuri continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, impactul prezumat al măsurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum, iar, pe de altă parte, cerința consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv.

O sursă de incertitudini și riscuri rămân însă și condițiile de pe piața muncii și ritmul creșterii salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative continuă să fie asociate dinamicilor prețurilor energiei și alimentelor, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, iar riscuri notabile vin din tendința de extindere a protecționismului comercial, cu potențial impact asupra cotațiilor altor materii prime, precum și asupra prețurilor unor bunuri intermediare și finale.

Incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă mersul economiei globale/zonei euro și al comerțului internațional în contextul măsurilor de politică comercială ale administrației americane, susține banca centrală. Totodată, absorbția și utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ele sunt însă esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice și ale consolidării bugetare.

BNR menționează că relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât, în ședința de vineri, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

BNR precizează că deciziile CA vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

Totodată, banca centrală susține că monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 aprilie 2025.

Banca Națională a României a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. În practică, asta ar trebui să tempereze creșterea ratelor la orice fel de împrumut al băncilor comerciale, însă inflația ar putea duce la alte creșteri în piața creditelor.

”Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 14 februarie 2025, a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, anunţă BNR.

Deciziile CA al BNR vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administraţie reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 aprilie 2025.