Stiri economice
Vârsta medie de pensionare crește peste tot în UE. Unde e România
Țări precum Danemarca, Italia şi Olanda, unde vârsta de pensionare este acum legată de speranţa de viaţă, intenţionează să majoreze în continuare vârsta de pensionare. Franţa, în schimb, intenţionează să aibă vârste standard de pensionare sub 65 până în 2060. Un raport anual privind pensiile realizat de OCDE, organizaţie la care România încearcă să adere, avertizează că ţările membre trebuie să facă noi paşi pentru a-şi consolida sistemele de pensii pentru ca acestea să poată face faţă schimbărilor demografice, inegalităţii sporite dintre cetăţenii mai în vârstă şi schimbarea naturii muncii într-o economie digitală. În condiţiile în care mulţi oameni se reorientează către poziţii non-tradiţionale, o vârstă strictă fixă de pensionare ar putea să nu mai fie în interesul general, arată OCDE.
În România, vârsta-standard de pensionare este, în momentul de faţă, de 65 de ani pentru bărbaţi şi de 63 de ani pentru femei. În ceea ce priveşte stagiul minim de cotizare, adică vechimea în muncă, acesta este de 15 ani şi pentru femei, şi pentru bărbaţi, iar stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, indiferent de sex. Deşi există presiuni de la Bruxelles pentru ca România să majoreze la 65 de ani vârsta de pensionare la femei, Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii a declarat, recent, că acest lucru nu se poate întâmpla. „Nu se schimbă vârsta de pensionare. Am avut discuţii cu comisarul european Marianne Thyssen, care a spus să egalizăm vârsta între femei şi bărbaţi. I-am explicat că nu putem face asta (…), i-am explicat şi că avem o altă speranţă de viaţă, care în Uniunea Europeana este mai mare şi nu putem să ne ducem cu vârsta de pensionare ca în Olanda, de exemplu, la 67-70 de ani”, a declarat oficialul guvernamental.
Ce fac alte ţări
În Austria, însă, stagiul minim de cotizare este de 45 de ani. Vârsta de pensionare va creşte gradual, începând cu 2024 până în 2033, la 67 de ani la bărbaţi, de la 65 de ani în prezent, şi la femei la 65 de ani, de la 60 de ani în prezent.
În Franţa vârsta de pensionare este de 62 de ani pentru cei născuţi între 1955 şi 1973, însă stagiul întreg de cotizare este de 40-43 de ani. Pentru cei născuţi după anul 1973, stagiul întreg de cotizare trebuie să fie de minimum 43 de ani pentru a primi o pensie întreagă la 62 de ani. În unele cazuri, cum ar fi perioada de creştere a copiilor, sau personae cu dizabilităţi, se poate cere plata pensiei întregi la vârsta de 65 de ani, indiferent de stagiul de cotizare. Pentru angajaţii din privat, sunt luaţi în calcul cei mai bine plătiţi 25 de ani care sunt indexaţi cu rata inflaţiei, iar pensia poate ajunge la jumătate din salariul primit. Funcţionarii publici au o schemă avantajoasă, respectiv pot primi o pensie care să reprezinte 75% din venitul mediu, calculată la ultimele şase luni de activitate. Cu toate acestea, funcionarii publici vor fi obligaţi să aibă un stagiu de cotizare de 43 de ani, faţă de 41,5 după ultimele modificări, pentru a beneficia de pensie întreagă.
În Belgia, vârsta de pensionare este de 65 de ani. Începând cu 2025 aceasta va creşte la 66 de ani, iar din 2030, la 67 de ani. Pensionarea anticipată se poate face la o vârstă minima de 63 de ani, cu o perioadă de cotizare de 42 de ani, însă pensia va fi redusă.
În Germania, vârsta de pensionare este de 65 de ani, pentru persoanele născute înainte de 1947, şi 67 de ani pentru cei născuţi după 1964. Pentru cei născuţi între cele două perioade, situaţia e puţin mai complicată. Pentru fiecare an de naştere începând cu 1947, vârsta de pensionare creşte cu o lună. De exemplu, cei născuţi în anul 1948 se pot pensiona la 65 şi o lună, cei născuţi în 1949 se pot pensiona la 65 de ani şi două luni şi aşa mai departe. Cei mai dezavantajaţi sunt cei născuţi după 1958, pentru că vârsta de pensionare creşte cu câte două luni pentru fiecare an în plus, până ajunge la 67 de ani pentru cei născuţi în 1964. Până în 2060, statul intenţionează să majoreze vârsta de pensionare la 69 de ani. Cu toate acestea, stagiul minim cotizare pentru care se acordă o pensie este de cinci ani.
Acest articol a fost publicat în numărul 17 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 30 aprilie – 6 mai 2018
Evenimente
ALEGERI PARLAMENTARE 2024. REZULTATE PARȚIALE: PSD, PE PRIMUL LOC, URMAT DE AUR ȘI PNL
Biroul Electoral Central a numărat voturile din peste 99% dintre secții. Conform datelor de până la această oră, șapte partide vor avea reprezentanți în Senat și Camera Deputaților în viitorul mandat. În prezent, ordinea partidelor după alegerile parlamentare este PSD, AUR, PNL, USR. Este însă puțin probabil să apară schimbări având în vedere că numărătoarea voturilor la alegerile parlamentare 2024 este aproape finalizată.
Secţiile de votare organizate pe teritoriul României pentru alegerile parlamentare s-au închis duminică seara, la ora 21:00, iar cele din străinătate luni dimineață, la ora 7.00. Ultimele secții din străinătate în care s-a votat au fost cele din Canada și SUA.
UPDATE 10.00 – Până în acest moment, au fost centralizate 20013 de procese verbale din 20059, un procent de 99,77%. Potrivit rezultatelor parțiale, PSD rămâne pe primul loc și are un procent de 22,44%, AUR pe doi cu 18,23%, urmat de PNL cu 14,33%.
UPDATE 9:00 – Doar 70 de procese verbale au mai rămas de numărat înainte de aflarea rezultatelor finale la alegerile parlamentare din acest an.
Rezultate alegeri parlamentare 2024 Senat, după numărarea a 99,60% din procesele-verbale:
Rezultate alegeri parlamentare 2024 Camera Deputaților, după numărarea a 99,60% din procesele-verbale:
Evenimente
CCR A DECIS RESPINGEREA ANULĂRII ALEGERILOR. ÎN UNANIMITATE, S-A CONFIRMAT ORDINEA PRIMILOR 2 CLASAȚI. TURUL DOI ARE LOC PE 8 DECEMBRIE
CCR a decis repingerea ANULĂRII alegerilor. În unanimitate, s-a confirmat ordinea primilor 2 clasați
Din sursele Realitatea PLUS, se pare că ordinea candidaților s-a schimbat. Marcel Ciolacu ar fi trecut pe locul 2, iar Elena Lasconi pe 3. Ar mai fi de renumărat 650.000 de voturi din Diaspora, care ajung în țară pe 9 decembrie.
Solicitarea de anulare a fost depusă de Cristian Terheș, candidat la alegerile prezidențiale, care a contestat validitatea procesului electoral, invocând posibile nereguli. Argumentele acestuia, precum și datele rezultate din renumărarea voturilor efectuată de Biroul Electoral Central (BEC), vor constitui baza deliberării judecătorilor constituționali.
Reamintim că Elena Lasconi și Călin Georgescu au intrat, inițial, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Ulterior, CCR a decis renumărarea voturilor.
Evenimente
TikTok, audiat la Parlamentul European în contextul alegerilor din Europa, inclusiv România. Manipularea informației, sub lupa europarlamentarilor
Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorului din Parlamentul European (PE) va audia marţi reprezentanţi ai TikTok asupra modului în care această companie aplică regulile digitale ale UE, în contextul alegerilor desfăşurate recent în Europa, a anunţat luni într-un comunicat de presă legislativul european.
Marţi, începând aproximativ de la ora 11:00 CET (12:00 ora României), Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorului va desfăşura o discuţie cu Caroline Greer, directoare a TikTok pentru politici publice şi relaţii guvernamentale, şi cu Brie Pegum, director global de producţie, autenticitate şi transparenţă al TikTok.
Europarlamentarii sunt aşteptaţi să pună întrebări legate de măsurile luate de companie, în conformitate cu manualul de reguli digitale al UE, pentru a garanta un spaţiu online sigur, transparent şi de încredere, mai ales în perioadele electorale.
Legea privind Serviciile Digitale ale UE (Digital Services Act – DSA), intrată deplin în vigoare pe 17 februarie 2024, stabileşte obligaţii stricte pentru furnizorii de servicii digitale, cum ar fi social media sau comerţul online, de a combate conţinutul ilegal, dezinformarea online şi alte riscuri online pentru societate.
Comisia Europeană, care în virtutea DSA dispune de prerogative de investigare şi sancţionare, a început să examineze strategiile de îndeplinire a acestor obligaţii în cazul mai multor platforme online foarte mari.
În contextul alegerilor aflate în desfăşurare în România, Comisia Europeană a adresat întrebări referitoare la procesul companiei TikTok de gestiune a riscului în ceea ce priveşte manipularea informaţiei, sistemul de recomandare (ce oferă utilizatorului sugestii pentru articolele cele mai relevante – n.r.) şi accesul terţilor la date.
Comisia a adresat anterior întrebări despre designul şi funcţionarea sistemelor de recomandare ale TikTok, YouTube şi Snapchat, şi mai precis asupra măsurilor întreprinse de TikTok pentru combaterea riscurilor legate de alegeri, asigurarea pluralismului media şi a discursului public.
-
Evenimenteacum 2 zile
Mega criza economică ce bate la ușă, despre care nimeni nu suflă o vorbă. Colaps major pentru cele mai mari economii ale lumii
-
Evenimenteacum 2 zile
CNA, NOI PRESIUNI: ȘEDINȚĂ SPECIALĂ PENTRU REALITATEA PLUS, ÎN ZIUA VOTULUI. ANCA ALEXANDRESCU: V-AU AMENDAT PE VOI, CEI CARE AȚI VOTAT! NU NE ÎNCHID GURA!
-
Evenimenteacum 2 zile
Cum ar putea să bage Donald Trump în groapă industria auto internațională. Măsuri economice șoc
-
Evenimenteacum 2 zile
EXIT-POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2024. PRIMELE REZULTATE SUNT PE REALITATEA.NET – PUTEREA VOTULUI ÎN CIFRE
-
Evenimenteacum o zi
EXIT-POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2024. REZULTATELE VOTULUI AU FOST FĂCUTE PUBLICE – PSD CÂȘTIGĂ ALEGERILE. PARTIDELE SUVERANISTE SOS ȘI POT, PESTE PRAGUL DE 5%
-
Evenimenteacum o zi
Șomajul, în scădere ușoară, în luna octombrie. În continuare, tinerii sunt cei mai afectați
-
Retailacum 23 de ore
Cutie pentru prânz Koken – practică și durabilă
-
Evenimenteacum 21 de ore
Megafuziune pe piața de energie din România. Cum va funcționa noul distribuitor