În jur de 4% din activul net al fondurilor de pensii private obligatorii a mers către comisioanele administratorilor, în cei aproape zece ani de existenţă a sistemului, a transmis, pentru Capital, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Chiar dacă în ultimii doi ani ponderea comisioanelor în totalul activului a depăşit randamentele, per ansamblu cei 4% încasaţi din două comisioane nu ajung nici la jumătate din randamentul mediu anualizat, adică procentul adus în plus din plasarea contribuţiilor celor aproximtaiv 7 milioane de români care au conturi de pensii private. 

Randamentul fondurilor de pensii a fost de aproximativ 9%, per ansamblul celor zece ani.

Ultimele date, ne spun cei de la Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România(APAPR), arată că ponderea comisioanelor încasate în totalul activului net anual a ajuns la 1,1%, nivel aproape similar cu cel din 2017 şi de cinci ori mai mic  faţă de 5,37%, cât era în primul an de activitate, adică 2008. 

Prin comparaţie, rata medie ponderată de rentabilitate pe ultimii doi ani, aşa cum este ea calculată de către ASF a fost de peste 5%, ceea ce înseamnă că şi raportat la performanţele din ultima perioadă, comisioanele încasate rămân la jumătate faţă de randamente.

Într-un stagiu complet de cotizare, arată studiile de specialitate, ponderea totală a contribuţiilor va ajunge la circa 12,21%, sub media celor 42 de sisteme similare care sunt parte ale IOPS (organizaţia mondială a supraveghetorilor din pensii private) 

Dacă scad contribuţiile, totul se schimbă. Guvernul vrea să le reducă la 0

Datele de mai sus arată, în termeni mai simpli, că fondurile private de pensii au adus un plus pentru românii care le sunt contributori şi că teoriil enunţate de diverşi reprezentanţi ai statului care spun că administratorii mai mult au consumat decât au „produs” nu par să se susţină.

În fapt, potrivit unor studii realizate la nivel internaţional, fondurile private de pensii din România au reuşit să aducă celor care contribuie printre cele mai mari randamente efective, comparativ cu alte sisteme asemănătoare sau similare din Europa. Calculele celor care au realizat aceste studii se bazează tocmai pe scăderea pe ajustarea sumelor obţinute din plasamente cu suma luată din comisioane şi cu inflaţia.

” Potrivit unui studiu realizat de Better Finance (federaţia europeană a asociatiilor consumatorilor de produse financiare) în 2017, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) din Romania sunt cele mai performante (randament net real, adica randament minus comisioane minus inflatie) dintr-un panel de 15 state membre UE in perioada 2008-2016. <>, arată raportul Better Finance, care calculează randamentele reale ale fondurilor de pensii (peste inflaţie) şi dupa deducerea tuturor comisioanelor. Raportul analizează performanţa sistemelor de pensii private din 15 state membre ale Uniunii Europene, pentru perioada 2000-2017 (sau cele mai vechi date istorice disponibile), reprezentând fondurile de pensii la care contribuie 86% din populaţia statelor UE”, spun cei de la APAPR.  

După 20 de ani de contribuţii, arată un studiu realizat în 2014 de IOPS, comisioanele cumulate vor reprezenta circa 8,67%, iar după 40 de ani (adică în 2048) vor ajunge la puţin peste 16%.

Dacă randamentul primilor zece ani se va menţine şi în următoarele decade, ponderea comisionului va continua să rămână la jumătate, comparativ cu ranadamentele. 

Aşa cum se poate vedea şi în tabelul din pagină, ponderea comisioanelor în activul net a scăzut constant de la începutul pensiilor private şi, în mod normal ar fi trebuit să continue să scadă, ca urmare a creşterii contribuţiilor, dar şi ca urmare a revenirii randamentelor care, în 2017 au marcat un minim istoric. 

Totuşi, acest lucru nu se va întâmpla. Cel puţin aşa reiese din declaraţiile belicoase ale mai multor reprezentanţi ai mediului politic.