Connect with us

Stiri economice

Astăzi serbăm Ziua Regalităţii în România

Publicat

pe

10 Mai 1866, Carol I vine în România

După abdicarea lui Cuza şi refuzul Prinţului Filip al Belgiei pentru tronul României, un principe străin a fost propus şi ales la conducerea ţării. Este vorba despre Carol I Hohenzollern – Sigmaringen, care în aprilie 1866, vine în România, după o călătorie incognito cu trenul prin Europa.

Pe 10 mai 1866, Carol a intrat în Bucureşti, fiind întâmpinat de o mulţime de 30.000 de oameni, dornici să cunoască noul conducător. Din acest moment începe domnia lui Carol I. Proclamat domnitor al României în ziua de 10 mai, rămâne cu acest titlu până în 1881, când este proclamat rege, devenind astfel primul rege al României.

10 Mai 1877, România îşi obţine independenţa

„Foarte multă vreme, noi am fost învăţaţi la şcoală că independenţa a fost proclamată pe data de 9 mai. Numai că acest şiretlic a fost folosit în timpul regimului comunist tocmai pentru a se disocia momentul proclamării Independenţei de 10 Mai, Ziua Dinastiei şi Ziua Naţională a României”, spune profesorul Alin Ciupală, de la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

În realitate, pe 10 mai actul de independenţă a căpătat putere de lege. Acest eveniment este notat ca cea mai mare realizare a României din timpul domniei lui Carol I. La acea vreme statul nostru se confrunta cu suzeranitatea venită din partea Imperiului Otoman. Războiul de Independenţă al României s-a purtat între 1877 – 1878, iar în urma lui, România a obţinut independenţa faţă de Imperiul Otoman.  Pe 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu a proclamat independenţa României, iar a doua zi, pe 10, actul a căpătat putere de lege prin semnarea lui de către principele Carol I. 

Proclamarea Independenţei la 10 mai 1877 este argumentul principal pentru care unii istorici susţin că şi astăzi Ziua Naţională a României ar trebui să fie pe 10 Mai.

10 Mai 1881, Ziua Proclamării Regatului

La 15 ani de la urcarea pe tron a Principelui Carol I, ziua de 10 mai a fost aleasă în mod simbolic ca zi a Proclamării Regatului.“Romania ia titlul de Regat. Domnitorul ei, Carol I, ia pentru sine si mostenitorii sai titlul de Rege al Romaniei”, se stipula in articolul I al Legii nr. 710, act normativ adoptat in unanimitate de ambele Camere si promulgat a doua zi, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palat. Conform însemnărilor lui Carol I, el i-a propus lui I.C. Brătianu ca serbarea încoronării să aiba loc pe 10 mai, în cadrul marii festivităţi anuale prin care se celebra urcarea sa pe tron.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

De unde face rost guvernul de bani și energie ieftină ca să mențină plafonarea?

Publicat

pe

De la 1 aprilie plafonarea tarifelor în piața de energie ar trebui să fie oprită, însă premierul Ciolacu a declarat că se caută variante pentru extinderea acestei perioade.

Guvernul caută soluții pentru a menține pentru mai mult timp prețul plafonat la gaze, nu doar pentru economie, ci și pentru populație, a declarat, joi, premierul Marcel Ciolacu.

„Pe lângă investițiile publice din bani europeni, trebuie să aducem și investiții private în economie. Este foarte important că producătorii germani din industria auto anunță în ultimele zile relocări în România datorită costurilor mai reduse. Faptul că avem gaz ieftin contează enorm și, de aceea, ne gândim la soluții pentru a menține pentru mai mult timp prețul plafonat la gaze, nu doar pentru economie, ci și pentru populație”, a precizat Ciolacu, la începutul ședinței de Guvern.

Potrivit prim-ministrului, se văd deja și investițiile în producția de energie.

„Sunt aproape 2.000 de MW noi, din care aproape jumătate sunt de la prosumatori. Fondul de mediu anunță acum că alți 20.000 de beneficiari pot instala panouri fotovoltaice cu banii de la stat, câte 30.000 lei pentru fiecare proiect”, a adăugat Marcel Ciolacu.

Citeste in continuare

Evenimente

Una din cele mai mari bănci din Germania concediază aproape 4.000 de angajați

Publicat

pe

Commerzbank, una dintre cele mai importante instituții financiare din Germania, a confirmat că va reduce aproximativ 3.900 de locuri de muncă până în 2028. Potrivit băncii, măsura este determinată de nevoie de eficientizare a activității prin digitalizare și „utilizarea sporită a locațiilor internaționale”.

Potrivit unor surse apropiate situației, Commerzbank intenționează să elimine între 3.000 și 4.000 de locuri de muncă, în cadrul unui proces amplu de restructurare. Instituția bancară are în prezent aproximativ 42.000 de angajați, astfel că aceste disponibilizări reprezintă o reducere semnificativă a personalului.scrie site-ul stiridiaspora.

Decizia vine în contextul unei tendințe mai largi de restructurare a marilor companii din diverse industrii.

Recent, un producător auto, un important furnizor de componente pentru mașini și o companie tradițională de mobilă au anunțat măsuri similare. O filială Volkswagen a avertizat, de asemenea, asupra unor reduceri masive de personal în Europa, în cazul în care tarifele Uniunii Europene vor fi aplicate. 

Citeste in continuare

Evenimente

Schimbare majoră în relația dintre ANAF și contribuabili. Ce modificări importante face Fiscul

Publicat

pe

Schimbare semnificativă ce reglementează relația dintre Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și contribuabili. După „invitații” apar „somațiile” ca instrument oficial de notificare a contribuabililor.

„Modificarea unui Ordin al ANAF poate să îi ducă la închisoare pe contribuabili. Dacă în 15 zile, aceștia nu prezintă documentele solicitate de fisc printr-o somație, pot face închisoare între un an și șase ani.

Ordinul ANAF ar putea deschide calea unor abuzuri și, de aceea, ministrul finanțelor ar trebui să îl modifice”, atrage atenția analistul economic Constantin Rudnițchi, într-un comentariu postat pe site-ul RFI.

Precizările au venit în contextul în care recent ANAF a publicat un Ordin care modifică substanțial legislația care reglementează relația dintre fisc și contribuabili.

Până acum practica era ca fiscul să trimită o invitație contribuabililor la sediul administrației pentru a prezenta documentele necesare clarificării verificărilor financiare, fiscale sau vamale. Însă, ca motivație pentru noile prevederi, ANAF invocă faptul că au fost nenumărate situații în care contribuabilii nu au dat curs solicitărilor inspectorilor fiscali de a prezenta documentele cerute.

„Dar, de aici până la noua sancțiune introdusă prin Ordinul ANAF este un pas foarte mare. Concret, noua legislație face două schimbări. Prima, Ordinul ANAF introduce un document numit somație, după invitație.

Nu este doar o chestiune de lingvistică. După ce fiscul trimite invitația, urmează somația. Iar dacă și somația este ignorată de contribuabil timp de 15 zile, atunci, a doua schimbare introdusă ieri în legislație spune că se comite o infracțiune care este pedepsită nici mai mult, nici mai puțin, cu închisoare de la un an la șase ani. Deci, în această situație, fiscul ne poate băga „la zdup””, scrie Rudnițchi.

Din ordinul ANAF reiese că se aplică pedeapsa cu închisoarea doar în cazul refuzului nejustificat de a prezenta organelor competente documentele legale și bunurile de patrimoniu cu scopul împiedicării verificărilor fiscale, financiare sau vamale.

Însă apar, invariabil, unele întrebări. Ce se întâmplă dacă un contribuabil primește somația și nu ajunge din diferite motive la timp la fisc – fie pentru că trebuie să meargă la muncă – pentru a-și plăti taxele și impozitele, fie pentru că este în incapacitate de a se deplasa, ori pentru că pur și simplu a nu a știut când au trecut cele 15 zile? Riscă să primească o eventuală pedeapsă cu închisoarea? „Probabil că da, pentru că fiscul poate interpreta că a vrut să împiedice verificările fiscale” – mai scrie Rudnițchi.

Analistul economic amintește faptul că ANAF are la îndemână multe alte pârghii pentru a-i convinge pe contribuabili să dea curs invitației sau somației. Inclusiv varianta de a popri conturi sau de a da amenzi. „Dar, să trimiți oameni, posibil nevinovați, la închisoare doar pentru că nu au venit la ANAF cu documentele solicitate în două săptămâni este o posibilitate care nu ține de democrație, ci se transformă în dictatura fiscului”, conchide Constantin Rudnițchi.

ANAF lansează „marea impozitare”

Luna trecută, „Național” scria că „Se trece la impozitarea stilului de viață. ANAF-ul va urmări toate cumpărăturile efectuate cu cardul”.

„Strategia de creștere a impozitării pe venituri a ANAF, care a trecut cumva pe sub radar, anunță măsuri dure pentru români. Astfel, toate cumpărăturile efectuate cu cardul vor fi monitorizate de ANAF, inclusiv achizițiile auto și închirierile de locuințe prin agențiile imobiliare, pentru a se determina stilul de viață și o bază de impozitare. În ce privește evaziunea fiscală legală a multinaționalelor, aceasta e amintită în treacăt, încercându-se doar ”identificarea comportamentelor agresive de optimizare fiscală”.

Strategia de creștere a conformării voluntare în domeniul impozitului pe veniturile persoanelor fizice în România, publicată pe site-ul ANAF, vine cu măsuri intruzive în viața cetățenilor, care vor fi luați la puricat pentru orice tranzacție și achiziție făcută. Primele vizate sunt cardurile și conturile bancare, acestea fiind monitorizate de către inspectorii ANAF pentru a se determina veniturile care au scăpat impozitării.

Mai exact, ANAF vorbește despre o impozitare a stilului de viață, în funcție de cheltuielile făcute de fiecare român. Agenția vrea să introducă și obligația de raportare pentru agenții imobiliari cu privire la contractele de închiriere sau ca platformele de închiriere să furnizeze date cu privire la contractele de închiriere încheiate prin intermediul agenților imobiliari, precum și obligativitatea schimbului automat de informații între registrele imobiliare și auto cu ANAF.”

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE