Cel puţin şase proiecte imobiliare private majore, aflate acum în diferite stadii de dezvoltare, vor modifica substanţial structura urbană a Bucureştiului. Toate se construiesc sau urmează să se construiască în locul unor foste fabrici şi mai au în comun combinarea clădirilor de birouri cu spaţii comerciale şi locuinţe, sub acelaşi concept sau folosind sinergiile zonei. Ion Ţiriac, grupul IKEA, Auchan, Hanner şi antreprenorii Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu pun la bătaie sute de milioane de euro pentru realizarea acestora. De succesul lor depind o serie de alte proiecte similare pregătite să ia locul altor platforme industriale din oraş.  

Poate cel mai interesant concept este propus de lituanienii de la Hanner, deoarece vine cu o serie de elemente de noutate pentru România. Ei vor să restaureze clădirile monument istoric, parte a fabricii de bere Griviţa, adică fosta Mălţărie şi fosta Orzărie, ambele construite în stil Art Deco, fosta casă Luther (ce a aparţinut fondatorului berăriei) şi o bucată de zid din fostele birouri ale fabricii. Lucrările încep cu restaurarea Mălţăriei, care va include 31 de apartamente de tip loft (concept împrumutat din SUA). Zidul existent va fi integrat într-o clădire nouă. Practic, proiectul, denumit Fosta Fabrică, va cuprinde trei clădiri monument şi două clădiri noi, dintre care una cu locuinţe ce vor beneficia de grădini suspendate şi spaţii comerciale la parter. O parte din clădiri vor găzdui spaţii de birouri de tip co-working. „Există loc pentru inovaţie în domeniul imobiliar şi planificăm crearea şi exploatarea segmentelor de piaţă care nu sunt încă în centrul atenţiei pentru mulţi dintre jucători, aducând o nouă viziune pentru un Bucureşti care este mai mult decât pregătit să primească proiecte îndrăzneţe şi de calitate”, consideră Mindaugas Valuckas, CEO-ul grupului Hanner.

Un alt proiect complex, care implică şi o parte de restaurare, este One Floreasca City ce va lua locul fostei fabrici Automatica. Proiectul, asumat de One United Properties şi Auchan România, presupune o investiţie totală de 100 mil. euro. Planul prevede restaurarea şi modernizarea fostei hale Ford, care se va transforma într-un spaţiu de retail operat de Auchan România, o clădire de birouri şi trei blocuri cu 236 de apartamente. În cazul halei Ford, care este declarată monument istoric, faţadele laterale şi luminatorul din zona centrală vor fi demontate, restaurate şi remontate pe o nouă structură. În cadrul amenajării vor fi expuse modele de epocă ale mărcii Ford, unele chiar produse în perioada interbelică la Bucureşti. Investitorii au alocat un buget de un milion de euro pentru investiţii în infrastructură precum lărgirea la şase benzi a Căii Floreasca, pe sectorul dintre Str. Glynka şi Bvd. Mircea Eliade, o nouă soluţie de trafic şi semaforizare şi modernizarea sistemului de iluminat public. Toate cele 1.200 de locuri de parcare dedicate proiectului vor fi în subteran. Birourile, spaţiile de retail şi locuinţele ar trebui finalizate simultan, în 2020.

Puterea banilor

Dacă proiectele pomenite anterior se construiesc în apropierea unor poli de dezvoltare deja consacraţi, nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectul Timpuri Noi Sqare, care a luat locul fostei fabrici de motoare şi turbine Timpuri Noi. Toţi investitorii imobiliari sunt de acord că pentru a deschide un punct nou pe harta imobiliară a unei localităţi e nevoie de un proiect puternic şi, poate cel mai important, de bani. Capacitatea de autofinanţare a grupului suedez IKEA constituie un atu în acest sens. Compania Vastint România, parte a unui grup controlat indirect de proprietarul IKEA, a finalizat deja primele două clădiri de birouri din Timpuri Noi Square şi continuă cu altele noi pentru a realiza aici cel mai mare parc de afaceri din ţară, cu o suprafaţă de 100.000 mp. Ulterior vrea să facă până la 500 de apartamente, a căror locuitori vor beneficia şi de o serie de restaurante şi zone de retail amenajate la parterul imobilelor.

Investitorul are în plan un proiect şi mai ambiţios, tot într-o zonă neexploatată. Pe un teren de 48 de hectare, amplasat în zona Siseşti, Vastint are planificat tot un proiect mixt, predominant rezidenţial, care ar putea totaliza în jur de 10.000 de locuinţe, potrivit estimărilor Capital. Deocamdată, compania lucrează la elaborarea Planului Urbanistic Zonal pentru acest proiect.

Pe lângă noutatea adusă în materie de tehnologii în construcţii, al doilea magazin IKEA din România a acţionat şi ca un magnet pentru o serie de investitori care au venit în zona Theodor Pallady a Capitalei. Unitatea de retail va fi construită pe piloni şi va folosi 100% energie regenerabilă, prin instalarea unor sisteme de energie geotermală şi panouri solare. Încă înainte ca suedezii să fi pus piatra de temelie la noul magazin, competitorul lor, Kika, s-a mutat deja în fostul magazin OBI, iar terenul fabricii Policolor a fost vândut unor investitori interesaţi de dezvoltarea unui complex comercial de proporţii. În plus, dezvoltarea proiectelor rezidenţiale din zonă a prins avânt.

Regenerare urbană

Un alt proiect inedit, aşteptat deja de mai mulţi ani, este cel propus de Ion Ţiriac în locul fostei Întreprinderi de Fabricaţie şi Montaj Ascensoare (IFMA), din apropierea podului Grant. Ţiriac Imobiliar a organizat anul trecut un concurs de proiectare, câştigat de Studio10M şi Outbox Studio, pe de o parte, şi de biroul de arhitectură al lui Dorin Ştefan, de cealaltă parte. Primul proiect propune realizarea unui complex de clădiri cu înălţimi de până la 80 de metri, dar şi imobile cu nivel redus, cu locuinţe terasate. Imobilele vor beneficia de grădini verticale şi de piscine construite pe acoperiş. Varianta alternativă presupune integrarea în proiect a turnului IFMA de 114 metri, folosit pentru testarea ascensoarelor. Proiectul prevede înălţarea imobilului, astfel că ar putea deveni cea mai înaltă clădire din ţară.

La o aruncătură de băţ de terenul lui Ţiriac, o altă fostă fabrică îşi aşteaptă transformarea. Omul de afaceri iordanian Fathi Taher analizează posibilitatea mutării uzinei Griro şi regenerarea urbană a amplasamentului actual. Chiar dacă investitorul vizează, mai degrabă, vânzarea terenului, un studiu de oportunitate realizat deja pentru acest loc indică diferite variante arhitecturală pentru un proiect cu o componentă comercială de circa 80.000 mp, una de birouri, cu o suprafaţă similară, dar şi locuinţe şi un hotel, de circa 10.000 mp.

În aşteptare

Lista proiectelor majore care ar putea schimba faţa Bucureştiului poate continua cu terenurile unor foste fabrici precum Aversa, Halitube, Ventilatorul sau Titan Mar, care sunt la vânzare şi care promit zeci de clădiri de locuinţe, birouri şi spaţii comerciale.

„Ne aşteptăm ca în anul 2018 terenurile altor mari foste fabrici, precum Griro, Helitube sau Aversa, care se întind pe suprafeţe de aproximativ 10 hectare fiecare, să intre în circuitul imobiliar pentru dezvoltarea unor proiecte rezidenţiale, de retail sau mixte, incluzând aici şi o componentă de birouri. Totodată, terenurile altor foste fabrici cu suprafeţe de circa 5-6 ha, precum Ventilatorul sau Textila Dacia, sunt disponibile la vânzare şi în atenţia dezvoltatorilor. Astfel, pentru securizarea locaţiilor cheie pentru următoarele proiecte semnificative ale Capitalei, dezvoltatorii ar putea face achiziţii importante şi anul acesta”, a declarat Alexandru Mitrache şeful departamentului terenuri al companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

Omul de afaceri canadian Michael Topolinski a anunţat recent că din cauza corupţiei a fost nevoit să închidă fabrica Aversa şi nu poate construi în locul uzinei complexul cu locuinţe de 400 mil. euro pe care îl doreşte. Anul trecut, firma sa a depus actele la primărie pentru elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal pe cele aproape zece hectare ocupate de fabrica Aversa din spatele Bucur Obor. Investitorul îşi propune dezvoltarea unui ansamblu rezidenţial cu locuinţe colective şi funcţiuni complementare locuirii şi dezvoltarea reţelei de drumuri la nivel local.

La rândul său, terenul fostei fabrici Helitube din Colentina, cumpărat pentru a construi pe el un mall de 100 mil. euro, a fost scos la vânzare prin licitaţie, după ce firma investitorului imobiliar care achiziţionase lotul a intrat în faliment.

Pe terenul Ventilatorul, scos la vânzare de Immofinanz, se poate construi un proiect compus din nouă clădiri cu întălţimi de 11 etaje, dar şi un corp cu funcţiuni mixte, locuinţe şi birouri, cu spaţii publice la parter, potrivit anunţului de intenţie pentru elaborarea unui plan urbanistic zonal (PUZ) din 2013. În plus, planurile prevedeau şi două clădiri cu spaţii de birouri şi înălţimi de 12 şi 20 de etaje.

Titan Mar, companie deţinută de familia fostului primar al Bucureştiului, Adriean Videanu, a obţinut avizele pentru terenul de circa 5 hectare al fabricii, unde se pot costrui 13 clădiri cu 12 etaje şi una de 20 de etaje.

În concluzie, harta imobiliară a Bucureştiului cuprinde tot mai multe puncte de interes care ar putea împrospăta aspectul prăfuit al oraşului. Rămâne de văzut câţi dintre pionierii care şi-au asumat riscul de a gestiona asemenea proiecte-mamut vor izbândi şi câţi le vor călca pe urme.