«În ultima vreme ne-au tot vizitat oameni de afaceri străini, care au fost foarte interesaţi de detalii privind fluxurile de producţie şi de distribuţie», dezvăluie un angajat al fabricii Fabryo situată în Popeşti-Leordeni, la câţiva kilometri sud de Bucureşti. Aici şi în cealaltă unitate, situată tot în Ilfov, la Tunari, se fabrică, printre altele, lacuri, vopseluri, tencuieli decorative adezivi sau polistiren sub mărcile Savana, Innenweiss, Rost sau Apla. „În piaţă circulă zvonuri că Fabryo este de vânzare. Însă deocamdată nu ştim nici cine ar putea fi cumpărătorul şi nici despre ce preţ se discută“, ne confirmă directorul unei firme concurente.

În prezent, Fabryo Corporation este deţinută în totalitate de o firmă cipriotă, Fabryo Holdings Limited. La rândul ei, aceasta ar fi controlată, potrivit surselor noastre, de fondul de investiţii Oresa (cu 75%) şi de un grup de oameni de afaceri greci (printre ei ar fi John Sitinas, Nikolaos Sitinas şi Nicholas Stamboulis), cu 25%. Investitorii eleni au deţinut producătorul de materiale de construcţii Atlas, care a fuzionat cu Fabryo în 2014. Având în vedere că Oresa a achiziţionat primul pachet de acţiuni în Fabryo în 2006, de la fondatorul Daniel Guzu, şi a devenit acţionar unic în 2009, un exit ar fi cât se poate de normal.

Potenţiali cumpărători

Pentru moment, reprezentanţii Oresa România nu vor să comenteze nimic despre o eventuală vânzare. Fondul de investiţii este cunoscut ca unul care păstrează pentru mult timp în portofoliu companiile în care achiziţionează acţiuni, încercând să le dezvolte şi să le maximizeze profiturile. La Fabryo, de pildă, se estimează că investiţia iniţială (evaluată la acea vreme la 20 de milioane de euro) s-a amortizat deja din dividendele încasate. În plus, se pare că toate modernizările şi achiziţiile de după venirea Oresa în acţionariat s-au făcut din fondurile proprii ale Fabryo. Cu alte cuvinte, de ce te-ai grăbi să vinzi găina care face ouă din aur?

„Contează şi ofertele pe care le primeşti. Unele pot fi irezistibile. În acest moment, sectorul de producţie a materialelor de construcţii din România este foarte fragmentat şi mulţi jucători mai relevanţi simt nevoia unor consolidări. Din punctul meu de vedere, potenţialii cumpărători la Fabryo sunt olandezii de la AkzoNobel sau americanii de la PPG. Unii afirmă că şi slovenii de la Helios ar avea intenţii serioase“, ne-a spus un cunoscut consultant de business.

Preţ cu şapte zerouri

Care ar putea fi suma încasată în cazul unei potenţiale vânzări? Fabryo a încheiat 2017 cu o cifră de afaceri de aproape 216 milioane de lei, cu un profit net de aproape 16 milioane de lei, dar şi cu active de 175 de milioane de lei versus datorii de 116 milioane. În plus, firma a avut un EBIDTA (profit înainte de plata dobânzilor, datoriilor, taxelor şi amortizărilor) mediu în ultimii ani de 15% din cifra de afaceri (adică în jur de 32-33 de milioane de lei anul trecut). Luând în calcul toate cele de mai sus, precum şi modalitatea de evaluare a firmelor din domeniu (multiplu de EBIDTA de circa 10), se poate estima că Fabryo ar valora în acest moment undeva la 330 de milioane de lei (sau 70 de milioane de euro).

Desigur că există numeroase particularităţi şi detalii care se iau în calcul, plus că în cursul negocierilor se poate ajunge la diferenţe mari de preţ în funcţie de cât de hotărâte sunt părţile să vândă, respectiv să cumpere. Datoriile curente ale Fabryo, de circa 25 de milioane de euro nu pot, de asemenea, să fie ignorate. Pentru comparaţie, în 2016 concurenţii de la Deutek (care aveau o cifră de afaceri de 153 de milioane de lei) au fost cumpăraţi de PPG pentru o sumă estimată la 50 de milioane de euro.

Ceea ce este cert este că, în cazul în care Fabryo ar fi achiziţionat de un jucător deja prezent în România, poziţia sa de lider ar deveni şi mai greu de contestat, iar tranzacţia ar contribui la consolidarea de care este mare nevoie pe piaţa locală, cel puţin după cum spun experţii din domeniu. Lucrurile vor fi ceva mai complicate în cazul în care noul proprietar ar fi din domeniul materialelor de construcţii, dar nou-venit pe piaţă (mai direct spus, lipsit de experienţa necesară), sau ar fi un fond de investiţii clasic. Evoluţia afacerilor Fabryo în astfel de condiţii va fi greu de estimat.

Acest articol a fost publicat în numărul 19 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 14-20 mai 2018