Stiri economice
Fintech-urile revoluţionează industria bancară
Fintech reprezintă inovaţia tehnologică a serviciilor şi produselor financiare care pot conduce la noi modele de afaceri, noi aplicaţii, procese şi produse cu efect material asociat furnizării de servicii financiare, aşa este definit teremenul într-un raport asupra stabilităţii financiare al BNR. Aceste companii concurează direct cu băncile şi alte instituţii în majoritatea domeniilor din sectorul financiar pentru a vinde servicii şi soluţii clienţilor. Fie că este vorba de un transfer de bani, transferuri peer-to-peer, monede electronice, monede virtuale, vânzare de valută, platforme digitale de schimb valutar, companiile fintech folosesc tehnologii ce furnizează soluţii cu costuri mult mai reduse. Cele mai cunoscute fintech-uri din lume sunt Transfer Wise, Revolut, PayKey, Suade, Meniga, DarkTrace şi Advice Robo.
Cel mai nou fintech care a intrat pe piaţa locală este Revolut. Compania avea deja 25.000 de clienţi înainte să deschidă biroul în ţara noastră şi vrea să ajungă la 500.000 de clienţi, fără să investească niciun ban în marketing şi publicitate. Revolut le permite utilizatorilor să deschidă un cont curent în aplicaţie în câteva minute, să efectueze transferuri domestice şi internaţionale gratuite, să deţină şi să schimbe 25 de monede în aplicaţie folosind cursul de schimb real (interbancar) şi să cheltuie bani în întreaga lume, în 130 de monede, fără taxe şi comisioane ascunse, folosind un card contactless Visa sau MasterCard. „Revolut are în acest moment peste 25.000 de utilizatori în România care au încredere în noi pentru a le gestiona banii. În 2017 aceştia au cheltuit trei milioane de dolari şi au economisit peste 150.000 dolari alegând Revolut în detrimentul băncilor tradiţionale. Am ajuns la aceste rezultate organic, fără investiţii în marketing. Suntem convinşi că putem depăşi 100.000 de utilizatori în România până la finalul anului cu susţinerea echipei locale. În timp ce băncile tradiţionale percep un comision de schimb valutar de până la 5%, clienţii noştri au posibilitatea să transfere şi să cheltuie bani oriunde în lume folosind cursul de schimb valutar real, cel interbancar. Fără taxe şi comisioane bancare ascunse. Suntem aici pentru a încheia monopolul băncilor mari care au profitat de clienţii lor prea mult timp, cu taxe şi comisioane ascunse şi tehnologie îndoielnică“, a spus Andrius Biceika, Head of Country Managers, Revolut. Una dintre aplicaţiile cele mai folosite de utilizatorii Revolut este cea de transfer valutar unde comisioanele sunt zero, în timp ce o bancă poate percepe comisioane şi de 5% din sumă.
Colaborare între bănci şi fintech-uri
În anul 2017, Banca Naţională a României a demarat un proces de monitorizare a principalelor evoluţii în domeniul fintech la nivelul sectorului bancar românesc. Majoritatea instituţiilor de credit din România sunt deja implicate în proiecte de tip fintech sau intenţionează să deruleze proiecte de acest gen într-un orizont de timp de maxim un an de zile. ING este una dintre băncile cele mai digitalizate din ţara noastră. Robert Anghel, director, Head of Daily Banking la ING România, consideră că fintech-urile aduc un plus în ceea ce priveşte experienţa utilizatorilor. „Start-upurile gen Revolut vin pe fondul în care băncile au un flux de venituri destul de important din tranzacţiile de schimb valutar şi targetează tipuri de clienţi care sunt chiar interesanţi ca profil, care călătoresc şi pentru care tranzacţiile de tip schimb valutar sunt importante. Perspectiva pe care o am faţă de Revolut este că vine cu nişte lucruri care cumva ne fac atenţi în zona experienţei pe care o pun către utilizator. Funcţionalitatea plată peer to peer înseamnă că poţi să îţi transferi banii într-o secundă. Noi am încercat să simplificăm. Avem de acum cinci ani fluxul de plată către prieteni în care poţi trimite către un număr de telefon nişte bani fără să ai IBAN-ul. Pentru a trece de flux trebuie să ai o semnătură cu un OTP (codul unic de autorizare – One Time Password), ei nu îl au. Când i-am întrebat pe utilizatori dacă ar vrea să simplifice fluxul în direcţia celor de la Revolut, utilizatorii au zis nu. Pe de altă parte când i-am întrebat dacă le place fluxul de la Revolut ne-au spus că le place mai mult. De fiecare dată când pui în perspectiva conştientă siguranţa făţă de simplitate o să zici că siguranţa e mai importantă. De cele mai multe ori având soluţia simplă, o vei alege pe ea“, a declarat Anghel. Băncile sunt dispuse să investească fonduri atât în dezvoltarea, cât şi în achiziţia de noi tehnologii. În acelaşi timp, mai mult de jumătate din instituţiile de credit sunt deschise să colaboreze cu alte companii specializate în vederea dezvoltării proiectelor de tip fintech, în timp ce restul înclină spre a dezvolta astfel de proiecte la nivel intern, se mai arată în raportul BNR.
Una dintre băncile care colaborează deja cu fintech-urile este Banca Transilvania. Compania Visa, care are un centru dedicat în Israel pentru start-upuri în domeniul fintech, a înlesnit colaborarea dintre Banca Transilvania şi Personetics. Personetics oferă soluţii bancare cognitive bazate pe inteligenţă artificială, care permit instituţiilor financiare să furnizeze clienţilor experienţe personalizate pe toate canalele digitale. Banca Transilvania este a doua bancă din România, cu 2,2 milioane de clienţi. Am stat de vorbă cu Shahar Friedman, general manager interimar al Visa în Israel şi director al Studioului de Inovatie Visa din Tel Aviv.
Capital: Care va fi viitorul startup-urilor din domeniul fintech?
Shahar Friedman: Faţă de fintech-uri avem o abordare colaborativă. Acestea aduc o schimbare în sistemul de plăţi odată cu răspândirea plăţilor digitale, mobile, dispozitive IOT, etc. Din perspectiva noastră vrem arătăm posibilităţile noastre, nu doar fintech-urilor ci şi clienţilor, startup-urilor. Avem o reţea de centre de inovaţie care lucrează cu aceste fintech-uri, în Londra, Polonia şi în Tel Aviv. În Tel Aviv lucrăm în mod special cu start-upuri din fintech şi aducem valoare Visa şi clienţilor noştri.
Capital: Îmi puteţi da exemple de colaborare între Visa şi fintech-uri?
S.F: Visa a lansat un program denumit Visa ID Intelligence care este o platformă pentru companii care dezvoltă soluţii de autentificare. Agregăm în această platformă, asemeni unui markeplace, cele mai bune companii de autentificare. Una dintre aceste companii este AU10TIX. Ei a dezvoltat o soluţie pentru a autentifica buletinele, permisele de conducere. Un alt exemplu este o colaborare între Banca Transilvania şi un startup din Israel, Personetics. Ne uităm la parteneriate comerciale, la platforme de plată, programe pilot şi POS. Dacă există oportunitatea de a testa o anumită tehnologie în Israel sau România o vom face. Astfel de startup-uri vor fi introduse în incubatorul Visa, în Visa Developer sau Visa Ready.
Capital: Cum vor fi făcute plăţile în viitor?
S.F: Cred că Internetul Lucrurilor (IoT) va conduce la multe schimbări în sistemul de plăţi. Într-un viitor nu prea îndepărtat vei putea conduce o maşină autonomă şi vei putea plăti cu ajutorul ei pentru parcare, combustibil sau asigurare. Visa va ajuta la îndeplinirea acestor paşi. Avem soluţia Visa Token, care securizează plăţile prin dispozitive IoT. Vorbim de dispozitive precum ceasuri inteligente, inele inteligente. Cu tehnologia noastră plăţile se fac în sigurnaţă.
Capital: Ce este mai important pentru clienţi: securitatea sau simplitatea?
S.F: Oamenii încă caută elementul de siguranţă, dar este o creştere în domeniul simplităţi, în special în rândul tinerilor care vor să aibă aceeaşi experienţă precum folosirea unei reţele sociale sau a unei aplicaţii digitale atunci când fac plăţi. Există cererea acesta, dar elementul de siguranţă e foarte important. Visa este bine poziţionată cu Token, şi noua versiune 3D Secure care va fi lansată pe piaţă anul acesta.
Capital: Cum pot ajunge start-upurile fintech să colaboreze cu Visa?
S.F: Putem fi contacţi prin site, prin birourile locale Visa. În Israel avem conferinţe cu comunităţile de fintech. Oferim celor care ajung să lucreze cu noi oportunitatea de se conecta la reţeaua Visa, know-how şi expertiză.
Evenimente
Românii ar putea plăti facturi duble după eliminarea PLAFONĂRII la energie electrică – ANALIZĂ
Românii vor plăti mai mult decât dublu pentru facturile de energie, din momentul în care dispar schemele de compensare. Experții vorbesc despre faptul că oamenii vor începe să plătească peste 1 leu/kWh, dublu față de cel mai mic plafon din prezent. Asta înseamnă că facturile la energie vor crește din 31 martie anul viitor, după ce încetează schema de plafonare. În prezent, milioane de consumatori plătesc 0,68 lei/kWh dar în câteva luni prețul se va dubla. Între timp, Ministerul Energiei pregătește o schemă de sprijin.
O analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI) arată că jumătate din populația României va plăti prețuri duble la energie electrică.
De asemenea, 40% dintre consumatorii casnici vor achita prețuri cu circa 75% mai mari decât în prezent de la 1 aprilie 2025, când expiră plafonarea prețurilor. Aceste creșteri vor avea loc dacă autoritățile nu iau nicio măsură, notează AEI.
”Prețul energiei electrice după plafonare va fi cu până la 120% mai mare decât înainte de plafonare”, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energie Inteligentă.
Cum vor crește tarifele la energie după eliminarea plafonării
Până pe 31 martie 2025, românii plătesc următoarele prețuri la curentul electric:
- 0,6740 lei/kWh cu TVA inclus – pentru consumatorii casnici care în ultimele 2 luni au ales să-și schimbe furnizorul și consumă până în 100 kWh/lună;
- 0,68 lei/kWh cu TVA inclus – pentru consumatorii casnici care nu și-au schimbat furnizorul de energie electrică și consumă până în 100 kWh/lună;
- 0,80 lei/kWh cu TVA inclus – pentru consumatorii casnici care nu și-au schimbat furnizorul de energie electrică și consumă între 100-255 kWh/lună;
- cca. 1,28 Lei/kWh cu TVA inclus – pentru consumatorii casnici care nu și-au schimbat furnizorul de energie electrică și consumă peste 255 kWh/lună.
În prezent există oferte de la un singur furnizor pe platforma ANRE, pentru perioada post plafonare, cu mai multe variante de preț care variază între 1,30 și 1,43 lei/kWh cu TVA inclus.
Prețul ofertat pentru perioada post plafonare este cu 100 – 120% mai mare decât prețul de dinainte de plafonare și prețul post plafonare este:
Conform statisticilor, în categoria de consum de sub 100 kWh pe lună sunt majoritatea consumatorilor din România. Vorbim de aproximativ 5 milioane, din totalul de 9 milioane.
Evenimente
MARCEL BOLOȘ A PREZENTAT, LA CEREREA LUI NICOLAE CIUCĂ, PROIECTUL DE REINDUSTRIALIZARE A ROMÂNIEI
Marcel Boloș, în calitate de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, a răspuns apelului premierului Nicolae Ciucă, prezentând un proiect de reindustrializare a României, care promite revitalizarea și modernizarea economiei naționale. Această inițiativă ambițioasă, menită să susțină creșterea durabilă și competitivitatea pe plan european, va fi discutată în cadrul Coaliției guvernamentale, având în vedere impactul său semnificativ asupra cererii de forță de muncă și a mediului de afaceri din țară.
În cadrul acestei prezentări, Boloș a detaliat măsurile de sprijin și ajutor pe care Guvernul le pregătește pentru a încuraja investițiile și pentru a sprijini dezvoltarea sectorului industrial, subliniind importanța colaborării între instituții pentru a transforma viziunea în realitate.
Este vorba de un pachet de măsuri consistent prin care se propune acordarea de sprijin pentru industria României. Punctul de plecare a fost investiția făcută de Nokian (650 milioane euro pe vremea Guvernului Ciucă). Domnul președinte a fost cel care a inițiat acest demers pentru ca în cele din urmă să avem o decizie a CE pentru acest tip de investiții. E proiectul care a deschis drumul pentru acest pachet de măsuri.
– Pachetul are în vedere industrii importante: metalurgică, apărare, construcții, echipamente electrice, auto, chimică.
– Prima și cea mai importantă măsură – investiții strategice în dezvoltarea României, după modelul Nokian, fiind sprijinite acele investiții și creează locuri de muncă.
– Prima măsură se bazează pe: credit fiscal la finalul implementării investiției, acces utilități publice, obținere acorduri pentru pornirea investiției, crearea mecanismelor prin expropriere să se pună la dispoziție terenul pentru implementarea investiției.
– A doua măsură, pentru micii industriași, destinată IMM-urilor care propun proiecte de investiții în aceste domenii ale industriei prelucrătoare.
– A treia măsură privește industria siderurgică și chimică.
– A patra măsură: prelucrarea metalelor neferoase, având în vedere zăcămintele, în special cupru.
Pachetul vizează procesul de reînnoire industrială, micii industriași, dar și prelucrarea resurselor naturale de care dispunem în România.
„Proiectul de reindustrializare a României este unul dintre cele mai importante proiecte ale țării din ultimii 34 ani. E pentru prima dată când vorbim despre reindustrializarea României cu măsuri clare și cu viziune. Recuperarea unor domenii unde România a avut performanță e o tema esentiala. E vorba de prelucrarea resurselor noastre naturale. E vorba de efectul multiplicator, taxe centrale, locale. Chiar este una dintre cele mai mari realizări în ultimii 34 ani”, a spus europarlamentarul PNL Dan Motreanu
Sursa: Realitatea Din PNL
Evenimente
Stațiuni vechi cu prețuri de 2024. Ce nemulțumiri au turiștii care au vizitat litoralul românesc – VIDEO
Românii sunt tot mai nemulțumiți de litoralul românesc. Pe lângă tarifele exorbitante, peisajul lasă mult de dorit, potrivit Realitatea Plus.
Hoteluri abandonate, clădiri neterminate, trotuare fără asfalt și alge pe plaje. Un turist a vizitat o stațiune de la malul mării și a postat totul pe internet.
Românii tot mai nemulțumiți de litoralul românesc
„De ce mi se pare frustrant? Pentru că litoralul arată atât de deplorabil și neîntreținut și în al doilea rând că nu este ieftin. Aici e intrarea pe plajă. Cred că și construcția asta nu s-a terminat că a venit ciclonul, nu? Să zicem că nisipul ăsta e de la ciclon…dar asta nu e de la ciclon aici. Plaja arată drăguț, o mare de șezlonguri.”, spune un turist nemulțumit.
Și nu este singurul, căci mai multe astfel de mesaje circulă în mediul online, iar oamenii spun că raportul calitate-preț nu este deloc avantajos atunci când decizi să-ți petreci vacanța pe litoralul din România.
https://youtube.com/watch?v=IsZ6tRM2txk%3Fsi%3DpTLU_9124oRd6g
-
Evenimenteacum o zi
Angajații vor putea fi plătiți cu salariul minim cel mult 2 ani. Cum se schimbă veniturile românilor în urma directiviei europene?
-
Evenimenteacum 22 de ore
România ar putea fi nevoită să înghețe cheltuielile, din cauza deficitului. Ce se întâmplă cu măririle de pensii și salarii?
-
Evenimenteacum 19 ore
Ciolacu a anunțat RECTIFICAREA bugetară. Ce ministere primesc bani în plus?
-
Evenimenteacum o zi
De ce vom plăti dot mai mult la factura de energie? Avertismentul specialiștilor: „NU mai devreme de 2035!”
-
Evenimenteacum o zi
Burduja: La Ministerul Energiei vrem să creăm primul Centru sectorial de răspuns la incidente de securitate
-
Uncategorizedacum 20 de ore
Asociația Credu prezintă rezultatele studiul privind percepțiile și comportamentelor legate de sănătatea mamară în rândul femeilor din România
-
Evenimenteacum 12 ore
TU DECIZI! LUDOVIC ORBAN, DIALOG INCENDIAR CU ANA MARIA PĂCURARU: AM PLECAT DIN PNL PENTRU CĂ NU PUTEAM SĂ DEVIN SLUGA PSD, RĂUL ABSOLUT! VIDEO
-
Evenimenteacum 16 ore
România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE şi în luna august – Eurostat