Stiri economice
România dă cu praf de cărbune pe linia trasată de la Bruxelles

Cele mai noi directive de mediu ale Comisiei Europene vor face ca minele şi termocentralele pe cărbune din statele UE să se închidă, orizontul de timp fiind 2022-2023. Motivul? Nu vor mai putea fi rentabile din pricina costurilor cu ecologizarea. În Marea Britanie, punctul de pornire a revoluţiei industriale, cărbunele şi termocentralele pe cărbune deja nu mai contează. Germania, Franţa, Italia, Spania urmează acelaşi drum. Polonia face o notă discordantă, deschizând noi exploatări pe lângă închiderea altora. România se înscrie mai degrabă pe linia Poloniei decât a nucleului dur al UE. Țara noastră a închis mai multe exploatări, atât de lignit cât şi de huilă, pentru care a cheltuit circa 1,3 miliarde lei. Cu toate acestea, deschide noi mine şi continuă să dea ajutoare de stat pentru minerit.
Acum, au mai rămas 15 grupuri termo care funcţionează pe cărbune, dar şi acestea sunt în pericol de închidere, dacă Guvernul transpune integral directivele impuse anul trecut de CE. Acestea stabilesc, până în 2021, norme draconice în ceea ce priveşte emisiile de CO2. „Acest pachet de directive europene prevede reducerea emisiilor la 550 grame de dioxid de carbon pe kWh produs. Astăzi, Complexul Energetic Oltenia şi producătorii pe lignit au undeva la 940 de grame. Însă trebuie să ştim toţi că, dacă mâine am construi o centrală nouă pe lignit, n-ar putea să producă sub 700 de grame. Tehnic, este imposibil. Este important să înţelegem de ce 550 şi nu 750. Ne limitează tehnic“ arată Sorin Boza, directorul Complexului Energetic Oltenia (CEO), care foloseşte ca materie primă lignitul pentru a produce electricitate. Potrivit lui Sorin Boza, obligarea termocentralelor din România să aplice noile norme ar însemna închiderea tuturor unităţilor în doar un an pentru că fie ar trebui ca mare parte din grupuri să stea oprite, fie ar trebui disponibilizate sute de milioane de euro în câteva luni pentru efectuarea investiţiilor. Pe de altă parte, şi dacă prin absurd s-ar face rost de bani, termenul s-ar putea dovedi prea scurt pentru realizarea lucrărilor.
Mulţi mineri, multe voturi
La nivel guvernamental, s-a creat o opoziţie faţă de planurile UE cu privire la cărbune, România având, aparent, alte idei faţă de cele ale Bruxelles-ului. Preşedintele PSD Liviu Dragnea s-a pronunţat, în mai multe rânduri, pentru continuarea mineritului.“Avem un program integrat pentru minerit…un pachet de atrageri de investiţii, nu neapărat străine“, a anunţat Dragnea. Mult mai vehement a fost ministrul Energiei, Anton Anton, care chiar s-a „răţoit“ la europeni spunând că România nu poate şi nici nu se va conforma cerinţelor privind cantitatea de emisii în termocentrale. „Eu nu cer derogări. Eu nu mă duc la Comisia Europeană să cer derogări. Eu mă duc şi spun: asta e planul meu şi asta pot eu să fac, asta nu înseamnă derogare, astă înseamnă că mă duc cu nişte studii, documentat, şi spun asta pot să fac. Pe mine mă deranjează că toată lumea are senzaţia că mergem la Comisia Europeană şi ne rugăm de ei. Nu, nu! Suntem membri în Uniunea Europeană cu aceleaşi drepturi pe care le are toată lumea şi membri raţionali şi, cum să vă spun, responsabili. Nu suntem aşa, acolo, de formă şi de umplutură“, a afirmat ministrul.
La începutul acestui an, managementul CEO a prezentat, într-o conferinţă, un raport asupra investiţiilor în conformarea de mediu care arăta cheltuirea unei sume de circa un miliard de euro până la 31 decembrie 2017. Pentru noile conformări, mai este nevoie de încă un miliard de euro. Or, acest lucru este imposibil până în 2021, orizontul de timp impus de CE. Aceasta este şi poziţia oficială a statului român. Doru Vişan, secretar de stat la Energie, afirmă că a fost cerută la Bruxelles o amânare, care prevede „prelungirea din 2021 pâna în 2024 a termenului până la care termocentralele pe cărbune se pot conforma noilor cerinţe europene de mediu… trebuie făcută o eşalonare, un grafic de oprire pe fiecare capacitate, corelat cu asigurarea operării celorlalte grupuri privind siguranţa sistemului energetic, respectiv asigurarea cash-flow-lui pentru companie“. Până la această dată, CE încă nu s-a pronunţat pe solicitarea României.
Concret…
În „ciuda“ Bruxelles-ului, România nu renunţă la cărbune. Nu numai cu declaraţii politice, dar şi cu fapte. De exemplu, Complexul Energetic Hunedoara (CEH), pe huilă, a primit un nou ajutor de stat mascat sub forma unei achiziţii obligatorii de servicii de sistem de 42 de milioane de lei pe an, până în 2020, de către Transelectrica de la termocentralele Mintia şi Paroşeni. A fost o decizie a Autorităţii de Reglementare în domeniul Energiei justificată prin necesitatea de a asigura un echilibru SEN, indiferent de condiţiile meteo ori de piaţă. Fără acest ajutor din partea statului, CEH, deja în insolvenţă, ar fi intrat probabil în faliment, având în vedere că nu îşi găseşte locul în piaţă fiind, de departe, cel mai scump producător de energie din România. Complexul, care pe lângă cele două termocentrale mai administrează şi patru mine de subteran din Valea Jiului, are 6.600 de angajaţi şi înregistra la jumătatea anului trecut datorii de 1,4 miliarde de lei. Societatea are un capital net contabil negativ de circa 2 miliarde de lei.
Și la CEO au fost luate măsuri. Spre exemplu, exploatarea Jilţu de Sud este în curs de extindere. Guvernul a adoptat, în martie, prin Hotărâre, redeschiderea minei de lignit de la Roşia, în Rovinari, cu o capacitate de exploatare anuală de 8.000 de tone şi una de stocare de 75.000 de tone. „Se aprobă funcţionarea şi utilizarea depozitului Roşia, din cadrul Exploatării Miniere de Carieră Roşia- Rovinari, începând cu data de 25 aprilie – 31 decembrie 2018 în vederea realizării stocurilor în cele trei termocentrale (Turceni, Işalniţa, Craiova II) pentru a nu se pune în pericol aprovizionarea cu combustibil lignit în perioada de iarnă 2018-2019“, se arăta în nota de fundamentare. Funcţionarea depozitului de cărbune Roşia (cu o capacitate de stocare de 75.000 tone lignit) încetase începând cu 01.01.2016, dată la care trebuia pus în funcţiune un nou depozit. Nerealizarea noului depozit la termenul stabilit, respectiv 31.12.2015, s-a datorat, în principal, dificultăţilor în achiziţia suprafeţelor de teren pe care urma să fie amplasat noul depozit precum şi identificarea unui nou amplasament.
Evenimente
Dumincă, ora 21:00, la Culisele Statului Paralel. Ediție incenidară cu Sorin Ovidiu Vîntu. Scena politică, dinamitată: cum a ajuns Iohannis la Cotroceni și de ce nu vrea să plece – VIDEO
Sorin Ovidiu Vîntu aruncă bomba în exclusivitate la Realitatea Plus, într-un interviu luat de Anca Alexandrescu după ce alegerile prezidențiale au fost anulate.
Cine a pus în aplicare planul de destabilizare a României, după ce Călin Georgescu nu a fost luat în seamă? Omul de afaceri a dezvăluit cum a ajuns Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni și de ce nu vrea să plece acasă.
Vîntu a făcut o analiză tăioasă a candidaților din a doua rundă electorală.
Sorin Ovidiu Vîntu a dezvăluit cine sunt acoperiții din presă. Interviul exploziv în exclusivitate, duminică, de la ora 21:00, într-o ediție de colecție a emisiunii Culisele Statului Paralel.
Evenimente
Compania MVM din Ungaria crede că va pune mâna pe E.ON România până la vară

Compania energetică de stat MVM Group din UngarIa se aşteaptă să încheie acordul de cumpărare a unei participaţii majoritare la E.ON Energie România în iunie sau iulie. Anunțul a fost făcut chiar de directorul general al MVM, pentru un site economic din Ungaria.
Compania de stat ungară MVM Zrt. (MVM Group) estimează că va finaliza preluarea pachetului majoritar de acțiuni la divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România în lunile iunie sau iulie, a declarat joi directorul MVM, Karoly Matrai, pentru portalul Portfolio.hu, citat de Agerpres.
Grupul MVM a semnat în decembrie 2023 un acord pentru achiziția a 68% din E.ON Energie România și 98% din E.ON Asist Complet, iar finalizarea tranzacției este așteptată în 2025, după obținerea tuturor aprobărilor necesare. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.
Ministerul Energiei din România a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), exprimând îngrijorări legate de impactul asupra securității naționale, invocând riscuri legate de posibila cesiune a acțiunilor către entități non-UE, legături ale companiei ungare cu Rusia, securitatea datelor a peste 3 milioane de utilizatori și lipsa transparenței cumpărătorului.
În replică, Karoly Matrai a declarat că MVM nu intenționează să vândă companiile achiziționate și va aproviziona subsidiara din România cu gaze din surse locale, evitând costurile ridicate ale importului de gaze rusești.
De asemenea, el a menționat că aprobările necesare ar putea fi obținute până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru, ceea ce ar permite respectarea termenului estimat pentru finalizarea tranzacției.
Evenimente
Bogdan Chirițoiu, Consiliul Concurenței, despre achiziția E.ON: „Cred că se va ajunge în CSAT”
Președintele Consiliului Concurenței consideră că problematica achiziției companiei de energie E.ON de către maghiarii de MVM va fi dezbătută și în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
‘Probabil că la această investigație se va ajunge la CSAT. Eu cred că se va ajunge. Aș fi surprins dacă ea trece, că e văzută ca neproblematică. Adică, la CSAT când ajungem? Când spunem: ‘Domnule, noi credem că e un caz mai complicat și trebuie să intre în procedură aprofundată’. Și atunci asta o facem, cu ok-ul CSAT. Mi-e greu să cred că această operațiune va fi considerată din punct de vedere al siguranței naționale, văzând și unele exprimări publice ale unor membri ai Comisiei (Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe – n. r.), mi-e greu să cred că va fi considerată neproblematică și nu necesită o cercetare aprofundată. Deci, cred că va fi sesizat CSAT-ul, da’, a afirmat joi Chirițoiu, într-o conferință de presă.
La acest moment, referitor la tranzacția dintre E.ON și MVM, se așteaptă trei avize: unul de la Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEISD), unul de la Consiliul Concurenței și unul de la Comisia Europeană. Însă, potrivit președintelui autorității de concurență, Comisia Europeană va da cazul Consiliului Concurenței.
‘Comisia Europeană cu noi e același aviz. E pe concurență și asta e noutatea. Mi-au spus că ne dau nouă cazul. După prag era suficient de mare tranzacția cât să fie analizată de ei, dar, pentru că părțile au cerut să ne fie trimisă și noi am zis că suntem de acord să o preluăm, atunci Comisia ne-o dă nouă’, a explicat Bogdan Chirițoiu.
La rândul său, Alexandra Văcaru, membru al Plenului Consiliului Concurenței, a explicat că există dispoziții europene care stabilesc cum se alocă cazurile între Comisie și autoritățile naționale de concurență, în funcție de oportunitate și criterii juridice stricte.
‘În această situație, înțelegem, Comisia ar prefera să fie avizată tranzacția la nivelul statului membru, prin autoritatea de concurență română’, a precizat ea.
Practic, a continuat Chirițoiu, este o situație similară ca la tranzacția Mega – Profi.
‘Mega și Profi erau în aceeași situație. După cifre, era suficient de mare (tranzacția – n. r.) cât să fie autorizată de Comisie. Dar pentru că totuși impactul era în special pe România și pentru că noi am vrut operațiunea, atunci Comisia ne-a transferat nouă Mega-Profi și la fel ne-a spus că va face acum cu MVM’, a susținut șeful de la Concurență.
Acesta a precizat că la nivelul CEISD instituțiile membre au 21 de zile calendaristice ‘să reacționeze’.
‘Pe partea de investiții străine, instituțiile membre au 21 de zile să reacționeze. Deci, procedura asta este: se notifică la noi la secretariat. Secretariatul, în momentul când e mulțumit că are toate informațiile, că-i completă acea cerere de aprobare, o trimite la toate instituțiile membre care sunt în esență cele din CSAT și aceste instituții au 21 de zile să spună un punct de vedere. Punctul acela de vedere poate să fie ‘mai vrem informații, ne mai trebuie nu știu ce’. Depinde cât de bună e aplicația. Dacă e prost făcută și lipsesc informații și compania nu-ți dă informații, poate să dureze’, a transmis Bogdan Chirițoiu.
Întrebat dacă tranzacția a ajuns să fie discutată la nivelul CEISD, el a răspuns: ‘N-a fost, că sunt și eu membru în comisie, n-a ajuns să fie discutată la nivelul comisiei. Deci, este încă în interiorul instituțiilor, deci în pregătire’.
La jumătatea lunii ianuarie 2025, Ministerul Energiei a anunțat că a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) în legătură cu tranzacția prin care compania de stat ungară MVM Zrt. (MVM Group) intenționează să achiziționeze divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România.
Într-un comunicat transmis pe 15 ianuarie, Ministerul Energiei a arătat că, în urma unei analize riguroase, a identificat multiple teme de analiză aprofundată privind impactul posibilei tranzacții asupra securității naționale a României. Astfel, principalele motive pentru sesizarea CEISD sunt legăturile companiei din Ungaria cu Federația Rusă, riscul cesiunii ulterioare a acțiunilor E.ON Energie România către entități non UE, riscuri asupra datelor companiei și a datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de utilizatori dar și probleme de transparență a cumpărătorului.
Referitor la legăturile cu Federația Rusă, Ministerul Energiei amintește că MVM Zrt. are relații comerciale extinse cu Gazprom și Rosatom, companii rusești aflate sub sancțiuni internaționale, prin care Ungaria își menține o dependență ridicată de gazele naturale și tehnologia nucleară din Rusia.
‘Au fost identificate elemente de ‘decisive influence, shadow control, influence by economic dependence și effective control’, atât în cadrul MVM Grup, cât și al societății prin intermediul căreia se intenționează cumpărarea pachetului majoritar al E.ON Energie România’, se arată în comunicatul citat.
Totodată, Ministerul Energiei susține că, din analiza documentației depuse de MVM, rezultă că structura contractuală și clauzele aferente tranzacției generează o posibilitate de cesiune ulterioară a participațiilor cumpărate de la E.ON Energie România către entități din afara Uniunii Europene sau către alte entități care nu figurează ca părți inițiale ale tranzacției. Astfel, Ministerul Energiei avertizează că această vulnerabilitate contractuală poate facilita transferul indirect al controlului către actori economici sau politici ce nu respectă rigorile și standardele de conformitate impuse de legislația europeană în domeniul energetic și transparență a tranzacțiilor.
Pe de altă parte, instituția precizează că a fost identificată lipsa unor garanții legale și contractuale în protejarea datelor companiei E.ON Energie România și ale datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de clienți români.
În plus, ME sesizează conflictul cu strategiile energetice naționale arătând că informațiile din documentația MVM de a reduce consumul de gaze naturale contravin Strategiei Energetice a României și Programului de Guvernare 2024-2028, care prioritizează extinderea accesului populației la rețelele de gaz și valorificarea resurselor interne.
Grupul MVM, a doua cea mai mare companie din Ungaria, a semnat, în luna decembrie a anului trecut, un acord privind achiziția diviziei de soluții pentru gospodării și clienți a companiei E.ON din România.
Conform acordului, MVM va achiziționa o participație de 68% în cadrul E.ON Energie România și o participație de 98% în E.ON Asist Complet, se menționa într-un comunicat al grupului ungar.
Tranzacția este așteptată să se finalizeze în 2025, după obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților. Cele două companii au decis să nu facă publică valoarea tranzacției.
Directorul MVM, Karoly Matrai, a declarat joi, pentru portalul Portfolio.hu, că Grupul de stat ungar estimează că va finaliza tranzacția referitoare la preluarea pachetului majoritar de acțiuni la divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România în lunile iunie sau iulie.
Grupul MVM este principalul furnizor de energie din Ungaria, o companie deținută 100% de stat, care ocupă locul șase în Europa Centrală.
E.ON Energie România, unul dintre cei mai mari furnizori de gaze naturale și energie electrică din țară, deservește aproximativ 3,4 milioane de clienți. E.ON Assist Complet este o companie regională specializată în servicii energetice, care oferă soluții pentru instalarea și întreținerea infrastructurii.
-
Evenimenteacum 2 zile
Câți bani pot retrage românii de la ATM în 2025. Care sunt limitele impuse de bănci?
-
Evenimenteacum 2 zile
Ciolacu, pus pe fapte mari, după întâlnirea cu Banca Mondială: „Restructurarea aparatului bugetar şi reorganizarea administrativ-teritorială sunt prioritare”
-
Evenimenteacum 2 zile
Circulație dată peste cap la metrou, pe fondul grevei japoneze. Mai mulți mecanici absentează „motivat”, trenurile vin cu întârziere, 3 garnituri au fost suspendate
-
Evenimenteacum 2 zile
BUGETUL ADMINISTRAȚIEI PREZIDENȚIALE – APROBAT
-
Evenimenteacum o zi
Începe valul de concedieri. Mii de oameni, anunțați că-și pierd locurile de muncă
-
Evenimenteacum o zi
Lovitură teribilă în buzunarele șoferilor români. Carburanții s-au scumpit deja cu 2%, într-o singură lună
-
Evenimenteacum o zi
Parlamentul a votat Legea Bugetului de stat pe 2025
-
Evenimenteacum 12 ore
Ianuarie, lună slabă pentru dealerii auto din România. Vânzările de mașini noi, în scădere față de anul trecut