Dacă ar valorifica energetic biomasa, adică resturile vegetale care rămân din agricultură şi exploatarea lemnului, plus deşeurile urbane, România ar putea produce anual energie termică şi electrică echivalentă cu peste 7 milioane de tone de petrol.
Asta reiese din cifrele publicate în studiul realizat de ICEMENERG referitor la potenţialul energiilor regenerabile din ţara noastră.
Daca Bucureştiul ar transforma în energie toate resturile menajere care nu pot fi reciclate, capitala şi-ar acoperi între 25 si 30% din necesarul de apă caldă, afirmă la rândul său Iulian Hornetz, inventator şi producător de echipamente energetice pe bază de biomasă.
Biomasa contribuie cu 14% la consumul mondial de energie primară, iar pentru trei sferturi din populaţia globului care trăieşte în ţările în curs de dezvoltare aceasta reprezintă cea mai importantă sursă de energie. La nivelul Uniunii Europene se preconizează crearea a peste 300.000 de noi locuri de muncă în mediul rural, tocmai prin exploatarea biomasei. În prezent, în UE, 4% din necesarul de energie este asigurat din biomasă.
Agenţia Internaţională pentru Energie estimează că în Europa, resursele de petrol se vor epuiza în 40 de ani, cele de gaze naturale în 60 de ani, iar cele de cărbune în 200 de ani, lucru care s-ar traduce prin faptul că, peste aproximativ 20 de ani, Europa va fi nevoită să importe 70 la sută din necesarul de energie. Ca urmare a acestui fapt, statele uniunii au fost nevoite să găsească surse regenerabile. Uniunea Europeană îşi doreşte ca, până în anul 2020, 20% din consumul de energie al statelor comunitare să fie asigurat din surse regenerabile.
Din ce se pot obţin biocombustibilii? După cum o spune şi definiţia lor – din resurse regenerabile, adică dintr-o materie primă care poate fi refăcută permanent. O sursă permanentă de materie energetică o reprezintă plantele care conţin glucide sau poliglucide care înmagazinează energie. O astfel de plantă este porumbul. Orice crescător de animale ştie că porumbul conţine mult amidon, care este transformat de animalul care îl consumă în energie, care, dacă depăşeşte necesităţile energetice ale organismului este stocată sub formă de ţesut adipos. Amidonul poate fi transformat însă cu ajutorul enzimelor în glucoză, care poate fi fermentată cu ajutorul microorganismelor în etanol. Iată, deci o altă modalitate de a exploata energia înmagazinată în porumb, şi anume transformarea ei în etanol, care poate fi amestecat cu benzina şi ars în motoare. Pe lângă porumb, se mai folosesc şi alte produse vegetale pentru obţinerea de biocombustibili: sfecla de zahăr, soia, rapiţa, sau chiar uleiurile rezultate de la restaurante după prăjirea alimentelor. Grăsimile animale reprezintă o altă sursă regenerabilă de biocombustibili.
SURSA: bucurestifm,ro, biocombustibil-tm.ro
