Stiri economice
Evoluția PIB, T1 2018. Câteva explicații
Mai jos câteva concluzii personale:
- Produsul Intern Brut stagnează în primul trimestru al acestui an comparativ cu trimestrul precedent. Acest lucru s-a mai întâmplat doar de două ori în ultimii 5 ani: trimestrul 2 din anul 2015 şi trimestrul 3 din anul 2016. Diferenţa este ca acum bugetul de stat înregistrează un deficit de 4,5 miliarde Lei în doar trei luni, în timp ce în primul semestru din anul 2015 acesta înregistra un excedent de 4,2 miliarde Lei, iar în primele 9 luni din anul 2016 se înregistra un deficit de 3,7 miliarde Lei. Deci, când o economie stagnează şi deficitul fiscal este foarte mare, problema este şi mai gravă deoarece veniturile publice decelerează şi pierd ritmul cu dinamica cheltuielilor recurente (salariile publice şi ajutoare sociale). De aceea, este foarte probabil ca investiţiile publice să fie diminuate în perioada următoare.
- Economia stagnează deoarece consumul (principalul motor al creşterii economice de anul trecut) contribuie mai puţin, iar industria, serviciile şi construcţiile nu recuperează acest gol. Practic, consumul decelerează, înregistrând creşteri de 5%–6% în Februarie–Martie anul acesta, de aproape două ori mai puţin decât media de anul trecut.
- Consumul decelerează pe toate componentele, în timp ce la carburanţii pentru autovehicule acesta înregistrează o scădere cu 5% în luna Martie 2018 faţă de aceeaşi lună a anului anterior.
- Conform cifrelor lunare publicate de Eurostat, încrederea consumatorului român se află la minimul ultimilor 3 ani, revenirea din luna Martie (pe fondul avansului mai considerabil al salariului mediu) fiind foarte timidă.
- Care sunt motivele pentru decelerarea consumului şi scăderea încrederii consumatorului român? Simplu: temperarea creşterii venitului, inflaţie şi dobânzi în creştere. Astfel, ritmul de creştere al salariului mediu net real decelerează la 7% în primul trimestru al acestui an, faţă de 13% în anul 2017 şi 15% în anul 2016. Normal, în lipsa creşterii proporţionale a productivităţii, companiile private nu pot suporta creşteri de două cifre ale salariilor în fiecare an. Doar la stat se poate aşa ceva, pentru că deficitul public este finanţat de contribuabil (vezi creşterea accizei la combustibil) sau prin datorii suplimentare.
- Inflaţia anuală la finalul lunii Aprilie este de 5,2% (conform cifrelor publicate ieri de INS), cel mai ridicat nivel din România în ultimii 5 ani şi din ţările membre ale UE. Inflaţia este cauzată atât dinspre ofertă (companiile înregistrează costuri mai mari cu salariile şi acciza la combustibil într-un timp foarte scurt, şi transpun aceste şocuri în preţul şi serviciilor oferite) cât şi dinspre cerere (consumul pe credit şi avansul importurilor). În Ianuarie 2015 salariul mediu nominal net era de 1.740 Lei, acum este de 2.704 Lei (cu aproape 1.000 de Lei mai mult în doar 3 ani, o creştere accelerată de 55%). Această creştere a salariului în mediul privat a fost determinată de creşterea salariului minim şi avansul salariilor din sectorul public (+23% doar anul trecut).
- Presiunile inflaţioniste determină creşterea dobânzilor. Astfel, ROBOR cu maturitate la 3 luni este tranzacţionat astăzi la 2,74%, de 3 ori mai mare decât în aceeaşi zi a anului trecut (0,87%), şi va continua trendul ascendent până la 3,5% la finalul anului.
- În ciuda creşterii economice record de anul trecut, numărul instrumentelor refuzate la plată în mediul de afaceri rămâne, în continuare, la un nivel foarte ridicat (aproape de 60.000 / an). Aceasta înseamnă că firmele nu observă o ameliorare reală a comportamentului de plată. Din contră, în ultimele luni observăm insolvenţe din ce în ce mai mari.
Articol realizat de Iancu Guda, preşedinte AAFBR
Mai multe articole scrise de Iancu Guda puteţi citi pe iancuguda.ro
Evenimente
Acțiunile Tesla au explodat, după victoria lui Trump în alegerile prezidențiale din SUA
Acţiunile Tesla au explodat vineri la bursa din New York, după ce Donald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale. Acestea au atins o valoare de piaţă de 1.000 de miliarde de dolari, un record al ultimilor doi ani.
Acţiunile producătorului de automobile electrice au crescut cu peste 6%, ajungând la un maxim al ultimilor peste doi ani, de 315,56 dolari, după ce au crescut cu 19,3% până la închiderea de joi.
Compania a depăşit evaluarea de 1 mld. dolari pentru prima dată în mai mult de doi ani.
Miliardarul ar putea face presiuni pentru o reglementare favorabilă a vehiculelor autonome pe care Tesla le plănuieşte şi, de asemenea, ar putea determina Administraţia Naţională pentru Siguranţa Traficului pe Autostrăzi din SUA să amâne potenţialele acţiuni de aplicare a legii care implică siguranţa sistemelor actuale de asistenţă la condus ale Tesla, a declarat o sursă pentru Reuters.
Musk s-a concentrat pe tehnologia vehiculelor care se conduc singure, renunţând la planurile de a construi o maşină economică cu un preţ sub 30.000 de dolari. Cu toate acestea, obstacolele de dezvoltare şi reglementare au întârziat comercializarea unor astfel de tehnologii.
„Tesla şi CEO-ul Elon Musk sunt probabil cei mai mari câştigători ai rezultatului alegerilor şi credem că victoria lui Trump va ajuta la accelerarea aprobării de reglementare a tehnologiei de conducere autonomă a companiei”, a declarat Garrett Nelson, analist senior de acţiuni la CFRA Research.
Acţiunile Tesla au crescut la sfârşitul lunii octombrie, după ce compania a raportat o creştere a marjei de profit trimestriale, susţinută de vânzările software-ului foarte profitabil de asistenţă la condus Full Self Driving. De ani de zile, Tesla este cel mai valoros producător auto din lume, cu Toyota Motor din Japonia, BYD din China şi alţii în urma sa cu câteva sute de miliarde de dolari.
Evenimente
Gaura din buget a ajuns la aproape 53% din PIB. De unde a luat statul cei mai mulți bani de împrumut
Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 52,7%, de la 52% în iulie (PIB conform comunicatului Institutului Național de Statistică din 10 octombrie 2024). Adică, aproape 900 de miliarde de lei.
Datoria administrației publice a urcat, în august 2024, până la 886,983 miliarde lei, de la 876,288 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 52,7%, de la 52% în iulie (PIB conform comunicatului Institutului Național de Statistică din 10 octombrie 2024).
În a opta lună a anului, datoria pe termen mediu și lung s-a majorat la 831,952 miliarde de lei, de la 824,06 miliarde de lei în iulie, iar cea pe termen scurt a crescut la 55,031 miliarde lei, de la 52,228 miliarde de lei în luna anterioară.
Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 746,643 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 123,864 miliarde de lei.
Datoria în moneda națională se ridica la valoarea de 426,171 miliarde lei, cea în euro la 376,955 miliarde de lei echivalent, iar datoria în dolari americani la 82,638 miliarde echivalent lei.
De asemenea, datoria administrației publice centrale ajunsese, în august 2024, la 864,742 miliarde de lei, în urcare de la 854,206 miliarde lei, în iulie, din care 809,765 miliarde de lei pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei administrației centrale era contractată în lei (408,595 miliarde de lei) și în euro (372,294 miliarde de lei, echivalent).
Datoria administrației publice locale a urcat la 22,237 miliarde de lei, de la 22,081 miliarde de lei, în luna anterioară, din care 22,187 miliarde de lei pe termen mediu și lung.
Totodată, datoria internă a administrației publice se cifra, în august 2024, la 435,268 miliarde de lei, respectiv 25,5% din PIB (25,5% din PIB în iulie), din care 417,832 miliarde de lei datorie a administrației centrale și 17,436 miliarde de lei datoria administrației locale.
Conform datelor MF, datoria externă a administrației publice era de 451,715 miliarde de lei, respectiv 26,8% din PIB (26,6% din PIB în luna anterioară), din care 446,91 miliarde de lei datorie externă a administrației publice centrale și 4,8 miliarde de lei datoria externă a administrației publice locale.
Evenimente
Criză de oameni, în agricultură și industria alimentară. Salariile pot ajunge și la 12.000 de lei
Agricultura și industria alimentară trec printr-o gravă criză de personal, motiv pentru care tot mai mulți angajatori se îndreaptă către studenți pentru a-i convinge să lucreze în aceste domenii.
Domeniul agriculturii și industriei alimentare din România se confruntă cu o lipsă acută de specialiști, fapt ce determină antreprenorii să își îndrepte atenția către viitori angajați încă din timpul studiilor universitare. Salariile în aceste sectoare pot ajunge până la 12.000 de lei lunar, iar interesul pentru a atrage noi talente este în creștere. Recent, la Iași, s-a desfășurat o bursă a locurilor de muncă, unde mulți studenți au semnat contracte cu angajatorii chiar în timpul evenimentului.
Cătălina Carmaciu, studentă la master în industria alimentară, deja activă în acest domeniu, a venit la târg în căutarea unei oportunități mai bune. „Mi-aș dori să fac un doctorat și să urmez o carieră în mediul universitar, dar mă atrage și munca în fabrică”, a declarat ea. Un alt tânăr prezent la târg a subliniat că există o gamă variată de opțiuni de angajare: „Îmi caut un loc de muncă în domeniu, pe controlul produselor. Piața este vastă, avem opțiuni”.
Au fost și studenți care au reușit să își asigure un loc de muncă pe loc. „Este primul târg la care particip și am avut norocul să găsesc un post în industria alimentară, la o fabrică de procesare a produselor din carne”, a spus o altă studentă. Rectorul Universității de Științele Vieții din Iași, Gerard Jităreanu, a evidențiat cererea mare pentru specializări în industria alimentară, agricultură, horticultură, marketing, management și agro-business.
Conform datelor Institutului Național de Statistică, aproximativ 11% din forța de muncă din România activează în agricultură, însă majoritatea nu deține studii de specialitate. „Peste 90% dintre cei din domeniu nu au experiență formală sau studii superioare. Salariile încep de la 3.000 de lei și pot ajunge la 10.000-12.000 de lei”, a precizat Vasile Stoleru, prorector al universității.
În contextul acestei crize, 8 din 10 studenți ai Universității de Științele Vieții din Iași își găsesc locuri de muncă încă din facultate sau imediat după absolvire. Companiile depun eforturi considerabile pentru a atrage proaspeții absolvenți, iar Cătălin Petrache, director de dezvoltare în cadrul unei companii de consultanță agricolă, a declarat: „Nu e simplu să găsim colegi, dar avem răbdare. Angajăm de obicei proaspeți absolvenți, credem în tineri și în noutate”.
Petronela Iacob, specialist în resurse umane în industria alimentară, le-a transmis studenților că este important să își completeze cunoștințele teoretice cu practică: „Foarte mulți se orientează spre analiza calității, mai puțin spre producție. E nevoie de răbdare pentru a învăța și practic ceea ce se predă în cei patru ani de studii”.
Datele INS arată că aproape 7% dintre antreprenorii din România au afaceri în agricultură, confirmând importanța acestui sector și nevoia de profesioniști bine pregătiți.
-
Evenimenteacum 14 ore
Fuziunea din Rusia care ar putea crea al doilea mare producător de petrol din lume
-
Evenimenteacum 11 ore
Florin Cîțu spune că România va introduce cota progresivă de impozitare
-
Evenimenteacum 8 ore
Criză de oameni, în agricultură și industria alimentară. Salariile pot ajunge și la 12.000 de lei
-
Evenimenteacum 4 ore
Gaura din buget a ajuns la aproape 53% din PIB. De unde a luat statul cei mai mulți bani de împrumut
-
Evenimenteacum o oră
Acțiunile Tesla au explodat, după victoria lui Trump în alegerile prezidențiale din SUA