Mai jos câteva concluzii personale:

1. Produsul Intern Brut stagnează în primul trimestru al acestui an comparativ cu trimestrul precedent. Acest lucru s-a mai întâmplat doar de două ori în ultimii 5 ani: trimestrul 2 din anul 2015 şi trimestrul 3 din anul 2016. Diferenţa este ca acum bugetul de stat înregistrează un deficit de 4,5 miliarde Lei în doar trei luni, în timp ce în primul semestru din anul 2015 acesta înregistra un excedent de 4,2 miliarde Lei, iar în primele 9 luni din anul 2016 se înregistra un deficit de 3,7 miliarde Lei. Deci, când o economie stagnează şi deficitul fiscal este foarte mare, problema este şi mai gravă deoarece veniturile publice decelerează şi pierd ritmul cu dinamica cheltuielilor recurente (salariile publice şi ajutoare sociale). De aceea, este foarte probabil ca investiţiile publice să fie diminuate în perioada următoare.
2. Economia stagnează deoarece consumul (principalul motor al creşterii economice de anul trecut) contribuie mai puţin, iar industria, serviciile şi construcţiile nu recuperează acest gol. Practic, consumul decelerează, înregistrând creşteri de 5%–6% în Februarie–Martie anul acesta, de aproape două ori mai puţin decât media de anul trecut.
3. Consumul decelerează pe toate componentele, în timp ce la carburanţii pentru autovehicule acesta înregistrează o scădere cu 5% în luna Martie 2018 faţă de aceeaşi lună a anului anterior.
4. Conform cifrelor lunare publicate de Eurostat, încrederea consumatorului român se află la minimul ultimilor 3 ani, revenirea din luna Martie (pe fondul avansului mai considerabil al salariului mediu) fiind foarte timidă.
5. Care sunt motivele pentru decelerarea consumului şi scăderea încrederii consumatorului român? Simplu: temperarea creşterii venitului, inflaţie şi dobânzi în creştere. Astfel, ritmul de creştere al salariului mediu net real decelerează la 7% în primul trimestru al acestui an, faţă de 13% în anul 2017 şi 15% în anul 2016. Normal, în lipsa creşterii proporţionale a productivităţii, companiile private nu pot suporta creşteri de două cifre ale salariilor în fiecare an. Doar la stat se poate aşa ceva, pentru că deficitul public este finanţat de contribuabil (vezi creşterea accizei la combustibil) sau prin datorii suplimentare.
6. Inflaţia anuală la finalul lunii Aprilie este de 5,2% (conform cifrelor publicate ieri de INS), cel mai ridicat nivel din România în ultimii 5 ani şi din ţările membre ale UE. Inflaţia este cauzată atât dinspre ofertă (companiile înregistrează costuri mai mari cu salariile şi acciza la combustibil într-un timp foarte scurt, şi transpun aceste şocuri în preţul şi serviciilor oferite) cât şi dinspre cerere (consumul pe credit şi avansul importurilor). În Ianuarie 2015 salariul mediu nominal net era de 1.740 Lei, acum este de 2.704 Lei (cu aproape 1.000 de Lei mai mult în doar 3 ani, o creştere accelerată de 55%). Această creştere a salariului în mediul privat a fost determinată de creşterea salariului minim şi avansul salariilor din sectorul public (+23% doar anul trecut).
7. Presiunile inflaţioniste determină creşterea dobânzilor. Astfel, ROBOR cu maturitate la 3 luni este tranzacţionat astăzi la 2,74%, de 3 ori mai mare decât în aceeaşi zi a anului trecut (0,87%), şi va continua trendul ascendent până la 3,5% la finalul anului.
8. În ciuda creşterii economice record de anul trecut, numărul instrumentelor refuzate la plată în mediul de afaceri rămâne, în continuare, la un nivel foarte ridicat (aproape de 60.000 / an). Aceasta înseamnă că firmele nu observă o ameliorare reală a comportamentului de plată. Din contră, în ultimele luni observăm insolvenţe din ce în ce mai mari.

Articol realizat de Iancu Guda, preşedinte AAFBR

Mai multe articole scrise de Iancu Guda puteţi citi pe iancuguda.ro