Stiri economice
Vremea rea lovește însămânțările de primăvară
Ne aflăm deja în a doua parte a lunii mai, iar la însămânţările de primăvară nu stăm atât de bine pe cum ne-am fi dorit. „Schimbările climatice sunt o realitate şi nu o ficţiune. Am constatat că în Botoşani au avut loc căderi puternice de grindină, care au acoperit cu un strat consistent culturile însămănţate în toamnă“, a precizat ministrul agriculturii, Petre Daea, în cadrul evenimentului organizat de Capital. Potrivit acestuia, ne aflăm într-un context climatic în care factorii naturali extremi au devenit din ce în ce mai prezenţi, agresivitatea şi frecvenţa lor au crescut, producţiile agricole au parte de influenţe negative, iar profiturile fermierilor au de suferit. „Pe acest fond climatic suntem într-o întârziere la însămânţări din nefercire. Sunt suprafeţe întregi de teren pe care fermierii nu le-au însămânţat“, a anunţat ministrul Daea. El a dat ca exmplu judeţe din sudul ţării, precum Teleorman, Călăraşi Giurgiu, unde sunt şi acum suprafeţe uriaşe de teren care sunt acoperite de băltiri.
Potrivit datelor prezentate de ministrul Agriculturii, în cadrul evenimentului organizat de Capital, suprafaţa totală însămânţată până în prezent este de circa 6 milioane de hectare. Aşa cum se poate observa şi din tabelul alăturat, cel mai redus grad de însămânţare se înregistrează la orez şi la rapiţa de primăvară. „Să nu vă miraţi dacă într-un lan cu rapiţă o să vedeţi în mijloc o altă cultură. Acolo unde băltirile au redus din suprafaţa rapiţei a fost însămânţat grâu de primăvară, care a ajuns astfel la 150%“, a explicat ministrul de resort.
La orzoaică însămânţările au fost realizate pe suprafaţa programată, fiind chiar depăşită cu aproape 1.000 ha, în timp ce la ovăz şi porumb a ajuns abia la 96%. La mazăre chiar dacă a fost depăşită suprafaţa programată au fost probleme, întrucât nu a răsărit bine, potrivit ministrului. „Spuneam că această primăvară cu capricii a împins perioada de însemânţat. Una peste alta este mai mult bine decât rău, pentru că precipitaţiile din timpul iernii au ajutat. Aceste cantităţi de precipitaţii au asigurat apa în sol pentru plantele care au fost însămânţate în toamnă“, a spus Petre Daea.
Suntem campioni şi nu prea, la producţie
Ministrul agriculturii a anunţat totodată că pentru prima dată în istorie, România a fost primul producător de porumb din Europa, depăşind Franţei. Conform datelor MADR, anul trecut România a obţinut o producţie de peste 14,5 milioane de tone de porumb, în timp ce Franţa a avut doar 13,26 milioane de tone. Și la producţia de floarea soarelui am fost lideri în Europa, cu o producţie de peste 3 mil. tone, aproape dublu faţă de Ungaria (1,8 mil. tone) şi Franţa (1,6 mil. tone). La rapiţă şi la grâu ne-am poziţionat abia pe locul patru, cu 1,68 mil. tone, respectiv 10,16 mil. tone. Cu toate acestea, când vine vorba de producţia medie la hectar, statistica se schimbă complet. Dacă la noi producţia medie la porumb a fost de 5.855 kg/ha, francezii au obţinut cu 60% mai mult decât noi. De asemenea, şi la grâu producţia la hectar a fost mult mai mică la noi decât în state precum Franţa, Germania sau Polonia. „Norocul“ României, dacă îl putem numi aşa constă în faptul că am cultivat cereale pe suprafeţe mult mai mari decât ceilalţi europeni, astfel că şi producţia totală obţinută la nivel naţional a fost mare.
Dar unde valorificăm aceste cantităţi? „Dacă facem 15 milioane de tone de porumb, care sunt consumatorii? Cine îl consumă? Cine îl transformă şi cine creează din acest avantaj un avantaj economic? Noi nu putem să facem, ne aflăm în urmă din mai multe cauze“, a spus ministrul. Potrivit acestuia, este foarte important pentru noi să creştem efectivele de animale şi păsări pentru a consuma producţia majoră de porumb pe care o avem. „Atunci vom sta altfel la toate capitolele. Ne revine sarcina – extrem de importantă – de a croi politici clare care să fie urmărite cu exigenţă şi să corespundă interesului fermierului de a lucra terenul sau de a creşte animale asigurând şi câştigul dorit“, a susţinut Petre Daea.
Evenimente
Acțiunile Tesla au explodat, după victoria lui Trump în alegerile prezidențiale din SUA
Acţiunile Tesla au explodat vineri la bursa din New York, după ce Donald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale. Acestea au atins o valoare de piaţă de 1.000 de miliarde de dolari, un record al ultimilor doi ani.
Acţiunile producătorului de automobile electrice au crescut cu peste 6%, ajungând la un maxim al ultimilor peste doi ani, de 315,56 dolari, după ce au crescut cu 19,3% până la închiderea de joi.
Compania a depăşit evaluarea de 1 mld. dolari pentru prima dată în mai mult de doi ani.
Miliardarul ar putea face presiuni pentru o reglementare favorabilă a vehiculelor autonome pe care Tesla le plănuieşte şi, de asemenea, ar putea determina Administraţia Naţională pentru Siguranţa Traficului pe Autostrăzi din SUA să amâne potenţialele acţiuni de aplicare a legii care implică siguranţa sistemelor actuale de asistenţă la condus ale Tesla, a declarat o sursă pentru Reuters.
Musk s-a concentrat pe tehnologia vehiculelor care se conduc singure, renunţând la planurile de a construi o maşină economică cu un preţ sub 30.000 de dolari. Cu toate acestea, obstacolele de dezvoltare şi reglementare au întârziat comercializarea unor astfel de tehnologii.
„Tesla şi CEO-ul Elon Musk sunt probabil cei mai mari câştigători ai rezultatului alegerilor şi credem că victoria lui Trump va ajuta la accelerarea aprobării de reglementare a tehnologiei de conducere autonomă a companiei”, a declarat Garrett Nelson, analist senior de acţiuni la CFRA Research.
Acţiunile Tesla au crescut la sfârşitul lunii octombrie, după ce compania a raportat o creştere a marjei de profit trimestriale, susţinută de vânzările software-ului foarte profitabil de asistenţă la condus Full Self Driving. De ani de zile, Tesla este cel mai valoros producător auto din lume, cu Toyota Motor din Japonia, BYD din China şi alţii în urma sa cu câteva sute de miliarde de dolari.
Evenimente
Gaura din buget a ajuns la aproape 53% din PIB. De unde a luat statul cei mai mulți bani de împrumut
Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 52,7%, de la 52% în iulie (PIB conform comunicatului Institutului Național de Statistică din 10 octombrie 2024). Adică, aproape 900 de miliarde de lei.
Datoria administrației publice a urcat, în august 2024, până la 886,983 miliarde lei, de la 876,288 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 52,7%, de la 52% în iulie (PIB conform comunicatului Institutului Național de Statistică din 10 octombrie 2024).
În a opta lună a anului, datoria pe termen mediu și lung s-a majorat la 831,952 miliarde de lei, de la 824,06 miliarde de lei în iulie, iar cea pe termen scurt a crescut la 55,031 miliarde lei, de la 52,228 miliarde de lei în luna anterioară.
Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 746,643 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 123,864 miliarde de lei.
Datoria în moneda națională se ridica la valoarea de 426,171 miliarde lei, cea în euro la 376,955 miliarde de lei echivalent, iar datoria în dolari americani la 82,638 miliarde echivalent lei.
De asemenea, datoria administrației publice centrale ajunsese, în august 2024, la 864,742 miliarde de lei, în urcare de la 854,206 miliarde lei, în iulie, din care 809,765 miliarde de lei pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei administrației centrale era contractată în lei (408,595 miliarde de lei) și în euro (372,294 miliarde de lei, echivalent).
Datoria administrației publice locale a urcat la 22,237 miliarde de lei, de la 22,081 miliarde de lei, în luna anterioară, din care 22,187 miliarde de lei pe termen mediu și lung.
Totodată, datoria internă a administrației publice se cifra, în august 2024, la 435,268 miliarde de lei, respectiv 25,5% din PIB (25,5% din PIB în iulie), din care 417,832 miliarde de lei datorie a administrației centrale și 17,436 miliarde de lei datoria administrației locale.
Conform datelor MF, datoria externă a administrației publice era de 451,715 miliarde de lei, respectiv 26,8% din PIB (26,6% din PIB în luna anterioară), din care 446,91 miliarde de lei datorie externă a administrației publice centrale și 4,8 miliarde de lei datoria externă a administrației publice locale.
Evenimente
Criză de oameni, în agricultură și industria alimentară. Salariile pot ajunge și la 12.000 de lei
Agricultura și industria alimentară trec printr-o gravă criză de personal, motiv pentru care tot mai mulți angajatori se îndreaptă către studenți pentru a-i convinge să lucreze în aceste domenii.
Domeniul agriculturii și industriei alimentare din România se confruntă cu o lipsă acută de specialiști, fapt ce determină antreprenorii să își îndrepte atenția către viitori angajați încă din timpul studiilor universitare. Salariile în aceste sectoare pot ajunge până la 12.000 de lei lunar, iar interesul pentru a atrage noi talente este în creștere. Recent, la Iași, s-a desfășurat o bursă a locurilor de muncă, unde mulți studenți au semnat contracte cu angajatorii chiar în timpul evenimentului.
Cătălina Carmaciu, studentă la master în industria alimentară, deja activă în acest domeniu, a venit la târg în căutarea unei oportunități mai bune. „Mi-aș dori să fac un doctorat și să urmez o carieră în mediul universitar, dar mă atrage și munca în fabrică”, a declarat ea. Un alt tânăr prezent la târg a subliniat că există o gamă variată de opțiuni de angajare: „Îmi caut un loc de muncă în domeniu, pe controlul produselor. Piața este vastă, avem opțiuni”.
Au fost și studenți care au reușit să își asigure un loc de muncă pe loc. „Este primul târg la care particip și am avut norocul să găsesc un post în industria alimentară, la o fabrică de procesare a produselor din carne”, a spus o altă studentă. Rectorul Universității de Științele Vieții din Iași, Gerard Jităreanu, a evidențiat cererea mare pentru specializări în industria alimentară, agricultură, horticultură, marketing, management și agro-business.
Conform datelor Institutului Național de Statistică, aproximativ 11% din forța de muncă din România activează în agricultură, însă majoritatea nu deține studii de specialitate. „Peste 90% dintre cei din domeniu nu au experiență formală sau studii superioare. Salariile încep de la 3.000 de lei și pot ajunge la 10.000-12.000 de lei”, a precizat Vasile Stoleru, prorector al universității.
În contextul acestei crize, 8 din 10 studenți ai Universității de Științele Vieții din Iași își găsesc locuri de muncă încă din facultate sau imediat după absolvire. Companiile depun eforturi considerabile pentru a atrage proaspeții absolvenți, iar Cătălin Petrache, director de dezvoltare în cadrul unei companii de consultanță agricolă, a declarat: „Nu e simplu să găsim colegi, dar avem răbdare. Angajăm de obicei proaspeți absolvenți, credem în tineri și în noutate”.
Petronela Iacob, specialist în resurse umane în industria alimentară, le-a transmis studenților că este important să își completeze cunoștințele teoretice cu practică: „Foarte mulți se orientează spre analiza calității, mai puțin spre producție. E nevoie de răbdare pentru a învăța și practic ceea ce se predă în cei patru ani de studii”.
Datele INS arată că aproape 7% dintre antreprenorii din România au afaceri în agricultură, confirmând importanța acestui sector și nevoia de profesioniști bine pregătiți.
-
Evenimenteacum 14 ore
Fuziunea din Rusia care ar putea crea al doilea mare producător de petrol din lume
-
Evenimenteacum 11 ore
Florin Cîțu spune că România va introduce cota progresivă de impozitare
-
Evenimenteacum 8 ore
Criză de oameni, în agricultură și industria alimentară. Salariile pot ajunge și la 12.000 de lei
-
Evenimenteacum 5 ore
Gaura din buget a ajuns la aproape 53% din PIB. De unde a luat statul cei mai mulți bani de împrumut
-
Evenimenteacum 2 ore
Acțiunile Tesla au explodat, după victoria lui Trump în alegerile prezidențiale din SUA