Ne aflăm deja în a doua parte a lunii mai, iar la însămânţările de primăvară nu stăm atât de bine pe cum ne-am fi dorit. „Schimbările climatice sunt o realitate şi nu o ficţiune. Am constatat că în Botoşani au avut loc căderi puternice de grindină, care au acoperit cu un strat consistent culturile însămănţate în toamnă“, a precizat ministrul agriculturii, Petre Daea, în cadrul evenimentului organizat de Capital. Potrivit acestuia, ne aflăm într-un context climatic în care factorii naturali extremi au devenit din ce în ce mai prezenţi, agresivitatea şi frecvenţa lor au crescut, producţiile agricole au parte de influenţe negative, iar profiturile fermierilor au de suferit. „Pe acest fond climatic suntem într-o întârziere la însămânţări din nefercire. Sunt suprafeţe întregi de teren pe care fermierii nu le-au însămânţat“, a anunţat ministrul Daea. El a dat ca exmplu judeţe din sudul ţării, precum Teleorman, Călăraşi Giurgiu, unde sunt şi acum suprafeţe uriaşe de teren care sunt acoperite de băltiri.

Potrivit datelor prezentate de ministrul Agriculturii, în cadrul evenimentului organizat de Capital, suprafaţa totală însămânţată până în prezent este de circa 6 milioane de hectare. Aşa cum se poate observa şi din tabelul alăturat, cel mai redus grad de însămânţare se înregistrează la orez şi la rapiţa de primăvară. „Să nu vă miraţi dacă într-un lan cu rapiţă o să vedeţi în mijloc o altă cultură. Acolo unde băltirile au redus din suprafaţa rapiţei a fost însămânţat grâu de primăvară, care a ajuns astfel la 150%“, a explicat ministrul de resort.

La orzoaică însămânţările au fost realizate pe suprafaţa programată, fiind chiar depăşită cu aproape 1.000 ha, în timp ce la ovăz şi porumb a ajuns abia la 96%. La mazăre chiar dacă a fost depăşită suprafaţa programată au fost probleme, întrucât nu a răsărit bine, potrivit ministrului. „Spuneam că această primăvară cu capricii a împins perioada de însemânţat. Una peste alta este mai mult bine decât rău, pentru că precipitaţiile din timpul iernii au ajutat. Aceste cantităţi de precipitaţii au asigurat apa în sol pentru plantele care au fost însămânţate în toamnă“, a spus Petre Daea.

Suntem campioni şi nu prea, la producţie

Ministrul agriculturii a anunţat totodată că pentru prima dată în istorie, România a fost primul producător de porumb din Europa, depăşind Franţei. Conform datelor MADR, anul trecut România a obţinut o producţie de peste 14,5 milioane de tone de porumb, în timp ce Franţa a avut doar 13,26 milioane de tone. Și la producţia de floarea soarelui am fost lideri în Europa, cu o producţie de peste 3 mil. tone, aproape dublu faţă de Ungaria (1,8 mil. tone) şi Franţa (1,6 mil. tone). La rapiţă şi la grâu ne-am poziţionat abia pe locul patru, cu 1,68 mil. tone, respectiv 10,16 mil. tone. Cu toate acestea, când vine vorba de producţia medie la hectar, statistica se schimbă complet. Dacă la noi producţia medie la porumb a fost de 5.855 kg/ha, francezii au obţinut cu 60% mai mult decât noi. De asemenea, şi la grâu producţia la hectar a fost mult mai mică la noi decât în state precum Franţa, Germania sau Polonia. „Norocul“ României, dacă îl putem numi aşa constă în faptul că am cultivat cereale pe suprafeţe mult mai mari decât ceilalţi europeni, astfel că şi producţia totală obţinută la nivel naţional a fost mare.

Dar unde valorificăm aceste cantităţi? „Dacă facem 15 milioane de tone de porumb, care sunt consumatorii? Cine îl consumă? Cine îl transformă şi cine creează din acest avantaj un avantaj economic? Noi nu putem să facem, ne aflăm în urmă din mai multe cauze“, a spus ministrul. Potrivit acestuia, este foarte important pentru noi să creştem efectivele de animale şi păsări pentru a consuma producţia majoră de porumb pe care o avem. „Atunci vom sta altfel la toate capitolele. Ne revine sarcina – extrem de importantă – de a croi politici clare care să fie urmărite cu exigenţă şi să corespundă interesului fermierului de a lucra terenul sau de a creşte animale asigurând şi câştigul dorit“, a susţinut Petre Daea.