Produsul Intern Brut al României a ajuns la 187,8 miliarde euro în 2017, conform datelor publicate de Eurostat, valoare care reprezintă 1,2% din PIB-ul Uniunii Europene, care s-a ridicat la 15.300 miliarde euro anul trecut. România este peste Grecia, care a avut un PIB de 177,7 miliarde euro , dar sub Cehia, cu un PIB de 192 miliarde euro. Țara noastră se află pe locul 16 în UE după nivelul PIB dintre cele 28 de state membre.

România a întrecut Ungaria în 2006, când am ajuns la o pondere de 0,8% din PIB-ul UE, iar Ungaria avea doar 0,7%. Anul trecut Ungaria se afla la 0,8% din PIB-ul UE, după o creştere redusă în toată perioada. Grecia, pe care am ajuns-o din urmă, avea acum zece ani o pondere de 1,8% în PIB-ul UE, dar a trecut prin crize majore ale datoriilor suverane şi recesiune economică. Portugalia, aflată în faţa noastră, are acum o pondere în PIB-ul UE de 1,3%, după ce avea 1,4% în urmă cu o decadă. În apropierea noastră se află şi Cehia, care a urcat de la 1,1% până la 1,3%. Semnificativ a urcat Polonia, de la 2,4% până la 2,9%, o economie care nu a trecut prin nicio recesiune în ultimii zece ani.

La vârful topului european se află cele mai mari economii, cu Germania pe primul loc cu un PIB de 3.263 miliarde euro în 2017, în creştere de la 3.144 miliarde euro în 2016 şi 3.043 miliarde în 2015. Germania are şi cea mai mare pondere în PIB-ul UE, de 21,3%. Pe locul secund se află Marea Britanie, care va lăsa un gol important în economia UE după finalizarea Brexit, cu un PIB de 2.324 miliarde euro, în scădere de la 2.395 miliarde euro în 2016 şi 2.602 miliarde în 2015.

Franţa ocupă locul al treilea cu un PIB de 2.287 miliarde euro, în creştere de la 2.228 miliarde euro în 2016 şi este urmată de Italia cu 1.716 miliarde euro, în urcare de la 1.680 miliarde euro în 2016. Spania completează top cinci cele mai mari economii cu un PIB de 1.163 miliarde euro, în creştere de la 1.118 miliarde euro în 2016. Primele cinci economii, inclusiv Marea Britanie, reprezintă 70,2% din PIB-ul UE 28, pondere în scădere de la 70,9% în 2016 şi 71,4% în 2015.

Următoarele cinci economii din UE sunt Olanda, cu un PIB de 733 miliarde euro, Suedia cu 478 miliarde euro, Polonia cu 465,6 miliarde euro, Belgia cu 437 miliarde euro şi Austria cu 369 miliarde euro. Toate cinci reprezintă 16,2% din PIB-ul UE, pondere în creştere de la 15,9% în 2016 şi 15,7% în 2015. De asemenea, ponderea acestora este mai mare decât ce cumulată a următoarelor 18 state membre, inclusiv România.

În partea de jos a topului se regăsesc 11 state cu economii mici şi impact nesemnificativ la nivelul UE, având fiecare o pondere mai mică de 1%. Ungaria este cea mai mare, cu 0,81% pondere, în timp ce Malta este cea mai mică, cu 0,07%. Și statele sunt, de altfel, de mărimă mică sau foarte mică. Lista este completată de Slovacia, Luxemburg, Bulgaria, Croaţia, Slovenia, Lituania, Letonia, Estonia şi Cipru.

Posibilitate de creştere

Țara noastră se află acum la mijlocul topului şi se luptă cu şapte state pentru o poziţie mai bună. Irlanda conduce lotul de şapte cu un PIB de 296,2 miliarde euro, în creştere de la 275,6 miliarde în 2016, urmată de Danemarca cu 288,4 miliarde euro, în urcare de la 277,5 miliarde euro anul anterior. Finlanda este imediat mai jos cu un PIB de 223,5 miliarde euro, în urcare de la 215,8 miliarde euro, iar Portugalia o urmează cu o economie de 193 miliarde euro, în creştere de la 185,5 miliarde euro în 2016.

Cehia este următoarea economie cu un PIB de 192 miliarde euro, în creştere de la 176,6 miliarde euro în 2016, iar România o urmăreşte cu un PIB de 187,8 miliarde euro, în urcare de la 169,8 miliarde euro. Iar lista este completată de Grecia, cu un PIB de 177,7 miliarde euro, în creştere de la 174,2 miliarde euro în 2016. Cele şapte state de la mijlocul clasamentului au o pondere totală de 10,14% în PIB-ul UE 28.

Se poate observa că ţara noastră este foarte aproape de Cehia şi Portugalia şi aproape de Finlanda. Danemarca şi Irlanda vor fi mult mai dificil de egalat, având un PIB cu peste 50% mai mare decât al nostru. Totuşi, o menţinere a trendului actual de creştere, care înseamnă şi o păstrare a echilibrelor macroeconomice, ne poate duce în câţiva ani pe locul 14 în top, iar pe termen ceva mai lung ne-am putea apropia de cele din top zece. De altfel, Open Institute Sofia a calculat cât de repede va ajunge valoarea PIB a ţărilor din regiune la 90% din media UE, iar rezultatul arată că în timp ce Bulgariei îi vor fi necesari 24 de ani, România ar avea nevoie de doar zece ani. Mai rapid decât noi se pare că vor ajunge slovacii (opt ani), lituanienii (şapte ani) şi slovenii (trei ani), iar Cehia este, practic, la acest nivel.

De la ieşirea din criză, economia ţării noastre a crescut semnificativ. În 2013 PIB se situa la 637,45 miliarde lei pentru a ajunge până la 712,65 miliarde lei în 2015 şi la 858,33 miliarde lei anul trecut. Din păcate, deficitul bugetar a fost o constantă a acestor ani; după ce a fost redus până la 0,8% din PIB în 2015, de la 2,1% în 2013, în 2016 şi 2017 s-a situat la 3% şi la 2,9%. La fel a evoluat şi datoria publică; de la valoarea de 240,7 miliarde lei din 2013 a urcat la 268,6 miliarde lei în 2015 şi la 300,7 miliarde lei anul trecut. Ca pondere în PIB, datoria a scăzut, de la 39,4% în 2014 până la 37,7% în 2015 şi 35% anul trecut.

Este interesant de observat că o creştere de 60 miliarde lei a datoriei publice în ultimii cinci ani este „echivalentă“ cu o creştere a PIB de aproape 221 miliarde lei. Dacă situaţia ar fi la fel în următorii cinci ani, în 2022 vom avea un PIB cât al Finlandei. Numai că nu se poate face o corelaţie exactă între datoria publică şi creşterea economică având în vedere că majoritatea sumelor care ajung la buget prin împrumuturi se duc către plata pensiilor şi a salariilor, nu către investiţii.