Stiri economice
Economia duduie, dar rămânem departe de UE
Produsul Intern Brut al României a ajuns la 187,8 miliarde euro în 2017, conform datelor publicate de Eurostat, valoare care reprezintă 1,2% din PIB-ul Uniunii Europene, care s-a ridicat la 15.300 miliarde euro anul trecut. România este peste Grecia, care a avut un PIB de 177,7 miliarde euro , dar sub Cehia, cu un PIB de 192 miliarde euro. Țara noastră se află pe locul 16 în UE după nivelul PIB dintre cele 28 de state membre.
România a întrecut Ungaria în 2006, când am ajuns la o pondere de 0,8% din PIB-ul UE, iar Ungaria avea doar 0,7%. Anul trecut Ungaria se afla la 0,8% din PIB-ul UE, după o creştere redusă în toată perioada. Grecia, pe care am ajuns-o din urmă, avea acum zece ani o pondere de 1,8% în PIB-ul UE, dar a trecut prin crize majore ale datoriilor suverane şi recesiune economică. Portugalia, aflată în faţa noastră, are acum o pondere în PIB-ul UE de 1,3%, după ce avea 1,4% în urmă cu o decadă. În apropierea noastră se află şi Cehia, care a urcat de la 1,1% până la 1,3%. Semnificativ a urcat Polonia, de la 2,4% până la 2,9%, o economie care nu a trecut prin nicio recesiune în ultimii zece ani.
La vârful topului european se află cele mai mari economii, cu Germania pe primul loc cu un PIB de 3.263 miliarde euro în 2017, în creştere de la 3.144 miliarde euro în 2016 şi 3.043 miliarde în 2015. Germania are şi cea mai mare pondere în PIB-ul UE, de 21,3%. Pe locul secund se află Marea Britanie, care va lăsa un gol important în economia UE după finalizarea Brexit, cu un PIB de 2.324 miliarde euro, în scădere de la 2.395 miliarde euro în 2016 şi 2.602 miliarde în 2015.
Franţa ocupă locul al treilea cu un PIB de 2.287 miliarde euro, în creştere de la 2.228 miliarde euro în 2016 şi este urmată de Italia cu 1.716 miliarde euro, în urcare de la 1.680 miliarde euro în 2016. Spania completează top cinci cele mai mari economii cu un PIB de 1.163 miliarde euro, în creştere de la 1.118 miliarde euro în 2016. Primele cinci economii, inclusiv Marea Britanie, reprezintă 70,2% din PIB-ul UE 28, pondere în scădere de la 70,9% în 2016 şi 71,4% în 2015.
Următoarele cinci economii din UE sunt Olanda, cu un PIB de 733 miliarde euro, Suedia cu 478 miliarde euro, Polonia cu 465,6 miliarde euro, Belgia cu 437 miliarde euro şi Austria cu 369 miliarde euro. Toate cinci reprezintă 16,2% din PIB-ul UE, pondere în creştere de la 15,9% în 2016 şi 15,7% în 2015. De asemenea, ponderea acestora este mai mare decât ce cumulată a următoarelor 18 state membre, inclusiv România.
În partea de jos a topului se regăsesc 11 state cu economii mici şi impact nesemnificativ la nivelul UE, având fiecare o pondere mai mică de 1%. Ungaria este cea mai mare, cu 0,81% pondere, în timp ce Malta este cea mai mică, cu 0,07%. Și statele sunt, de altfel, de mărimă mică sau foarte mică. Lista este completată de Slovacia, Luxemburg, Bulgaria, Croaţia, Slovenia, Lituania, Letonia, Estonia şi Cipru.
Posibilitate de creştere
Țara noastră se află acum la mijlocul topului şi se luptă cu şapte state pentru o poziţie mai bună. Irlanda conduce lotul de şapte cu un PIB de 296,2 miliarde euro, în creştere de la 275,6 miliarde în 2016, urmată de Danemarca cu 288,4 miliarde euro, în urcare de la 277,5 miliarde euro anul anterior. Finlanda este imediat mai jos cu un PIB de 223,5 miliarde euro, în urcare de la 215,8 miliarde euro, iar Portugalia o urmează cu o economie de 193 miliarde euro, în creştere de la 185,5 miliarde euro în 2016.
Cehia este următoarea economie cu un PIB de 192 miliarde euro, în creştere de la 176,6 miliarde euro în 2016, iar România o urmăreşte cu un PIB de 187,8 miliarde euro, în urcare de la 169,8 miliarde euro. Iar lista este completată de Grecia, cu un PIB de 177,7 miliarde euro, în creştere de la 174,2 miliarde euro în 2016. Cele şapte state de la mijlocul clasamentului au o pondere totală de 10,14% în PIB-ul UE 28.
Se poate observa că ţara noastră este foarte aproape de Cehia şi Portugalia şi aproape de Finlanda. Danemarca şi Irlanda vor fi mult mai dificil de egalat, având un PIB cu peste 50% mai mare decât al nostru. Totuşi, o menţinere a trendului actual de creştere, care înseamnă şi o păstrare a echilibrelor macroeconomice, ne poate duce în câţiva ani pe locul 14 în top, iar pe termen ceva mai lung ne-am putea apropia de cele din top zece. De altfel, Open Institute Sofia a calculat cât de repede va ajunge valoarea PIB a ţărilor din regiune la 90% din media UE, iar rezultatul arată că în timp ce Bulgariei îi vor fi necesari 24 de ani, România ar avea nevoie de doar zece ani. Mai rapid decât noi se pare că vor ajunge slovacii (opt ani), lituanienii (şapte ani) şi slovenii (trei ani), iar Cehia este, practic, la acest nivel.
De la ieşirea din criză, economia ţării noastre a crescut semnificativ. În 2013 PIB se situa la 637,45 miliarde lei pentru a ajunge până la 712,65 miliarde lei în 2015 şi la 858,33 miliarde lei anul trecut. Din păcate, deficitul bugetar a fost o constantă a acestor ani; după ce a fost redus până la 0,8% din PIB în 2015, de la 2,1% în 2013, în 2016 şi 2017 s-a situat la 3% şi la 2,9%. La fel a evoluat şi datoria publică; de la valoarea de 240,7 miliarde lei din 2013 a urcat la 268,6 miliarde lei în 2015 şi la 300,7 miliarde lei anul trecut. Ca pondere în PIB, datoria a scăzut, de la 39,4% în 2014 până la 37,7% în 2015 şi 35% anul trecut.
Este interesant de observat că o creştere de 60 miliarde lei a datoriei publice în ultimii cinci ani este „echivalentă“ cu o creştere a PIB de aproape 221 miliarde lei. Dacă situaţia ar fi la fel în următorii cinci ani, în 2022 vom avea un PIB cât al Finlandei. Numai că nu se poate face o corelaţie exactă între datoria publică şi creşterea economică având în vedere că majoritatea sumelor care ajung la buget prin împrumuturi se duc către plata pensiilor şi a salariilor, nu către investiţii.
Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.
Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.
Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare
Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.
Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.
Haosul legislativ și „factura” incertitudinii
Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).
Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.
Cât ne costă neatenția?
Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.
Estimările costurilor suplimentare pe an:
- Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
- Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
- Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.
Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.
2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova
Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.
De la dependență totală la procente reziduale
Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.
Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”
Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.
Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară
Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.
Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.
PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.
El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.
Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.
