Stiri economice
Listarea Hidroelectrica – Nicio șansă să fie realizată până la finele acestui an
„Listarea trebuie să se întâmple, dar trebuie făcută după ce vom avea un plan de dezvoltare bine pus la punct, pentru a şti ce să facem cu acei bani care vor intra în companie. Nu cum s-au făcut listările de până acum, de dragul listării. Pot da multe exemple aici, unde nu a existat niciun fel de plan privind utilizarea banilor”, a explicat Bogdan Badea.
Potrivit acestuia, membrii consorţiului de listare şi reprezentanţi ai companiei, respectiv ai Ministerului Energiei, au întâlniri periodice, dar nu a fost stabilit până acum un calendar referitor la listare, deşi despre IPO Hidroelectrica se vorbeşte de câţiva ani buni.
Întrebat dacă procesul de listare este cumva condiţionat de înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare, Bogdan Badea a răspuns că nu, dar că se aşteaptă momentul optim, aşa încât intrarea pe piaţa de capital să aducă beneficii consistente companiei.
Rezultate bune după insolvenţă
Hidroeletrica este o companie aşteptată în piaţa bursieră de mulţi ani. Problemele economice, care au dus la intrarea în insolvenţă a acesteia pentru eficientizare şi pentru eliminarea „căpuşelor“, au amânat lansarea unei oferte publice. În toamna anului trecut, ministrul Energiei de la acea vreme, Toma Petcu, a anunţat că proiectul de listare este în dezbatere publică şi se doreşte majorarea capitalului social cu 12,40% cu un pachet nou de acţiuni, dintre care 2,40% vor fi acordate cu drept de preferinţă acţionarilor privaţi existenţi, iar 10% se va lista la BVB.
Totuşi, la puţin timp după ce a fost numit în funcţie, noul ministru al Energiei, Anton Anton, a anunţat că situaţia Hidroelectrica nu este atât de bună pentru a putea ajunge la bursă. “După părerea mea, este cam devreme să vorbim de Hidroelectrica la bursă, ea a trecut printr-o boală destul de grea şi a ieşit din boala asta grea, a scăpat, ca orice persoană bolnavă a ieşit uşor slăbită. Eu cred că pentru a ajunge la bursă, Hidroelectrica trebuie să devină mai atractivă, să pună carne pe ea, să se mai îngraşe”, a spus ministrul în urmă cu trei luni.
Trebuie amimtit faptul că Hidroelectrica a fost în insolvenţă între anii 2012 şi 2016. În 2016, an în care a ieşit din insolvenţă, compania a raportat un profit net de 1,2 miliarde de lei şi o EBITDA de 2,24 miliarde de lei, cu o marjă de 67%.
Compania a terminat anul trecut cu un profit net de 1,360 miliarde lei, în creştere cu 10,7% comparativ cu cel din 2016. Asta în condiţiile în care cifra de afaceri s-a redus uşor, cu 2,5%, de la 3,338 la 3,254 miliarde lei. Totodată, în primul trimestru al acestui an, Hidroelectrica a avut un profit net de 485 milioane de lei, faţă de 399 milioane de lei în aceeaşi perioadă din 2017, ca urmare a situaţiei hidrologice îmbunătăţite. Marja EBITDA a crescut de la 67% în 2016 la 69% anul trecut şi 74% în primul trimestru al acestui an.
„Iarna aceasta a fost o perioadă când am asigurat chiar şi peste 50% din totalul energiei consumate la nivel naţional”, a adăugat Badea.
Evenimente
Acțiunile Tesla au explodat, după victoria lui Trump în alegerile prezidențiale din SUA
Acţiunile Tesla au explodat vineri la bursa din New York, după ce Donald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale. Acestea au atins o valoare de piaţă de 1.000 de miliarde de dolari, un record al ultimilor doi ani.
Acţiunile producătorului de automobile electrice au crescut cu peste 6%, ajungând la un maxim al ultimilor peste doi ani, de 315,56 dolari, după ce au crescut cu 19,3% până la închiderea de joi.
Compania a depăşit evaluarea de 1 mld. dolari pentru prima dată în mai mult de doi ani.
Miliardarul ar putea face presiuni pentru o reglementare favorabilă a vehiculelor autonome pe care Tesla le plănuieşte şi, de asemenea, ar putea determina Administraţia Naţională pentru Siguranţa Traficului pe Autostrăzi din SUA să amâne potenţialele acţiuni de aplicare a legii care implică siguranţa sistemelor actuale de asistenţă la condus ale Tesla, a declarat o sursă pentru Reuters.
Musk s-a concentrat pe tehnologia vehiculelor care se conduc singure, renunţând la planurile de a construi o maşină economică cu un preţ sub 30.000 de dolari. Cu toate acestea, obstacolele de dezvoltare şi reglementare au întârziat comercializarea unor astfel de tehnologii.
„Tesla şi CEO-ul Elon Musk sunt probabil cei mai mari câştigători ai rezultatului alegerilor şi credem că victoria lui Trump va ajuta la accelerarea aprobării de reglementare a tehnologiei de conducere autonomă a companiei”, a declarat Garrett Nelson, analist senior de acţiuni la CFRA Research.
Acţiunile Tesla au crescut la sfârşitul lunii octombrie, după ce compania a raportat o creştere a marjei de profit trimestriale, susţinută de vânzările software-ului foarte profitabil de asistenţă la condus Full Self Driving. De ani de zile, Tesla este cel mai valoros producător auto din lume, cu Toyota Motor din Japonia, BYD din China şi alţii în urma sa cu câteva sute de miliarde de dolari.
Evenimente
Gaura din buget a ajuns la aproape 53% din PIB. De unde a luat statul cei mai mulți bani de împrumut
Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 52,7%, de la 52% în iulie (PIB conform comunicatului Institutului Național de Statistică din 10 octombrie 2024). Adică, aproape 900 de miliarde de lei.
Datoria administrației publice a urcat, în august 2024, până la 886,983 miliarde lei, de la 876,288 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 52,7%, de la 52% în iulie (PIB conform comunicatului Institutului Național de Statistică din 10 octombrie 2024).
În a opta lună a anului, datoria pe termen mediu și lung s-a majorat la 831,952 miliarde de lei, de la 824,06 miliarde de lei în iulie, iar cea pe termen scurt a crescut la 55,031 miliarde lei, de la 52,228 miliarde de lei în luna anterioară.
Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 746,643 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 123,864 miliarde de lei.
Datoria în moneda națională se ridica la valoarea de 426,171 miliarde lei, cea în euro la 376,955 miliarde de lei echivalent, iar datoria în dolari americani la 82,638 miliarde echivalent lei.
De asemenea, datoria administrației publice centrale ajunsese, în august 2024, la 864,742 miliarde de lei, în urcare de la 854,206 miliarde lei, în iulie, din care 809,765 miliarde de lei pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei administrației centrale era contractată în lei (408,595 miliarde de lei) și în euro (372,294 miliarde de lei, echivalent).
Datoria administrației publice locale a urcat la 22,237 miliarde de lei, de la 22,081 miliarde de lei, în luna anterioară, din care 22,187 miliarde de lei pe termen mediu și lung.
Totodată, datoria internă a administrației publice se cifra, în august 2024, la 435,268 miliarde de lei, respectiv 25,5% din PIB (25,5% din PIB în iulie), din care 417,832 miliarde de lei datorie a administrației centrale și 17,436 miliarde de lei datoria administrației locale.
Conform datelor MF, datoria externă a administrației publice era de 451,715 miliarde de lei, respectiv 26,8% din PIB (26,6% din PIB în luna anterioară), din care 446,91 miliarde de lei datorie externă a administrației publice centrale și 4,8 miliarde de lei datoria externă a administrației publice locale.
Evenimente
Criză de oameni, în agricultură și industria alimentară. Salariile pot ajunge și la 12.000 de lei
Agricultura și industria alimentară trec printr-o gravă criză de personal, motiv pentru care tot mai mulți angajatori se îndreaptă către studenți pentru a-i convinge să lucreze în aceste domenii.
Domeniul agriculturii și industriei alimentare din România se confruntă cu o lipsă acută de specialiști, fapt ce determină antreprenorii să își îndrepte atenția către viitori angajați încă din timpul studiilor universitare. Salariile în aceste sectoare pot ajunge până la 12.000 de lei lunar, iar interesul pentru a atrage noi talente este în creștere. Recent, la Iași, s-a desfășurat o bursă a locurilor de muncă, unde mulți studenți au semnat contracte cu angajatorii chiar în timpul evenimentului.
Cătălina Carmaciu, studentă la master în industria alimentară, deja activă în acest domeniu, a venit la târg în căutarea unei oportunități mai bune. „Mi-aș dori să fac un doctorat și să urmez o carieră în mediul universitar, dar mă atrage și munca în fabrică”, a declarat ea. Un alt tânăr prezent la târg a subliniat că există o gamă variată de opțiuni de angajare: „Îmi caut un loc de muncă în domeniu, pe controlul produselor. Piața este vastă, avem opțiuni”.
Au fost și studenți care au reușit să își asigure un loc de muncă pe loc. „Este primul târg la care particip și am avut norocul să găsesc un post în industria alimentară, la o fabrică de procesare a produselor din carne”, a spus o altă studentă. Rectorul Universității de Științele Vieții din Iași, Gerard Jităreanu, a evidențiat cererea mare pentru specializări în industria alimentară, agricultură, horticultură, marketing, management și agro-business.
Conform datelor Institutului Național de Statistică, aproximativ 11% din forța de muncă din România activează în agricultură, însă majoritatea nu deține studii de specialitate. „Peste 90% dintre cei din domeniu nu au experiență formală sau studii superioare. Salariile încep de la 3.000 de lei și pot ajunge la 10.000-12.000 de lei”, a precizat Vasile Stoleru, prorector al universității.
În contextul acestei crize, 8 din 10 studenți ai Universității de Științele Vieții din Iași își găsesc locuri de muncă încă din facultate sau imediat după absolvire. Companiile depun eforturi considerabile pentru a atrage proaspeții absolvenți, iar Cătălin Petrache, director de dezvoltare în cadrul unei companii de consultanță agricolă, a declarat: „Nu e simplu să găsim colegi, dar avem răbdare. Angajăm de obicei proaspeți absolvenți, credem în tineri și în noutate”.
Petronela Iacob, specialist în resurse umane în industria alimentară, le-a transmis studenților că este important să își completeze cunoștințele teoretice cu practică: „Foarte mulți se orientează spre analiza calității, mai puțin spre producție. E nevoie de răbdare pentru a învăța și practic ceea ce se predă în cei patru ani de studii”.
Datele INS arată că aproape 7% dintre antreprenorii din România au afaceri în agricultură, confirmând importanța acestui sector și nevoia de profesioniști bine pregătiți.
-
Evenimenteacum 13 ore
Fuziunea din Rusia care ar putea crea al doilea mare producător de petrol din lume
-
Evenimenteacum 10 ore
Florin Cîțu spune că România va introduce cota progresivă de impozitare
-
Evenimenteacum 6 ore
Criză de oameni, în agricultură și industria alimentară. Salariile pot ajunge și la 12.000 de lei
-
Evenimenteacum 3 ore
Gaura din buget a ajuns la aproape 53% din PIB. De unde a luat statul cei mai mulți bani de împrumut
-
Evenimenteacum 16 minute
Acțiunile Tesla au explodat, după victoria lui Trump în alegerile prezidențiale din SUA