Connect with us

Stiri economice

PIB-ul discordiei

Publicat

pe

România are a cincea creştere economică dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, adică 4,2% în primul trimestru al anului“, spune Viorel Ștefan, vicepremier al României. Este cea mai recentă din lungul şir de declaraţii legate de PIB  pe care autorităţile şi reprezentanţii partidelor aflate la guvernare le fac de aproximativ un an. România, în opinia lor, este tigrul Europei, mai ales că în 2007 a avut o creştere economică „cât China“, şi nu doar la figurat. Produsul Intern Brut a urcat cu nu mai puţin de 6,9% anul trecut, plasând România în fruntea clasamentului european şi în primele locuri la nivel mondial.

România e un tigru, însă, este unul care începe să rămână flămând, consumă scump şi pe datorie. Asta pentru că principalii parametrii macroeconomici, mai puţin PIB-ul, arată din ce în ce mai rău, iar, lucru pe care foarte puţini îl spun, România este în frunte şi în ceea ce priveşte adâncirea deficitului bugetar şi al celui de cont curent, iar asta înseamnă că nu doar Guvernul se împrumută din ce în ce mai mult ci şi ţara, în general. Mai simplu spus, trăim pe datorie şi consumăm din import de dragul creşterii economice.

Chiar şi aşa, lucrurile ar fi părut relativ fireşti, dacă anul 2018 nu ar fi început cu un lung şir de proteste ale aproape tuturor categoriilor de angajaţi la stat. Tocmai ei, cărora li s-a promis că vor avea salarii mai mari şi condiţii de muncă mai bune au ieşit în stradă pentru a reclama scăderi salariale şi înăsprirea condiţiilor de muncă.

PIB-ul creşte, ţara protestează

Că avansul PIB este un  parametru fără prea mare legătură cu bunăstarea oamenilor, atunci când politicile Guvernului se opresc mai degrabă la nivel de declaraţii, o arată începutul de an 2018. După un an cu o creştere a PIB record, paradoxal, au urmat nu manifestări de entuziasm, ci greve şi proteste. Aceste acţiuni au început încă din februarie şi s-au oprit, pentru moment, în urmă cu câteva săptămâni, după încercarea de grevă a personalului din sănătate, care acuza că salariile au scăzut în loc să crească.

În primele luni ale anului, sindicate din învăţământ, poliţie, sănătate, transport feroviar dar şi cele ale grefierilor sau ale funcţionarilor au anunţat sau chiar au dus până la capăt acţiuni de protest. Multe dintre aceste acţiuni au fost, până la urmă stopate, însă doar pentru moment şi doar contra unor noi promisiuni făcute de miniştri. Oamenii sunt supăraţi că salariile nu au crescut, că le-au fost tăiate sporuri sau chiar că nu au fost băgaţi în seamă de autorităţi.


 

Asociaţia grefierilor din România, de exemplu anunţa, în aprilie, că personalul auxiliar şi conex nu a fost consultat privind elaborarea unui nou statut, aşa cum a anunţat recent ministrul Justiţiei. Grefierii susţin că s-a creat discriminare privind modul de salarizare, ameninţând cu proteste. „S-a creat o stare de discriminare în ceea ce priveşte salarizarea personalului auxiliar de specialitate şi conex, din cauza pasivităţii ministrului Justiţiei în ceea ce priveşte elaborarea Regulamentului-cadru pentru stabilirea condiţiilor de muncă, ordonatorii secundari de credite interpretând diferit dispoziţiile legale referitoare la modul de calcul al salariilor“, atrăgea atenţia Asociaţia Grefierilor.

Profesorii au boicotat mai multe rânduri de simulări pentru examenele importante, au organizat chiar şi mitinguri şi au ameninţat în repetate rânduri cu greva generală. În prezent, situaţia este calmă însă acest lucru se întâmplă doar pentru că Guvernul a făcut promisiuni. Dacă acele promisiuni nu vor fi îndeplinite, cel mai probabil situaţia va deveni iar tensionată. Profesorii se plâng că Guvernul nu le-a acordat majorările salariale promise şi, mai mult, că a fost schimbată legislaţia privind sporurile şi primele în aşa fel încât unei părţi din cadrele dictatice le scad veniturile.  „Suntem profund nemulţumiţi de modul de dialogare cu factorii decidenţi şi de impactul social generat de aplicarea discriminatorie a legii salarizării în sectorul sanitar, precum şi de întârzierea elaborării unui regulament de acordare a sporurilor“, au transmis şi reprezentanţii federaţiei Hipocrat, a lucrătorilor din sănătate. Doar o negociere de ultim moment cu ministrul muncii a făcut ca oamenii din sănătate să nu declanşeze greva generală. Ei acuză că, deşi majorităţii medicilor le-au crescut salariile, în cazul personalului medical inferior şi al personalului auxiliar veniturile au scăzut.

Despre scăderi ale veniturilor vorbesc şi sindicaliştii care reprezintă funcţionarii publici. Și aceştia se pregătesc de acţiuni în următoarea perioadă şi arată că salariile din domeniu au scăzut cu până la 200 de lei, deşi ar fi trebuit să crească.

Nu în ultimul rând, poliţiştii şi angajaţii din penitenciare au ieşit în stradă în mai multe rânduri invocând condiţiile grele de muncă şi, mai ales, aplicarea deficitară a noii legi a salarizării.

 

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Dumincă, ora 21:00, la Culisele Statului Paralel. Ediție incenidară cu Sorin Ovidiu Vîntu. Scena politică, dinamitată: cum a ajuns Iohannis la Cotroceni și de ce nu vrea să plece – VIDEO

Publicat

pe

Sorin Ovidiu Vîntu aruncă bomba în exclusivitate la Realitatea Plus, într-un interviu luat de Anca Alexandrescu după ce alegerile prezidențiale au fost anulate.

Cine a pus în aplicare planul de destabilizare a României, după ce Călin Georgescu nu a fost luat în seamă? Omul de afaceri a dezvăluit cum a ajuns Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni și de ce nu vrea să plece acasă.

Vîntu a făcut o analiză tăioasă a candidaților din a doua rundă electorală.

Sorin Ovidiu Vîntu a dezvăluit cine sunt acoperiții din presă. Interviul exploziv în exclusivitate, duminică, de la ora 21:00, într-o ediție de colecție a emisiunii Culisele Statului Paralel.

 

Citeste in continuare

Evenimente

Compania MVM din Ungaria crede că va pune mâna pe E.ON România până la vară

Publicat

pe

A lettering from the company e.on at their company headquarters in Essen, February 4th, 2022.,Image: 713401480, License: Rights-managed, Restrictions: picture alliance / photothek, Model Release: no

Compania energetică de stat MVM Group din UngarIa se aşteaptă să încheie acordul de cumpărare a unei participaţii majoritare la E.ON Energie România în iunie sau iulie. Anunțul a fost făcut chiar de directorul general al MVM, pentru un site economic din Ungaria. 

Compania de stat ungară MVM Zrt. (MVM Group) estimează că va finaliza preluarea pachetului majoritar de acțiuni la divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România în lunile iunie sau iulie, a declarat joi directorul MVM, Karoly Matrai, pentru portalul Portfolio.hu, citat de Agerpres.

Grupul MVM a semnat în decembrie 2023 un acord pentru achiziția a 68% din E.ON Energie România și 98% din E.ON Asist Complet, iar finalizarea tranzacției este așteptată în 2025, după obținerea tuturor aprobărilor necesare. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Ministerul Energiei din România a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), exprimând îngrijorări legate de impactul asupra securității naționale, invocând riscuri legate de posibila cesiune a acțiunilor către entități non-UE, legături ale companiei ungare cu Rusia, securitatea datelor a peste 3 milioane de utilizatori și lipsa transparenței cumpărătorului.

În replică, Karoly Matrai a declarat că MVM nu intenționează să vândă companiile achiziționate și va aproviziona subsidiara din România cu gaze din surse locale, evitând costurile ridicate ale importului de gaze rusești.

De asemenea, el a menționat că aprobările necesare ar putea fi obținute până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru, ceea ce ar permite respectarea termenului estimat pentru finalizarea tranzacției.

Citeste in continuare

Evenimente

Bogdan Chirițoiu, Consiliul Concurenței, despre achiziția E.ON: „Cred că se va ajunge în CSAT”

Publicat

pe

Președintele Consiliului Concurenței consideră că problematica achiziției companiei de energie E.ON de către maghiarii de MVM va fi dezbătută și în  Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

‘Probabil că la această investigație se va ajunge la CSAT. Eu cred că se va ajunge. Aș fi surprins dacă ea trece, că e văzută ca neproblematică. Adică, la CSAT când ajungem? Când spunem: ‘Domnule, noi credem că e un caz mai complicat și trebuie să intre în procedură aprofundată’. Și atunci asta o facem, cu ok-ul CSAT. Mi-e greu să cred că această operațiune va fi considerată din punct de vedere al siguranței naționale, văzând și unele exprimări publice ale unor membri ai Comisiei (Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe – n. r.), mi-e greu să cred că va fi considerată neproblematică și nu necesită o cercetare aprofundată. Deci, cred că va fi sesizat CSAT-ul, da’, a afirmat joi Chirițoiu, într-o conferință de presă.

La acest moment, referitor la tranzacția dintre E.ON și MVM, se așteaptă trei avize: unul de la Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEISD), unul de la Consiliul Concurenței și unul de la Comisia Europeană. Însă, potrivit președintelui autorității de concurență, Comisia Europeană va da cazul Consiliului Concurenței.

‘Comisia Europeană cu noi e același aviz. E pe concurență și asta e noutatea. Mi-au spus că ne dau nouă cazul. După prag era suficient de mare tranzacția cât să fie analizată de ei, dar, pentru că părțile au cerut să ne fie trimisă și noi am zis că suntem de acord să o preluăm, atunci Comisia ne-o dă nouă’, a explicat Bogdan Chirițoiu.

La rândul său, Alexandra Văcaru, membru al Plenului Consiliului Concurenței, a explicat că există dispoziții europene care stabilesc cum se alocă cazurile între Comisie și autoritățile naționale de concurență, în funcție de oportunitate și criterii juridice stricte.

‘În această situație, înțelegem, Comisia ar prefera să fie avizată tranzacția la nivelul statului membru, prin autoritatea de concurență română’, a precizat ea.

Practic, a continuat Chirițoiu, este o situație similară ca la tranzacția Mega – Profi.

‘Mega și Profi erau în aceeași situație. După cifre, era suficient de mare (tranzacția – n. r.) cât să fie autorizată de Comisie. Dar pentru că totuși impactul era în special pe România și pentru că noi am vrut operațiunea, atunci Comisia ne-a transferat nouă Mega-Profi și la fel ne-a spus că va face acum cu MVM’, a susținut șeful de la Concurență.

Acesta a precizat că la nivelul CEISD instituțiile membre au 21 de zile calendaristice ‘să reacționeze’.

‘Pe partea de investiții străine, instituțiile membre au 21 de zile să reacționeze. Deci, procedura asta este: se notifică la noi la secretariat. Secretariatul, în momentul când e mulțumit că are toate informațiile, că-i completă acea cerere de aprobare, o trimite la toate instituțiile membre care sunt în esență cele din CSAT și aceste instituții au 21 de zile să spună un punct de vedere. Punctul acela de vedere poate să fie ‘mai vrem informații, ne mai trebuie nu știu ce’. Depinde cât de bună e aplicația. Dacă e prost făcută și lipsesc informații și compania nu-ți dă informații, poate să dureze’, a transmis Bogdan Chirițoiu.

Întrebat dacă tranzacția a ajuns să fie discutată la nivelul CEISD, el a răspuns: ‘N-a fost, că sunt și eu membru în comisie, n-a ajuns să fie discutată la nivelul comisiei. Deci, este încă în interiorul instituțiilor, deci în pregătire’.

La jumătatea lunii ianuarie 2025, Ministerul Energiei a anunțat că a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) în legătură cu tranzacția prin care compania de stat ungară MVM Zrt. (MVM Group) intenționează să achiziționeze divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România.

Într-un comunicat transmis pe 15 ianuarie, Ministerul Energiei a arătat că, în urma unei analize riguroase, a identificat multiple teme de analiză aprofundată privind impactul posibilei tranzacții asupra securității naționale a României. Astfel, principalele motive pentru sesizarea CEISD sunt legăturile companiei din Ungaria cu Federația Rusă, riscul cesiunii ulterioare a acțiunilor E.ON Energie România către entități non UE, riscuri asupra datelor companiei și a datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de utilizatori dar și probleme de transparență a cumpărătorului.

Referitor la legăturile cu Federația Rusă, Ministerul Energiei amintește că MVM Zrt. are relații comerciale extinse cu Gazprom și Rosatom, companii rusești aflate sub sancțiuni internaționale, prin care Ungaria își menține o dependență ridicată de gazele naturale și tehnologia nucleară din Rusia.

‘Au fost identificate elemente de ‘decisive influence, shadow control, influence by economic dependence și effective control’, atât în cadrul MVM Grup, cât și al societății prin intermediul căreia se intenționează cumpărarea pachetului majoritar al E.ON Energie România’, se arată în comunicatul citat.

Totodată, Ministerul Energiei susține că, din analiza documentației depuse de MVM, rezultă că structura contractuală și clauzele aferente tranzacției generează o posibilitate de cesiune ulterioară a participațiilor cumpărate de la E.ON Energie România către entități din afara Uniunii Europene sau către alte entități care nu figurează ca părți inițiale ale tranzacției. Astfel, Ministerul Energiei avertizează că această vulnerabilitate contractuală poate facilita transferul indirect al controlului către actori economici sau politici ce nu respectă rigorile și standardele de conformitate impuse de legislația europeană în domeniul energetic și transparență a tranzacțiilor.

Pe de altă parte, instituția precizează că a fost identificată lipsa unor garanții legale și contractuale în protejarea datelor companiei E.ON Energie România și ale datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de clienți români.

În plus, ME sesizează conflictul cu strategiile energetice naționale arătând că informațiile din documentația MVM de a reduce consumul de gaze naturale contravin Strategiei Energetice a României și Programului de Guvernare 2024-2028, care prioritizează extinderea accesului populației la rețelele de gaz și valorificarea resurselor interne.

Grupul MVM, a doua cea mai mare companie din Ungaria, a semnat, în luna decembrie a anului trecut, un acord privind achiziția diviziei de soluții pentru gospodării și clienți a companiei E.ON din România.

Conform acordului, MVM va achiziționa o participație de 68% în cadrul E.ON Energie România și o participație de 98% în E.ON Asist Complet, se menționa într-un comunicat al grupului ungar.

Tranzacția este așteptată să se finalizeze în 2025, după obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților. Cele două companii au decis să nu facă publică valoarea tranzacției.

Directorul MVM, Karoly Matrai, a declarat joi, pentru portalul Portfolio.hu, că Grupul de stat ungar estimează că va finaliza tranzacția referitoare la preluarea pachetului majoritar de acțiuni la divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România în lunile iunie sau iulie.

Grupul MVM este principalul furnizor de energie din Ungaria, o companie deținută 100% de stat, care ocupă locul șase în Europa Centrală.

E.ON Energie România, unul dintre cei mai mari furnizori de gaze naturale și energie electrică din țară, deservește aproximativ 3,4 milioane de clienți. E.ON Assist Complet este o companie regională specializată în servicii energetice, care oferă soluții pentru instalarea și întreținerea infrastructurii.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE