Stiri economice
Riscul de sărăcie este foarte ridicat în România
„Familiile cu copii, persoanele cu dizabilităţi, romii şi populaţia rurală sunt în mod special afectaţi. Inegalităţile ridicate privind veniturile persistă, pe fondul impactului scăzut al facilităţilor fiscale”, se arată în recomandările specifice de ţară publicate de Executivul comunitar, recomandări care ar urma să fie adoptate de Consiliul Uniunii Europene.
Indicatorul social de referinţă, folosit pentru calcularea celor mai importante beneficii sociale, nu a fost actualizat din 2008. Legea venitului minim de incluziune, care ar fi trebui să intre în vigoare în 2018, a fost amânată cu mai mult de un an. Legea ar fi îmbunătăţit acoperirea şi adecvarea asistenţei sociale, consideră forul comunitar.
Conform datelor Eurostat, peste o treime din populaţie era supusă riscului de sărăcie şi excluziune socială în trei state membre din Uniunea Europeană: Bulgaria (40,4%), România (38,8%) şi Grecia (35,6%).
„Piaţa muncii se înăspreşte în urma creşterii angajărilor, odată cu o reducere a forţei de muncă din cauza emigraţiei şi a îmbătrânirii populaţiei. În acelaşi timp, România are un potenţial substanţial de forţă de muncă nefolosită, şi câteva grupuri, cum ar fi tinerii, romii, şomerii pe termen lung şi persoanele cu dizabilităţi se confruntă cu dificultăţi în accesarea pieţei muncii”, apreciază Executivului comunitar.
„În ultimul an, România a înregistrat progrese reduse în rezolvarea recomandărilor de a întări politicile de dinamizare şi serviciile publice integrate, şi de a se concentra pe cei mai excluşi de pe piaţa muncii. În pofida sporirii ajutoarelor financiare pentru schemele de mobilitate, participarea în politicile active ale pieţei forţei de muncă rămâne foarte scăzută iar povara administrativă este ridicată”, avertizează Comisia Europeană.
De asemenea, forul comunitar subliniază că în ultimii ani salariul minim a crescut în mod repetat, în nod discreţionar. Din 2015, salariul minim net a crescut cu peste 60%. În 2017, aproximativ 30% din angajaţi câştigau salariul minim, ceea ce implică o distribuţie salarială extrem de comprimată. propunerea privind un mecanism obiectiv pentru majorarea salariului minim a fost susţinută de partenerii sociali dar nu a fost aplicată de Guvern, menţionează Executivul comunitar.
Comisia Europeană a prezentat miercuri recomandările specifice fiecărei ţări pentru 2018, în care defineşte orientările de politică economică pentru fiecare stat membru în parte pentru următoarele 12-18 luni. (Sursa: Agerpres)
Evenimente
MINISTRUL ENERGIEI, SEBASTIAN BURDUJA: „ROMÂNII PLĂTESC AL CINCILEA CEL MAI MIC PREŢ LA ENERGIE ELECTRICĂ ŞI AL PATRULEA CEL MAI MIC PREŢ LA GAZ”
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că afirmaţiile potrivit cărora România este „un mare producător de energie” reprezintă un mit. Burduja aminteşte că, în perioada 2009-2022, în România s-au închis capacităţi de producţie care însumau peste 7.000 de megawaţi, echivalentul producţiei a 10 reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, conform News.ro.
Ministrul Energiei a explicat, joi seară, de ce România plăteşte mult pentru energia pe care o importă pe piaţa SPOT.
„Românii plătesc al cincilea cel mai mic preţ la energie electrică şi al patrulea cel mai mic preţ la gaz, pentru că avem o schemă de plafonare-compensare. Pe piaţa SPOT, pe piaţa zilei următoare, cum se spune, e adevărat că sunt zile în care România are preţuri ridicate în raport cu celelalte state europene, de multe ori sunt preţuri similare cu Bulgaria, Grecia, Polonia, Ungaria. Şi sunt două cauze principale aici.
Prima este lipsa capacităţilor de producţie; acest mit că România este un mare producător de energie a fost valabil acum 30 de ani, poate şi 20 de ani, dar cert este că, din 2009 până în 2022, în România s-au închis capacităţi de peste 7.000 de megawaţi, deci cât 10 reactoare de la Cernavodă şi toate erau producţie în bandă, cărbune sau gaz. E adevărat, grupuri mai vechi, costuri mai mari, dar le aveam.
Şi acum, sigur că neinvestind atâţia ani de zile, a venit şi nota de plată, pentru că noi nu ne mai acoperim consumul. Şi atunci, ce facem? Importăm la intervale orare la care toate celelalte state din jur, în general, importă. Şi atunci, pe o cerere mare, pe un consum mare şi o ofertă mică, sigur că preţul este sus”, a afirmat ministrul Energiei.
El a adăugat că autorităţile au început să ”trateze cauza” acestei situaţii, iar România a atras 14 miliarde de euro pentru sistemul energetic şi, datorită investiţiilor, producţia de energie electrică se va dubla.
”La gaz, nu mai vorbesc, se va întâmpla asta, şi chiar mai repede, din 2027, dar la energie electrică, peste 5-6 ani, România va fi într-o cu totul altă situaţie, în care nu noi vom depinde de alţii şi alţii vor depinde de noi”, a adăugat Sebastian Burduja.
Sursa: Realitatea Din PNL
Evenimente
REALITATEA PLUS DESCHIDE LINIA SPECIALĂ DE COMUNICARE CU ROMÂNII – TELEFONUL POPORULUI
Evenimente
SE SCUMPESC DIN NOU TIGĂRILE. CÂT VA COSTA UN PACHET
Ţigările se scumpesc din nou, de lunea viitoare, când cel mai mare jucător de pe piaţă va adăuga un leu în plus la pachetul de țigări. Astfel, românii vor plăti pentru un pachet de țigări și 30 de lei.
De pe 27 ianuarie, al doilea producător de pe piaţă va majora preţurile cu 50 de bani și chiar 1 leu, în funcție de prețul actual.
Vorbim astfel despre a şaptea scumpire a țigărilor din ultimii doi ani. Cel mai câştigat în urma acestei decizii este statul, care adună mai mulţi bani din accize.
România este una dintre țările din Uniunea Europeană cu cei mai mulți fumători, în jur de 4,2 milioane, potrivit statisticilor europene.
România: aceștia adoptă fumatul din ce în ce mai devreme, transformând țara noastră într-un lider european la consumul de tutun în rândul adolescenților. Aproximativ 34% din populația adultă fumează, iar procentul tinerilor fumători crește într-un ritm îngrijorător, atingând un nivel record de 48,3% la grupa de vârstă 15-24 de ani.
Mai mult, un studiu recent arată că un licean din șapte fumează în mod regulat, debutul acestui obicei nociv având loc, în medie, la vârsta de 15 ani. Spre deosebire de alte țări europene, unde legislația și programele de prevenire au dus la o scădere masivă a numărului de fumători, România continuă să se confrunte cu o tendință ascendentă.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu cea mai mare rată de creștere a numărului de tineri fumători. În state precum Finlanda, Norvegia sau Suedia, politicile restrictive și educația intensivă au redus semnificativ numărul de fumători tineri.
Sursa: Tabu.RO
-
Evenimenteacum 2 zile
FMI VINE LA BUCUREȘTI PE 3 FEBRUARIE PENTRU ÎNTÂLNIRI CU GUVERNUL ȘI BNR
-
Evenimenteacum 2 zile
PREMIERUL CIOLACU: PLAFONAREA CĂTRE CONSUMATORI ȘI ECONOMIE VA FI MENȚINUTĂ
-
Evenimenteacum 2 zile
RAISA, FOSTA AGENTĂ DIN SERVICII CARE FACE STATUL PARALEL SĂ TREMURE, VINE LA REALITATEA PLUS
-
Companiiacum o zi
Reconversia spațiilor industriale în cafenele: O tendință urbană inovatoare
-
Evenimenteacum o zi
SECTORUL IT RESIMTE EFECTELE DECIZIILOR FISCALE ŞI ANTICIPEAZĂ UN 2025 DIFICIL
-
Evenimenteacum o zi
Justiția americană a dat undă verde legii care permite închiderea rețelei TikTok. Poate bloca Donald Trump punerea în aplicare?
-
Evenimenteacum 2 zile
PREMIERUL MARCEL CIOLACU: BUGETUL, APROBAT ÎN GUVERN PÂNĂ LA FINALUL LUNII IANUARIE
-
Evenimenteacum o zi
PREVIZIUNI PESIMISTE PENTRU ECONOMIA ROMÂNIEI ÎN URMĂTORII ANI