Stiri economice
Un nou proiect fantezist, Centura Capitalei la nivel de autostradă

În vara anului 2015, oficialii de atunci ai companiei de autostrăzi anunţau cu surle şi trâmbiţe că din anul 2018 şoferii vor putea circula pe patru benzi pe toată lungimea variantei ocolitoare a Bucureştiului. Suntem în 2018, iar lucrările sunt în acelaşi stadiu. Mai mult, centura Capitalei, cu o medie de peste 170.000 de autovehicule/zi, a ajuns un adevărat pericol public pentru şoferi din lipsa marcajelor, parapeţilor sau a semnalizării.
Odiseea centurii Capitalei a început în 2007, anul în care s-au demarat primele lucrări de extindere la 4 benzi a centurii de nord. După 11 ani, avem abia 20 de kilometri de şosea lărgită la patru benzi, iar pentru celelalte două tronsoane, A1 Bucureşti-Piteşti şi DN 7 (Chitila), respectiv DN2-A2 lucrările nu se vor termina mai devreme de anul anul 2020. În partea de sud a Capitalei, şoseaua de centură pare un drum abandonat, gropile şi denivelările din asfalt fiind cauza multor accidente.
Dacă contractele semnate în 2008 s-ar fi derulat conform graficelor stabilite în urmă cu 10 ani, şoferii ar fi circulat încă din anul 2011 pe centura de Sud a Bucureştiului extinsă la 4 benzi. După ce s-au lămurit că nu se pot pune în aplicare contractele semnate în 2008, din lipsă de finanţare, reprezentanţii Ministerului Transporturilor au promovat extinderea centurii de Sud a Capitalei, prin anumite programe cu finanţare europeană. Astfel, în 2015, au fost pregătite patru licitaţii pentru extinderea centurii de sud a Capitalei. După un an, în 2016, oficialii guvernamentali au abandonat şi aceste proiecte şi au explicat că se gândesc să rezolve problema punctelor negre de pe Centura de Sud a Capitalei pentru fluidizarea traficului.
Mai exact, oficialii CNAIR au spus că se vor construi trei pasaje în cele mai aglomerate zone de pe centura Capitalei, respectiv Domneşti, Berceni şi Olteniţa. În perioada 2016-2018, doar contractul pentru pasajul Domneşti a fost semnat, însă lucrările nu se vor finaliza mai devreme de 2020.
Centura de Nord, blocată în contestaţii
În zona de nord a centurii actuale, sectorul cuprins între DN2 şi A2 mai are de aşteptat. Aici, oficialii CNAIR au reuşit după mai bine de câţiva ani să găsească un constructor, însă rezultatul licitaţiei este contestat. Potrivit datelor CNAIR, modernizarea celor 11 km va dura doar 15 luni de la data începerii lucrărilor.
Mai mult, reprezentanţii CNAIR spun că pe sectorul aflat între A1 şi DN 7 se circulă la 4 benzi încă din luna august 2017, însă stadiul fizic al lucrărilor este doar la 85%. „Lucrările aferente pasajului de la km 64+100 sunt blocate de faptul că există imobile pentru care proprietarii nu deţin actele necesare finalizării procedurii de despăgubire în vederea eliberării amplasamentului lucrării“, ne-auprecizat specialiştii din cadrul CNAIR.
Evenimente
Germania: Lidl, dat în judecată pentru lipsa de transparență a aplicației de reduceri

Federația Organizațiilor Consumatorilor din Germania (VZBV) a dat în judecată supermarketul Lidl, acuzând lipsa de transparență a aplicației Lidl Plus în ceea ce privește utilizarea datelor personale ale clienților. Reprezentanții organizației susțin că utilizatorii nu sunt informați suficient de clar că reducerile și ofertele din aplicație sunt acordate în schimbul furnizării datelor cu caracter personal.
Procesul a fost însă pierdut în primă instanță. Tribunalul Regional Superior din Stuttgart a decis că, pentru moment, Lidl nu este obligat să modifice designul aplicației sau modul de prezentare a acesteia. Instanța a respins acțiunea VZBV, dar a recunoscut că situația juridică este neclară și a admis apelul, ceea ce deschide posibilitatea ca speța să ajungă la Curtea Federală de Justiție.
Directoarea executivă a VZBV, Ramona Pop, a criticat decizia instanței și modelul de funcționare al aplicațiilor de fidelizare. Ea a subliniat că „aplicațiile bonus nu sunt gratuite”, consumatorii plătind reducerile prin divulgarea datelor personale, și a cerut clarificarea la cel mai înalt nivel juridic a conceptului de „plată cu date”.
Potrivit unui sondaj citat de VZBV, 78% dintre consumatori folosesc aplicații ale supermarketurilor, iar mulți dintre ei își schimbă comportamentul de cumpărare pentru a beneficia de oferte. Deși clienții cred că economisesc bani, datele arată că economiile reale sunt reduse, în timp ce aplicațiile folosesc mecanisme de gamificare pentru a stimula achizițiile suplimentare – practici tot mai des întâlnite și în retailul alimentar.
Evenimente
Ipocrizie fără margini a lui Bolojan. „Dumnezeu cu mila, că Ilie n-are așa ceva” – ANALIZĂ
Directorul Bibliotecii Universitare din Sibiu demontează retorica austerității „necruțătoare” a premierului Ilie Bolojan. Într-o analiză postată pe rețelele de socializare, Valer Simion Cosma invocă răspunsul cinic oferit de șeful guvernului senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc, care i-a cerut public să nu taie din beneficiile bolnavilor oncologici, pentru a arăta că dincolo de pretinsa imparțialitate, Bolojan ocolește cu grijă o serie de privilegii fiscale acordate celor cu venituri foarte mari.
„Lista excepțiilor și privilegiilor de care nu se atinge necruțătorul Bolojan este mult mai lungă. Alături de proprietarii de mașini istorice, putem să-i adăugăm pe cei cu venituri foarte mari din profesii independente – avocați, notari, consultanți financiari –, dar și pe cei care încasează rente sau dividende”, scrie Cosma.
Acesta atrage atenția asupra modului în care contribuția la sănătate (CAS), teoretic de 10%, este plafonată pentru veniturile din activități independente și din capital. „Legea stabilește plafoane raportate la salariul minim brut pe economie. În prezent, salariul minim este de 4.050 lei pe lună, ceea ce înseamnă că baza maximă anuală de calcul este de 97.200 lei. Contribuția maximă la sănătate ajunge astfel la 9.720 lei pe an”, explică el.https://www.facebook.com/cosma.simionvaler/posts/pfbid0tpcu3sE15E3Nvh7oP3i5c6jzQPDvKNrwiV9fMARWt1ZWeEQ4eQuYmsRvzDp89gRgl
Consecințele sunt evidente: „Un notar, un avocat de top sau un medic cu practică privată care câștigă 100.000 de lei pe an plătește aproape 10% din venit pentru sănătate. Dar cine câștigă 200.000, 400.000 sau chiar 1 milion de lei pe an plătește exact aceeași sumă. Diferența nu este în valoarea absolută, ci în procentul real: la 200.000 de lei, contribuția efectivă scade spre 4–5%; la 400.000, spre 2–2,5%; la venituri și mai mari, devine aproape simbolică.”
Cosma subliniază că acest regim fiscal avantajează în mod vădit elitele economice: „Plafonarea face ca, dincolo de un anumit nivel, contribuția la sănătate să nu mai crească deloc, astfel încât veniturile foarte mari ajung să fie taxate cu 1–2% în termeni reali, mult sub nivelul plătit de salariați, pensionari sau persoane cu venituri mici.”
„După atingerea plafonului, solidaritatea fiscală se oprește”, conchide Cosma, acuzând guvernul Bolojan că închide ochii la aceste privilegii în timp ce impune măsuri dure celor vulnerabili.
Reacția profesorului sibian vine după ce, potrivit stenogramelor de la ultima ședință a liderilor PNL, Ilie Bolojan i-a răspuns senatoarei Nicoleta Pauliuc că nu vrea să-i excepteze pe bolnavii cronici sau pe persoanele vulnerabile de la noile măsuri de austeritate, preferând să fie „omul rău din sală”. Cu toate acestea, Bolojan a evitat un răspuns când i s-a atras atenția că există excepții, dar pentru privilegiați.
Evenimente
Inflație record în România. Petrișor Peiu (AUR): La noi, prețurile cresc de două ori mai rapid decât în alte state UE
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, susține că România a devenit campioana inflației în Uniunea Europeană, cu o rată anuală de 8,6%, de două ori mai mare decât în următoarele state din clasament.
„Oficiul de Statistică al Uniunii Europene a publicat astăzi cele mai recente date privind rata anuală a inflaţiei din statele membre. România rămâne ţara cu cea mai ridicată inflaţie din Uniunea Europeană, cu un avans anual al preţurilor de 8,6%, o rată dublă faţă de următoarele două state clasate în ierarhie: Slovacia, cu 4,1%, şi Estonia, cu 4%. Media Uniunii Europene este mult mai scăzută, de doar 2,3%”, spune Petrişor Peiu într-un comunicat.
”Aici ne-au adus politicile fiscale pompieristice adoptate de coaliţia PSD–PNL–USR–UDMR. Inflaţia este taxa ascunsă pe care românii o plătesc de fiecare dată când achiziţionează un bun sau un serviciu, taxă care se adaugă celorlalte majorări împovărătoare de impozite, taxe şi accize impuse de guvernanţi sub pretextul corecţiei deficitului bugetar”, afirmă senatorul.
Potrivit lui Peiu, ”problema majoră este că Guvernul Bolojan continuă să îşi finanţeze cheltuielile publice prin inflaţia galopantă, prin tăierea facilităţilor fiscale şi prin creşterea taxelor şi impozitelor locale, în loc să oprească robinetul banilor publici care se scurg lunar către instituţiile şi autorităţile neperformante ale statului român”.
”Pentru statele membre ale UE, inflaţia din România este un exemplu cât se poate de clar de „aşa nu”, iar pentru români a venit momentul ca partidele care au aruncat economia naţională în aer să devină un exemplu de „aşa nu” la viitoarele alegeri parlamentare”, subliniază liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu.
-
Entrepreneursacum 2 zileMentenanța anuală a unui hidrofor. Pași pe care trebuie să îi urmezi
-
Evenimenteacum 2 zile
Cutremur politic în Bulgaria: președintele Rumen Radev demisionează!
-
Uncategorizedacum 2 zileCabinet de Kinetoterapie în Focșani – Recuperare Medicală, Fizioterapie și Masaj Terapeutic Personalizat
-
Evenimenteacum 2 zile
Guvernul Bolojan pregătește concedieri pe bandă rulantă. Ședința coaliției, marcată de tensiuni uriașe
-
Imobiliareacum 2 zileConstrucții durabile. Calitate reală. Investiții sigure pe termen lung.
-
Evenimenteacum 2 zileCât rezistă un buchet de trandafiri de săpun în timp și de ce depinde durata lui de viață?
-
Evenimenteacum 2 zile
Marius Lazurca, consilierul lui Nicușor Dan, impus la șefia SRI. Președintele și Ilie Bolojan fac presiuni asupra numirii – SURSE
-
Evenimenteacum o zi
România rămâne ţara cu cea mai mare inflaţie din UE. Austeritatea lui Bolojan a aruncat în aer prețurile






