Stiri economice
EXCLUSIV Termocentrală nouă de 400 de MW la Deva, proiect de 280 milioane euro. Romgaz, interesată de investiție
Termocentrala Mintia, de la Deva, pe huilă şi operată de Complexul Energetic Hunedoara va trece pe gaze, urmând a fi construite grupuri noi, cu o capacitate totală de 400 de MW, spune, pentru Capital, Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei. “Am trecut în Strategia Energetică, ca necesitate, construcţia de grupuri noi, în ciclu combinat, pe gaze, la Mintia. 400 de MW în total, termen de finalizare 2020, investiţia estimată circa 280 de milioane de euro”, spune oficialul. Informaţia ne-a fost furnizată, prima dată, de o altă sursă guvernamentală, care a precizat şi că activele Mintia ar putea fi trecute de la CEH la Romgaz, compania de stat care, cel mai probabil, va fi însărcinată cu realizarea investiţiei de la Deva. “Romgaz are şi banii, are şi resursa de materie primă, are şi expertiza, având în vedere că derulează o investiţie similară la Iernut”, a precizat sursa.
Vişan, de la Energie, a arătat că, da, Romgaz este luată în calcul pentru a efectua investiţia de la Deva, “dar pot fi implicaţi şi alţi actori, de stat ori privaţi”.
Romgaz confirmă că este interesată de proiect. Corin Cindrea, directorul, a precizat că societatea pe care o conduce “analizează construcţia unei centrale noi la Mintia”. Întrebat fiind ce are Mintia special şi de ce este de interes investiţia, Cindrea a precizat că “oferă avantaje ca şi locaţie”.
Romgaz este cea mai profitabilă companie a statului român, realizând, anul trecut, un profit net de 1,8 miliarde de lei. De asemenea, este şi principalul producător de gaze din România, la egalitate cu Petrom. În prezent, compania din Mediaş are în derulare construcţia unei termocentrale pe gaze la Iernut pe “scheletul” celei vechi, deţinută tot de Romgaz. Vor fi patru grupuri noi, turbinele sunt de la GE, totalizând 400 de MW şi 268 de milioane de euro.
Termocentrala Mintia are o capacitate de 1.285 de MWh, în cinci grupuri. Funcţionează cu preponderenţă pe huilă, în secundar cu gaz metan, pentru aprinderea cazanelor şi menţinerea flăcării. Este una dintre cele mai poluante termocentrale din România, acesta putând fi şi motivul pentru care statul decide să comute producţia pe gaz, mai ales în contextul în care UE impune noi norme de mediu care sunt foarte restrictive cu energia din cărbune. Nu este clar dacă toate grupurile pe cărbune vor fi închise, putând fi menţinute 1-2, pentru servicii de echilibrare. În acest an, ca şi în precedenţii, Mintia a fost aleasă, alături de Paroşeni pentru a oferi servicii de sistem de 400 de MW către Transelectrica, o formă de ajutor de stat pentru mineritul din Valea Jiului.
De ce este importantă Mintia
Cel mai important lucru cu Mintia este însă poziţia ei strategică în cadrul Sistemului Energetic Naţional. În condiţiile în care doar 20% din capacităţile de producţie ale României se găsesc în partea de nord a ţării, dacă Mintia nu ar funcţiona, există posibilitatea de apariţie a unor circulaţii foarte mari de putere şi chiar suprasarcini pe axul 220 kV Urecheşti – Târgu Jiu Nord – Paroşeni – Baru Mare – Hăşdat. “Nefuncţionarea grupurilor aparţinând CEH(Mintia – n.r.) ar conduce la creşterea transferului de putere dinspre zona de sud a ţării către zona centrală şi mai departe către nordul şi vestul SEN… influenţând în mod negativ capacitatea transfrontalieră dinspre România spre Ungaria şi, în această situaţie, participarea României la piaţa cuplată pentru capacităţile transfrontaliere, organizată între România, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia, în sensul în care valorile capacităţilor de transfer ale României în direcţia export vor scadea. Astfel, orice defect pe axa respectivă conduce la o scădere şi mai accentuată a capacităţii actuale de schimb transfrontalier”, se arată în NF a legii prin care s-a decis , şi anul acesta, achiziţia de servicii de sistem de către Transelectrica de la CEH. Practic, dacă Romgaz va fi implicată în noul proiect de la Mintia, ar putea primi, pe termen lung, acst contract pentru furnizarea de servicii de sistem, energie care este cu mult mai scumpă decât cea uzuală, livrată bandă.
Cât priveşte gazele pentru Mintia, acestea ar putea proveni din Marea Neagră, de unde urmează să fie extrase de către investitorii cu perimetre concesionate. Acelaşi Doru Vişan, de la Energie, a afirmat recent că ‘’în contextul derulării proiectului BRUA (gazoductul care va asigura evacuarea către Vest a gazelor din Marea Neagră), care va trece prin acea zonă, folosirea gazelor din Marea Neagră trebuie să o asigurăm şi în aceste capacităţi”. Aceasta s-ar încadra în strategia României, anunţată de autorităţi, de a se consuma intern o cât mai mare parte din gazul offshore, în vederea unei reindustrializări naţionale.
Rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi în perimetrele unde au fost efectuate foraje, ceea ce ar însemna ca producţia totală a ţării să se dubleze timp de 20 de ani, declara în februarie Sorin Gal, director general în cadrul Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM).
Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.
Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.
Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare
Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.
Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.
Haosul legislativ și „factura” incertitudinii
Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).
Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.
Cât ne costă neatenția?
Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.
Estimările costurilor suplimentare pe an:
- Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
- Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
- Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.
Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.
2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova
Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.
De la dependență totală la procente reziduale
Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.
Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”
Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.
Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară
Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.
Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.
PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.
El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.
Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.
