Connect with us

Stiri economice

Divizia imobiliară a Auchan se orientează spre cartiere de locuinţe şi birouri în România. ”Nu mai este loc de malluri mari”

Publicat

pe

După ce, în urmă cu câţiva ani, a convins consiliul director al grupului că România poate fi prima ţară în care Ceetrus să dezvolte un ansamblu de locuinţe, planurile de astăzi ale managerului local al grupului se îndreaptă clar spre proiecte mixte de birouri şi locuinţe, care includ retailul doar ca element secundar. Compania este în continuare unul dintre cei mai mari proprietari de spaţii comerciale moderne din România, deoarece deţine în coproprietate cu Auchan 23 din cele 33 de hipermarketuri pe care francezii le-au deschis în România, ceea ce reprezintă o suprafaţă comercială închiriată de 150.000 mp, la care se adaugă mallul Coresi Shopping Resort din Braşov.

„Faptul că nu mai facem centre comerciale sau hipermarketuri Auchan de 12.000 mp înseamnă că retailul se schimbă. Toate hipermarketurile sunt într-un proces de digitalizare şi se transformă tot mai mult într-un loc de experienţă, pentru că produsul cel mai ieftin este, de regulă, pe internet. Observ că nevoile actuale sunt, mai degrabă, legate de birouri, rezidenţial şi de retail de proximitate. În acest moment nu avem în plan să facem un nou centru comercial mare. Nu simt că este loc pentru aşa ceva“, a declarat Tatian Diaconu, CEO-ul Ceetrus România.

Terenuri prea scumpe

Deşi admite că piaţa imobiliară românească este pe un val de creşteri şi că preţul terenurilor este uşor inflamant, Diaconu se află într-o cursă pentru acumularea de noi terenuri mari care să permită companiei pe care o conduce dezvoltarea de noi proiecte. El a anunţat că se află în diferite etape de negociere pentru achiziţia de loturi în Cluj-Napoca, Bucureşti, Craiova şi Sibiu.

„Nu ne sperie să facem proiecte imobiliare în România care să necesite investiţii chiar şi de două miliarde de euro, dar nu vrem să facem o greşeală acceptând să plătim un preţ nesustenabil pentru un teren“, a mai spus directorul firmei.  

Diaconu spune că, cel mai probabil, următorul proiect mare va fi dezvoltat în Cluj-Napoca, unde este spre final cu semnarea contractului de cumpărare a unei parcele de patru hectare de teren, ce poate fi extinsă, prin noi achiziţii, până la 12 ha. Aici, francezii au gândit un complex ce va avea, în principal, birouri, dublate de locuinţe şi retail.

 

Un proiect mai mare este aşteptat la Bucureşti, unde Ceetrus negociază achiziţia unui teren de peste zece hectare, parte a unei foste fabrici. Griro, Helitube sau Aversa sunt doar trei exemple de foste fabrici bucureştene scoase la vânzare a căror suprafeţe depăşesc zece hectare, însă Diaconu nu a vrut să precizeze despre ce teren este vorba.

„Ajungi la concluzia că pentru a face un proiect bun, poţi să plăteşti pe un teren 200 euro/mp, dar proprietarul cere 700 euro/mp. Sunt un bun negociator, dar de la 700 de euro/mp la 200 euro/mp distanţa e prea mare. Noi nu mai vrem să fim un simplu dezvoltator, care poate accepta să plătească 500 de euro/mp, însă pentru asta trebuie să construieşti imobile de P+26 cu distanţă de şase metri între blocuri şi fără spaţii verzi. Când fac o ofertă pentru un teren ţin cont de conceptul meu, care include un plan de urbanizare, cu drumuri, cu şcoală“, explică Diaconu dificultatea de a încheia o tranzacţie în Bucureşti.

Terenul vizat în Craiova este potrivit pentru o componente de retail puţin mai mare şi locuinţe, spune managerul.

Anul trecut, Ceetrus a cumpărat un teren alăturat hipermarketului Auchan din Satu Mare, iar acum este în proces de autorizare a unei extensii de 10.000 mp, care va dubla suprafaţa existentă a unităţii de retail şi va adăuga o zonă de restaurante şi un cinematograf. După această extindere, investitorul mai rămâne cu 3,5 hectare de teren destinat construcţiei unui cartier rezidenţial cu 300 de apartamente, grupate în clădiri de câte două etaje.

„Dacă finalizăm extinderea de retail până în august 2019, vom continua cu aceeaşi firmă de construcţii şi cu componenta rezidenţială, care ar trebui definitivată în 2021-2022“, menţionează Diaconu.

Hotel la Braşov

Investitorul francez este proprietarul terenului de 124 de hectare ce a aparţinut fabricii Tractorul Braşov, care, în ultimii ani, a fost acoperit cu un mall, un centru de afaceri şi blocuri de locuinţe.

 

„Ne-am propus ca anul acesta să începem construcţia primului hotel, pe terenul din Braşov, lângă imobilele de birouri. Sperăm ca în octombrie-noiembrie să avem deja construcţia începută. Discutăm cu doi operatori: unul local şi altul internaţional. Hotelul va fi de patru stele, orientat spre zona de business şi are prevăzute 125 de camere. Ar putea fi deschis în decembrie 2019, cel târziu în aprilie 2020“, a anunţat Tatian Diaconu.

Ceetrus mai are rezervat 7,5 hectare din terenul Tractorul pentru dezvoltarea zonei de retail, pe care ar trebui să vină un retailer de mobilă, cel mai probabil Kika sau IKEA. În plus, continuă dezvoltarea zonei de birouri cu o nouă clădire de 15.000 mp, care trebuie închisă până la sfârşitul anului. Cu acest nou imobil, portofoliul de birouri al companiei se va ridica la 65.000 mp şi va fi cel mai mare parc de birouri din Braşov. Potenţialul de dezvoltare al acestei componente este de 110.000 mp, pentru care are teren rezervat.

Investitorul mai are 24 de blocuri de locuinţe în construcţie, după ce a finalizat deja nouă imobile. Acestea sunt realizate în parteneriat cu antreprenoarea locală Daniela Kasper. „Sunt circa 1.500 de apartamente, din care 600 de unităţi au fost livrate, iar restul trebuie terminate până la sfârşitul anului 2020“, mai spune managerul.

Investiţiile Ceetrus în România au ajuns la circa 300 mil. euro, iar valoarea de piaţă a activelor companiei este apreciată de Diaconu la 400-500 mil. euro.

Ceetrus este prezentă în 13 ţări şi deţine 393 de centre comerciale. Grupul Auchan, din care face parte, este controlat de familia Mulliez, prin exponentul său Gerard Mulliez – fondatorul grupului, considerată cea mai bogată din Franţa, cu o avere estimată la aproape 40 mld. euro în 2016, potrivit revistei franceze Capital. Printre brandurile grupului, prezente în România, se numără Auchan, Decathlon şi Leroy-Merlin.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

MAE, despre Acordul UE – Mercosur: ”Nu prevede o liberalizare totală a comerțului cu produse agricole”

Publicat

pe

January 9, 2026, Warsaw, Mazovia, Poland: A protester holds an anti-Mercosur banner during the demonstration. On the morning of 9th January 2026, farmers gather in Warsaw to protest the signing of the agreement between the European Union and the Mercosur countries. Protesters carry placards, flags, and banners, and lit flares and bangers along the route. Though representatives from France, Hungary, Ireland, Austria, and Poland voted against the measure, the member states of the EU voted for the agreement during the time the protest moved through the streets.,Image: 1064659742, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Neil Milton / Zuma Press / Profimedia

Ministerul Afacerilor Externe a transmis, marți, că poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale țării noastre. 

”Așa cum a transmis în comunicarea publică Președintele României, Nicușor Dan, încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, votul favorabil în COREPER reflectă o poziționare asumată. Acest lucru este reflectat și de declarația Președintelui Nicușor Dan după decizia COREPER (https://x.com/NicusorDanRO/status/2009634717297938504).

În ceea ce privește procesul de aprobare în COREPER a deciziilor de semnare de către Comisia Europeană a iTA și EMPA (cele două componente ale Acordului UE – Mercosur), dar și în ceea ce privește ansamblul pașilor pentru negocierea și realizarea Acordului UE – Mercosur, MAE a acționat în conformitate cu rolul său prevăzut prin legislația națională în vigoare și cu procedurile decizionale aplicate în situații similare”, a transmis MAE printr-un comunicat de presă. 

Conform HG nr. 34/2017 privind gestionarea afacerilor europene și a participării României la deciziile UE, instrucțiunile pentru reuniunile COREPER (la nivel de ambasadori) sunt transmise de către MAE pe baza elementelor de poziție trimise de instituția cu atribuții în domeniul respectiv, transmite sursa citată. 

MAE afirmă că ”aceleași proceduri de coordonare a Sistemului de afaceri europene, prevăzute începând din 2017 de HG nr. 34, au fost aplicate constant de MAE inclusiv în ceea ce privește, spre exemplu, poziția României în COREPER și Consiliu pentru Acordul UE – Chile, încheiat în 2023”

”Negocierile privind Acordul UE – Mercosur au avut loc pe filiera comercială și între liderii politici, negocieri în urma cărora s-au obținut resurse adiționale pentru fermierii din România, o clauză de salvgardare în cazul unei variații de 5% a prețurilor și volumelor produselor agricole importate și un control mai riguros privind respectarea regulilor sanitar-veterinare pentru produsele agricole importate din Mercosur, toate acestea fiind conforme cu votul reprezentanților partidelor din coaliția de guvernare în Parlamentul European”, susține sursa citată. 

De asemenea, reprezentanții instituției au ținut să precizeze faptul că ”Acordul nu prevede o liberalizare totală a comerțului cu produse agricole, ci doar în limite cantitative ferme privind importurile produselor sensibile din agricultură, la doar 1 – 1,5% din totalul importurilor, precum și aplicarea standardelor UE și produselor importate”.

Potrivit MAE, ”procesul, în ansamblu, are două componente juridice: una privește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord, iar cealaltă, modul în care România devine parte.

Etapa finală a procesului decizional la nivelul UE privind exprimarea consimțământului ca Uniunea Europeană să devină parte la acest acord o reprezintă votul Parlamentului European”.

Instituția subliniază că ”memorandumul la care se face referire în spațiul public nu este necesar pentru etapa actuală. El reprezintă o cerință juridică pentru etapa ulterioară a procesului, atunci când, prin acest memorandum, se aprobă semnarea în numele României a Acordului UE – Mercosur”. 

”Conform legislației privind aprobarea semnării în numele României a tratatelor internaționale (în acest caz, Acordul UE – Mercosur), memorandumul trebuie să parcurgă procedura internă de avizare și aprobare anterior semnării în numele României a Acordului.

Etapa finală a procesului decizional național va fi adoptarea de Parlamentul României a legii de ratificare a Acordului UE – Mercosur”, conchide MAE. 

Citeste in continuare

Evenimente

Eurostat: România, cel mai ridicat deficit de cont curent din UE, în trimestrul trei din 2025

Publicat

pe

România a înregistrat, în trimestrul III al 2025 cel mai ridicat eficit de cont curent din UE, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 57,3 miliarde de euro (1,2% din PIB) , după un plus de 80,5 miliarde de euro (1,7% din PIB) în precedentele trei luni şi un surplus de 96,1 miliarde de euro (2,1% din PIB) în trimestrul trei din 2024.

În perioada iulie-septembrie a anului trecut, 16 state membre UE au înregistrat excedent de cont curent, pe primele locuri fiind Germania (41 miliarde de euro), Ţările de Jos (19,7 miliarde de euro), Spania (15,4 miliarde de euro), Danemarca (14,8 miliarde de euro), Irlanda (13,9 miliarde de euro) şi Suedia (8,4 miliarde de euro), în timp ce alte 11 ţări membre, printre care şi România, au înregistrat deficit de cont curent.

În trimestrul trei din 2025, ţările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost România (minus 8,3 miliarde de euro, de la minus 6,7 miliarde de euro în trimestrul doi din 2025), Franţa (minus 4,8 miliarde de euro), Polonia (minus 4,2 miliarde de euro) şi Belgia (minus 3,8 miliarde de euro).

În perioada iulie-septembrie, UE a înregistrat excedente de cont curent pe relaţia cu Marea Britanie (75,7 miliarde de euro), Canada (12 miliarde de euro), centrele financiare offshore (11,5 miliarde de euro), SUA (9,2 miliarde de euro), Brazilia (8,4 miliarde de euro), Hong Kong (7,4 miliarde de euro), Elveţia (4,6 miliarde de euro), Japonia (4,3 miliarde de euro) şi Rusia (4,2 miliarde de euro).

Deficite au fost pe relaţia cu China (minus 58,3 miliarde de euro) şi India (minus 0,3 miliarde de euro).

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

Un an de control judiciar pentru Călin Georgescu. ”Sunt aici nu pentru că am greșit, ci pentru că deranjez”

Publicat

pe

Călin Georgescu a ajuns din nou în fața polițiștilor pentru a semna controlul judiciar. Se împlinește un an de când acesta se află sub măsura preventivă iar în următoarea perioadă urmează mai multe decizii importante în instanță, inclusiv judecătorii se vor pronunța dacă va fi prelungit din nou controlul judiciar.

Călin Georgescu: Sunt aici nu pentru că am greșit, ci pentru că deranjez”

”Aș dori să le mulțumesc tuturor oamenilor prezenți, astăzi, aici și celor care nu sunt prezenți, dar sunt cu gândul și cu sufletul la România liberă și prosperă. Înainte de orice, mulțumim lui Dumnezeu că suntem împreună și că putem să ne păstrăm cumpătul ăn acetse vremuri tulburi. 

Am fost, din nou, după cum vedeți, astăzi, aici, nu pentru că ași fi greșit cu ceva, ci pentru că adevărul deranjează. Este clar că deranjează și frica este miza lor, dar noi nu trăim din frică. Puterea lor stă în presiune, dar puterea noastră stă în calm și faptul că sunteți astăzi aici, poporul român, căruia mă adresez liniștit și demn, spune ceva esențial, mai mult decât orice strigăt: Nu suntem singuri.”

În ciuda gerului de afară, zeci de oameni s-au adunat pe trotuarul din fața sediului Poliției Buftea, pentru a-l susține pe liderul suveranist. 

Călin Georgescu s-a prezentat astăzi la secția de Poliție din Buftea pentru a semna controlul judiciar, procedură pe care o respectă în fiecare zi de marți, conform obligațiilor impuse prin măsura preventivă. Tot astăzi se împlinește un an de la instituirea acestei măsuri de către procurorii Parchetului General, în primul dosar penal trimis deja în judecată.

În perioada următoare sunt programate și alte termene importante în instanță. Pe 21 ianuarie, la Curtea de Apel București, va avea loc o nouă etapă în procedura de cameră preliminară din cel de-al doilea dosar penal, considerat cu miză majoră în situația juridică a lui Georgescu. Pe lângă acestea, mai există și alte cauze aflate încă în faza de cercetare penală.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE