Stiri economice
„Este un semnal de alarmă pe care îl trag. În China, au început să producă orez din plastic” PLUS „Războiul cu hipermarketurile l-am pierdut. Au peste 62% din piaţă”
![](https://www.criteriulfinanciar.ro/wp-content/uploads/2018/06/retail987supermarket-465x215.jpg)
‘Războiul cu hipermarketurile l-am pierdut. Au peste 62% din piaţă. Nu ne-a mai rămas decât comerţul tradiţional şi HoReCa. Dar atât timp cât HoReCa îşi cumpără inputurile din Cash&Carry, ne-am pierdut şi această piaţă. În HoReCa sunt cele mai mari falsuri şi neconformităţi pe produse alimentare, şi aici mă refer la faptul că nu e posibil să vinzi pizza cu mozzarella Quattro Formaggi şi tu să nu ai o factură, un aviz măcar pe un kilogram de mozzarella. Este un semnal de alarmă pe care îl trag. Piaţa HoReCa reprezintă 30%. Nu-mi doresc să fac curăţenie în 30%, dar măcar un 5%… Dacă s-ar face curăţenie în zona asta, ar creşte cererea de produse lactate, carne autentice. Am ajuns în 2018 să ne punem întrebarea dacă ceea ce mâncăm, când ni se pune în farfurie, la restaurant, este veritabil? Citeam aseară un comunicat EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară, n.r.) în care se scria că, în China, au început să producă orez din plastic…’, a spus Cojocaru.
În viziunea preşedintelui APRIL, cea mai gravă problemă a României o reprezintă lipsa competitivităţii.
‘Problema cea mai gravă este competitivitatea. Noi dacă vrem să fim competitivi pe piaţă, trebuie să retehnologizăm industria românească. Să-i lăsăm pe cei mici să aibă acces mult mai uşor şi facil la bani, la credite, la linie de creditare. În momentul în care nu ai putere financiară să ţii pasul cu ştiinţa, cu ultimele tehnologii, nu ai cum să fii competitiv. Dacă vă spun că, în Polonia, dintr-un litru de lapte nu se pierde nimic… La noi, din 7-8 litri de lapte faci un kilogram de brânză şi ce facem cu zerul? Plătim la Mediu pentru distrugerea proteinei… În 2010, am avut o idee, un proiect să facem cel mai mare centru de colectare de zer lichid din România, pe care să-l condensăm, să-l uscăm şi să-l valorificăm. În Polonia, din acest zer se ajunge până la apă bi-distilată şi se obţin tot felul de produse şi sub-produse şi atunci cum să nu fie ei competitivi? Noi, cei mici, nu avem puterea financiară să investim în noile tehnologii şi atunci trebuie să gândim foarte smart. Cum vom reuşi noi, ca oameni, ca politicieni, ca autorităţi, să recapitalizăm, să dăm o putere financiară celor mici. Varianta ‘cooperativa’ există. Noi ar trebui să sprijinim acest mediu de afaceri de nivel mic şi mediu, să devină o mare cooperativă, să aibă furnizorii din interior, procesatorii din interior, depozite şi, mai ales, unde să-şi vândă marfa’, a explicat Dorin Cojocaru.
Reprezentanţi ai autorităţilor şi organizaţiilor din industria alimentară au participat, joi, la expo-conferinţa ‘Produsul românesc’, organizată la Clubul Diplomatic din Capitală. AGERPRE
Evenimente
MINISTRUL ENERGIEI, SEBASTIAN BURDUJA: „ROMÂNII PLĂTESC AL CINCILEA CEL MAI MIC PREŢ LA ENERGIE ELECTRICĂ ŞI AL PATRULEA CEL MAI MIC PREŢ LA GAZ”
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că afirmaţiile potrivit cărora România este „un mare producător de energie” reprezintă un mit. Burduja aminteşte că, în perioada 2009-2022, în România s-au închis capacităţi de producţie care însumau peste 7.000 de megawaţi, echivalentul producţiei a 10 reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, conform News.ro.
Ministrul Energiei a explicat, joi seară, de ce România plăteşte mult pentru energia pe care o importă pe piaţa SPOT.
„Românii plătesc al cincilea cel mai mic preţ la energie electrică şi al patrulea cel mai mic preţ la gaz, pentru că avem o schemă de plafonare-compensare. Pe piaţa SPOT, pe piaţa zilei următoare, cum se spune, e adevărat că sunt zile în care România are preţuri ridicate în raport cu celelalte state europene, de multe ori sunt preţuri similare cu Bulgaria, Grecia, Polonia, Ungaria. Şi sunt două cauze principale aici.
Prima este lipsa capacităţilor de producţie; acest mit că România este un mare producător de energie a fost valabil acum 30 de ani, poate şi 20 de ani, dar cert este că, din 2009 până în 2022, în România s-au închis capacităţi de peste 7.000 de megawaţi, deci cât 10 reactoare de la Cernavodă şi toate erau producţie în bandă, cărbune sau gaz. E adevărat, grupuri mai vechi, costuri mai mari, dar le aveam.
Şi acum, sigur că neinvestind atâţia ani de zile, a venit şi nota de plată, pentru că noi nu ne mai acoperim consumul. Şi atunci, ce facem? Importăm la intervale orare la care toate celelalte state din jur, în general, importă. Şi atunci, pe o cerere mare, pe un consum mare şi o ofertă mică, sigur că preţul este sus”, a afirmat ministrul Energiei.
El a adăugat că autorităţile au început să ”trateze cauza” acestei situaţii, iar România a atras 14 miliarde de euro pentru sistemul energetic şi, datorită investiţiilor, producţia de energie electrică se va dubla.
”La gaz, nu mai vorbesc, se va întâmpla asta, şi chiar mai repede, din 2027, dar la energie electrică, peste 5-6 ani, România va fi într-o cu totul altă situaţie, în care nu noi vom depinde de alţii şi alţii vor depinde de noi”, a adăugat Sebastian Burduja.
Sursa: Realitatea Din PNL
Evenimente
REALITATEA PLUS DESCHIDE LINIA SPECIALĂ DE COMUNICARE CU ROMÂNII – TELEFONUL POPORULUI
Evenimente
SE SCUMPESC DIN NOU TIGĂRILE. CÂT VA COSTA UN PACHET
Ţigările se scumpesc din nou, de lunea viitoare, când cel mai mare jucător de pe piaţă va adăuga un leu în plus la pachetul de țigări. Astfel, românii vor plăti pentru un pachet de țigări și 30 de lei.
De pe 27 ianuarie, al doilea producător de pe piaţă va majora preţurile cu 50 de bani și chiar 1 leu, în funcție de prețul actual.
Vorbim astfel despre a şaptea scumpire a țigărilor din ultimii doi ani. Cel mai câştigat în urma acestei decizii este statul, care adună mai mulţi bani din accize.
România este una dintre țările din Uniunea Europeană cu cei mai mulți fumători, în jur de 4,2 milioane, potrivit statisticilor europene.
România: aceștia adoptă fumatul din ce în ce mai devreme, transformând țara noastră într-un lider european la consumul de tutun în rândul adolescenților. Aproximativ 34% din populația adultă fumează, iar procentul tinerilor fumători crește într-un ritm îngrijorător, atingând un nivel record de 48,3% la grupa de vârstă 15-24 de ani.
Mai mult, un studiu recent arată că un licean din șapte fumează în mod regulat, debutul acestui obicei nociv având loc, în medie, la vârsta de 15 ani. Spre deosebire de alte țări europene, unde legislația și programele de prevenire au dus la o scădere masivă a numărului de fumători, România continuă să se confrunte cu o tendință ascendentă.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu cea mai mare rată de creștere a numărului de tineri fumători. În state precum Finlanda, Norvegia sau Suedia, politicile restrictive și educația intensivă au redus semnificativ numărul de fumători tineri.
Sursa: Tabu.RO
-
Evenimenteacum 2 zile
PREMIERUL CIOLACU: PLAFONAREA CĂTRE CONSUMATORI ȘI ECONOMIE VA FI MENȚINUTĂ
-
Evenimenteacum 2 zile
SECTORUL IT RESIMTE EFECTELE DECIZIILOR FISCALE ŞI ANTICIPEAZĂ UN 2025 DIFICIL
-
Companiiacum 2 zile
Reconversia spațiilor industriale în cafenele: O tendință urbană inovatoare
-
Evenimenteacum 2 zile
PREMIERUL MARCEL CIOLACU: BUGETUL, APROBAT ÎN GUVERN PÂNĂ LA FINALUL LUNII IANUARIE
-
Evenimenteacum 2 zile
PREVIZIUNI PESIMISTE PENTRU ECONOMIA ROMÂNIEI ÎN URMĂTORII ANI
-
Evenimenteacum o zi
RECURSUL LUI CĂLIN GEORGESCU A FOST RESPINS DE JUDECĂTORI
-
Evenimenteacum o zi
Justiția americană a dat undă verde legii care permite închiderea rețelei TikTok. Poate bloca Donald Trump punerea în aplicare?
-
Evenimenteacum o zi
CĂLIN GEORGESCU, MESAJ ÎN EXCLUSIVITATE LA REALITATEA PLUS LA ORA 20 DUPĂ LOVITURA DE LA INSTANȚA SUPREMĂ