Gheorghe Răcaru şi-a dedicat toată viaţa aviaţiei. Deşi a ajuns din întâmplare într-un domeniu cu atâtea emoţii şi provocări, nu are niciun regret. Ba, mai mult, susţine că, dacă ar fi să o ia de la capăt, nu ar schimba nimic. După terminarea liceului, şi-a depus dosarul la Comerţ Exterior. Dacă nu ar fi intrat, îşi propusese să urmeze silvicultura. „Îmi plăcea libertatea“, explică Gheorghe Răcaru. A văzut însă un anunţ cu admiterea la Școala de Ofiţeri de Aviaţie şi şi-a schimbat planul de zbor. A mutat dosarul de admitere, a dat examenele şi a reuşit. „Era un control mult mai strict – am fost vreo 600 de candidati şi am intrat 40. Aşa că, până la urmă am ajuns închis într-o carlingă“, este uşor ironic aviatorul, care însă imediat recunoaşte că „există enorm de multă libertate acolo“. După absolvirea şcolii de aviaţie, a devenit pilot profesionist, locotenent şi subinginer. La 1 ianuarie 1970 a intrat la Tarom. La început copilot, a avansat rapid şi, după ce a devenit comandant pe IL-14, a trecut la manşa avioanelor BAC. În 1991 a venit o nouă provocare: a fost numit director general al Tarom. Știa cu ce se mănâncă aviaţia, dar avea încă multe de învăţat în ceea ce priveşte managementul. „Când m-au pus director, a venit cineva de la contabilitate să semnez hârtii. Era o doamnă pe care o ştiam şi am rugat-o să-mi explice şi mie despre ce e vorba. Mi-a spus că n-are sens, că oricum nu ştiu. Am învăţat şase luni contabilitate, apoi am prins-o cu nereguli şi am dat-o afară“, îşi aminteşte managerul. De altfel, încercând să eficientizeze activitatea companiei, nu a fost popular printre toţi colegii. Astfel, fie din poziţia de director general, fie din cea de director general adjunct, a fost autorul unor planuri de reorganizare şi restructurare care au supărat puternicele sindicate din companie. Cu toate acestea, în momentul în care a decolat într-o nouă aventură pe piaţa aeronautică, numeroşi colegi i s-au alăturat.

Când succesul prinde aripi

Experienţa, căpătată la conducerea unei companii de stat pentru care finanţarea modernă era o necesitate, l-a transformat pe Gheorghe Răcaru într-o ţintă pentru poziţii de top management pentru multinaţionale. Astfel, timp de un an, a fost Director General Compania Societăţilor Hoteliere GRAND, ocupându-se cu ridicarea hotelului Marriott. După deschidere, a ales să plece. „Acolo, ce rămăsese în sarcina companiei era Shopping Arcade-ul şi cazinoul. Ziceam că înnebunesc, atunci eram tânăr“, îşi aminteşte Gheorghe Răcaru. Prin urmare, a acceptat să preia conducerea ONT Carpaţi, fiind tentat de planul de modernizare a hotelului New Montana de la Sinaia. După ce a reuşit în timp record să termine proiectul, pe radar i-a apărut o nouă provocare. Un fost coleg i l-a prezentat pe Nelu Iordache şi i-a spus că vrea să-şi facă o companie aeriană. „Atunci l-am întrebat dacă are bani de pierdut. Am vorbit, am înţeles ce vrea. I-am zis că îi fac un business plan şi că îi spun cât o să-l coste aşa, pe 3-5 ani. I-am făcut nişte costuri de start-up şi a zis ok“, îşi aminteşte Gheorghe Răcaru. Discuţia a avut loc în mai 2004, iar în decembrie s-a plecat în primul zbor. A fost nevoie de multă muncă pentru că într-un timp scurt a trebuit rezolvată toată partea birocratică, una extrem de complicată. În schimb, filosofia companiei a fost simplă. „Am angajat oameni în zona comercială şi financiară să nu aibă nicio legătură cu aviaţia –  să nu vină virusaţi, pentru că e mai greu să le scoţi din cap ceva prost decât să le bagi ceva bun. Aceasta a fost o condiţie. Am stat cu ei şi le-am explicat. Sunt aşa de bucuros că oameni care au început în call center în 2004 acum sunt director de vânzări, director la marketing, director la revenue management“, explică şeful Blue Air. În ceea ce priveşte personalul navigant, compania a avut noroc cu cei care ieşiseră la pensie de la Tarom sau care urmau să iasă şi cărora documentele le mai permiteau să zboare. I-a angajat, iar lângă aceştia au venit mai mulţi tineri, pe care a început să-i pregătească. Astfel, datorită unei bune strategii de resurse umane şi a oportunităţilor oferite  de dezvoltarea low-costului, o nişă aleasă cu multă inspiraţie, Blue Air a urcat repede şi bine. „Am început cu două avioane şi am ajuns în 2010 la vreo 12 avioane“, povesteşte managerul.

Cu afacerea intrată în vrie

Problemele cu justiţia ale proprietarului de atunci au reprezentat un balast imposibil de cărat pentru o companie care încă se afla la începutul ascensiunii. Romstrade a intrat în insolventă, iar asta a declanşat semnalul de alarmă la Blue Air. Gheorghe Răcaru nu mai era director general, dar rămăsese în cadrul grupului pentru a realiza integrarea financiară a celor şase companii din portofoliu. „Romstrade garantase pentru închirierile de avioane, iar dacă unul îţi ia un avion înapoi îţi cere şi «future claims» pe toată perioada -şi erau zeci de milioane – pe total sărise de 100 de milioane, cu tot cu nişte datorii. S-a  mers pe varianta să se vândă doar businessul. Condiţia a fost ca cei care vor cumpăra să achite toate restanţele, să care pasagerii care plătiseră bilete, să plătească datoriile la Eurocontrol şi foarte important să vină cu o facilitate pentru e-commerce“, explică managerul. Într-un final, după ce au venit mai multe oferte, compania a fost preluată de patru acţionari, dintre care doi erau piloţi chiar la Blue Air.

O nouă ascensiune rapidă

Preluarea s-a realizat repede, iar compania nu doar s-a redresat, ci chiar a început să se dezvolte agresiv. Noi avioane, noi rute şi din ce în ce mai mulţi angajaţi au adus rezultate financiare de invidiat. Toate acestea au făcut ca Blue Air să devină liderul pieţei româneşti. „Cifra de afaceri a companiei a crescut

de la 300 de milioane de euro în 2016, la 420 de milioane de euro în 2017. Rezultatele ne oferă statutul de cea mai mare companie aeriană din România. În aviaţie, rata de profit este în principal corelată cu rata de creştere“, spune managerul Blue Air. Echipa operatorului aerian a crescut de la 636 de angajaţi la 1 ianuarie 2016 la 1.449 angajaţi la 1 ianuarie 2018. Numai anul trecut, Blue Air a recrutat, din peste 430 de candidaţi, 70 de piloţi. În ceea ce priveşte strategia de dezvoltare, lucrurile sunt simple. „În ultimii ani, am investit foarte mult în flotă, iar anul trecut, chiar de Revelion, am adus cel de-al 28-lea Boeing 737. Recent, echipa a revenit de la Seattle, de la fabrica Boeing, unde a verificat stadiul aeronavelor noastre Boeing MAX – în vara anului trecut am comandat şase. Sperăm ca anul viitor pe vremea asta să fie deja livrate primele.Vom deveni primul operator de Boeing 737 MAX din România. Acest model nou va ajuta la modelarea viitorului companiei Blue Air. Vom putea zbura pe distanţe mai mari şi, cel mai important, vom putea menţine tarifele scăzute“, precizează Gheorghe Răcaru, care anunţă că 2018 şi 2019 sunt ani de consolidare. „După toţi aceşti ani de investiţii şi dezvoltare este momentul să ranforsăm strategia şi viziunea noastră astfel încât să putem creşte sănătos şi să ne ridicăm la înălţimea aşteptărilor“, spune managerul Blue Air, care, în încheiere, îşi explică filosofia: „Îmi doresc ca Blue Air să fie bine organizată. Să ştiu că, dacă ies la pensie, am lăsat o companie stabilă din toate punctele de vedere“.

Un CEO la mare înălţime

Datorită performanţelor din ultimul timp, în care flota, personalul şi afacerile Blue Air au înregistrat creşteri uriaşe, Gheorghe Răcaru a primit premiul pentru cel mai bun CEO. În cadrul Galei Premiilor de Excelenţă Capital, managerul Blue Air a spus că se simte onorat de desemnare şi a ţinut să mulţumească cititorilor şi redactorilor Capital. În plus, acesta a arătat că Gala Capital i-a adus mai multe motive de bucurie. „Am trei motive mari de bucurie. Primul – i-am văzut pe cei care au fost aici, pe locul pe care sunt eu acum, care au câştigat premii şi i-am văzut şi pe ceilalţi care au fost nominalizaţi şi mi se umple sufletul de bucurie pentru că sunt oameni tineri. Dintre cei nominalizaţi am văzut unul-doi care suntem de vârsta a doua. Acum, după ultimele cercetări, se pare că vârsta a treia începe de la 80 de ani, aşa că mai am vreo zece ani până atunci. A doua bucurie – dintre toţi cei nominalizaţi Blue Air a avut doi reprezentanţi: pe mine şi pe şefa de la HR. În al treilea rând, sunt bucuros că am primit acest premiu. Mulţumesc mult tuturor! Este o mare onoare pentru mine“, a declarat Gheorghe Răcaru.