Connect with us

Stiri economice

Capcanele morţii în care intră zilnic sute de mii de români

Publicat

pe

Statisticile reci privind securitatea la incendiu a clădirilor publice evidenţiază o situaţie de blocaj grav la nivel instituţional care creează anual mii de victime şi pagube materiale imense. Semnalul de alarmă reprezentat de episodul tragic din clubul Colectiv pare să se fi estompat odată cu trecerea timpului. Cel mai bun exemplu stă în numărul de controale de prevenire realizat anual de cei 470 de inspectori dedicaţi acestei activităţi ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU). Pe parcursul anului 2016, după incendiul din Colectiv, activitatea de control a pompierilor a crescut cu 12,7%, iar cuantumul amenzilor aplicate a atins unul dintre cele mai înalte niveluri din ultimul deceniu. Totuşi, anul trecut, numărul controalelor a scăzut drastic, cu 40%, marcând cel mai prost rezultat din ultimii zece ani. Banii încasaţi din amenzi au fost de circa 22,2 mil. lei în 2017, aproape la jumătate faţă de veniturile din amenzi ale anului anterior şi cel mai slab an din 2012 încoace.

Carenţele instituţiei se văd şi mai clar în volumul de avize şi autorizaţii de securitate la incendiu eliberate anual. Dacă în 2016, sub efectul Colectiv, inspectorii au eliberat aproape 4.200 de autorizaţii – cel mai mare număr din ultimul deceniu, un an mai târziu, volumul a scăzut cu aproape 20%.

Anul trecut, IGSU a înregistrat peste 21.000 de cereri pentru emiterea de avize de securitate la incendiu şi aproape 12.000 pentru obţinerea autorizaţiilor de securitate la incendiu, potrivit datelor comunicate de inspectorat la solicitarea revistei Capital.  Doar una din trei cereri de autorizare a primit acceptul pompierilor. O privire la nivelul Inspectoratului Bucureşti-Ilfov, unul dintre cele mai solicitate din ţară, arată o situaţie similară. Aici, doar două din cinci solicitări de autorizare primesc actul.

Aproape 80 de dosare de avizare şi autorizare a rezvoltat anul trecut fiecare dintre cei 123 de inspectori responsabil de aceste documente. Dacă ar fi răspuns tuturor cererilor de avizare şi autorizare, volumul de muncă ar fi trebuit crescut la 170 de dosare pentru fiecare inspector pe an. La nivelul Bucureştiului, cei 18 inspectori responsabili cu avizarea şi autorizarea ar fi trebuit să rezolve în fiecare zi lucrătoare cel puţin un dosar pentru a da curs tuturor cererilor înregistrate în 2017. O acţiune imposibilă.

 

Tablou sumbru

În România, aproape toate clădirile, mai puţin locuinţele, intră sub incidenţa autorizării, fapt care nu este întâlnit în niciun stat al lumii, consideră Cezar Petre, preşedintele Colegiului Tehnic al Diriginţilor de Şantier. Potrivit acestuia, va dura o veşnicie până vor fi autorizate la incendiu chiar şi 10% din clădirile care au nevoie de acest act.

Lipsei de inspectori i se adaugă şi timpul lung necesar eliberării autorizaţiilor. Reprezentanţii IGSU ne-au comunicat că timpul mediu de răspuns la solicitările de emitere a avizelor de securitate la incendiu este de 14 zile, iar pentru cererile de autorizare este de 26 de zile, adică se încadrează în termenul legal. Totuşi, în Bucureşti-Ilfov, timpul mediu de emitere a avizelor şi autorizaţiilor în 2017 a fost de 60 de zile.

 

Între timp, numărul clădirilor care funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu a ajuns la 17.507 clădiri, dintre care 4.245 sunt construcţii care aparţin de şcoli, iar 343 sunt construcţii care aparţin de spitale. Trebuie precizat că la nivel naţional funcţionează circa 6.200 de şcoli de stat şi 367 de spitale de stat în care intră zilnic sute de mii de români.

 

Şcolile o prioritate?

Şcoala nr. 124 din Sectorul 5, mistuită de flăcări la finalul lunii trecute, este una dintre cele 317 unităţi de învăţământ de stat din Bucureşti-Ilfov care funcţiona fără autorizaţie. Aici învăţau peste 700 de elevi, care după incendiu au fost repartizaţi la alte şcoli din Sectorul 5, doar că în acest Sector toate instituţiile publice de învăţământ funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu. Nu e de mirare, în contextul în care doar cinci şcoli de stat din Bucureşti-Ilfov au acest document.

Situaţia nu este roză nici în cazul unităţilor private de învăţământ. În evidenţele ISU Bucureşti-Ilfov figurează 226 de şcoli din această categorie, dintre care doar 25 au autorizaţie de securitate la incendiu, iar 22 nu necesită obţinerea actului.

„Şi pe parcursul anului 2018, efortul factorilor responsabili va fi în continuare sprijinit, astfel încât procentul de 16% din totalul unităţilor de învăţământ care necesită obţinerea acestui act administrativ să fie acoperit într-o măsură cât mai mare până la sfârşitul anului 2019“, se precizează în ultimul raport de activitate al inspectoratului general.

Doar în primele nouă luni ale anului trecut au fost emise 598 de autorizaţii de securitate la incendiu pentru clădiri de învăţământ (550 de stat şi 48 private) şi alte 108 autorizaţii de securitate la incendiu pentru spitale (85 de stat şi 23 private), arată datele transmise de IGSU revistei Capital.

 

Jonglerii legislative

Pompierii subliniază că autorizaţiile se emit pentru o clădire sau un spaţiu, iar o instituţie publică poate administra mai multe astfel de construcţii care se supun autorizării. De asemenea, autorizaţia de securitate la incendiu îşi pierde valabilitatea dacă ulterior sunt realizate intervenţii constructive, recompartimentări sau schimbări de destinaţie ale spaţiilor.

Obligativitatea obţinerii autorizaţiei de securitate la incendiu pentru clădiri sau spaţii amenajate în clădiri cu destinaţia de învăţământ a apărut în anul 1998, când intrau sub incidenţa legii şcolile, liceele, universităţile şi alte clădiri de învăţământ care aveau o arie desfăşurată mai mare de 700 mp. Ulterior, în anul 2002, s-au schimbat condiţiile privind obligativitatea obţinerii autorizaţiei şi au fost incluse toate clădirile cu destinaţia de învăţământ cu aria desfăşurată mai mare de 500 mp.

Între 2006 şi 2016, din lege a fost eliminat criteriul de suprafaţă şi s-a instituit obligativitatea autorizării tuturor clădirilor destinate învăţământului. Din 2016, legea a fost din nou revizuită, şi s-a impus obligativitatea autorizării doar pentru clădirile cu destinaţia de învăţământ a căror arie desfăşurată este mai mare sau egală cu 150 mp.

Este important de precizat că imobilele cu destinaţia de învăţământ construite înainte de anul 1998 la care nu s-au adus modificări structurale, de consolidare sau schimbări de destinaţie, nu necesită obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Ciolacu anunță că nu va fi nicio creştere de cotă de TVA anul viitor

Publicat

pe

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a dat miercuri asigurări că „nu va fi nicio creştere de cotă de TVA” anul viitor. El a făcut aceste precizări întrebat despre varianta, vehiculată în spaţiul public de diverşi specialişti în economie, privitoare la creşteri de taxe de anul viitor, în contextul negocierilor pe care ministrul Finanţelor le poartă la Bruxelles, la Comisia Europeană, referitoare planul de măsuri privind reducerea deficitului bugetar.

„Eu vă dau o veste tristă astăzi, nu va fi nicio creştere de cotă de TVA. Tocmai s-au terminat discuţiile dintre ministrul de Finanţe şi Comisia Europeană. A avut întâlniri şi astăzi, într-o oră se urcă în avion şi vine acasă şi sunt convins că mă va informa şi pe mine şi pe domnul preşedinte Nicolae Ciucă, cum este normal”, a declarat Marcel Ciolacu.

Acesta a precizat că veştile de la Bruxelles sunt bune.

„Normal, sunt veşti bune şi le discutăm în detaliu mâine (n.r. – joi). Înseamnă că nu vom mări taxele. Domne”, noi avem o evaziune fiscală de 10% din PIB, avem cel mai mare GAP de TVA, avem anumite cheltuieli necontrolate, de exemplu în domeniul Sănătăţii, unde, din punctul meu de vedere, noua legislaţie pe care am trecut-o prin Guvern, împreună cu ministrul de Finanţe, este corectă. Respectiv, să avem achiziţii centralizate pentru tot sistemul de sănătate, nu putem cumpăra o seringă, unii o cumpără cu 1 leu, alţii o cumpără cu 3 lei, aceeaşi seringă.Trebuie să termine, suntem în 2024, s-a terminat haiducia în România. Toată această ordonare va aduce, automat, la o reducere de cheltuieli”, a arătat Ciolacu.

Elevii din teritoriile ocupate ale Ucrainei vor învăța biografia lui Putin la școală. „Profesorii vor crea un cult al personalității liderului ocupanților”

Premierul s-a declarat total de acord privind realizarea unei „reforme bugetare”.

„Nu putem să ducem în continuare, să facem digitalizare, e impusă, şi, iarăşi, îmi pare rău, până-n 2026 se va termina. Nu mai putem să ne pitim şi nu mai putem să găsim motive, pentru că, altfel, pierdem banii din PNRR. (…) România se modernizează, nu vor fi taxe şi impozite, şi mai mult, nu va fi nicio creştere de TVA pentru că ar însemna o tâmpenie. Orice punct de creştere la TVA aduce o inflaţie de 0,5%, tocmai am adus inflaţia de la două cifre, am adus-o la sub 5%. Este pentru prima oară când avem o creştere la consum şi o creştere a nivelului de trai, acum, o luăm, din nou, de la capăt?”, a menţionat Ciolacu.

Şeful Executivului a făcut precizările înainte de participare la lansarea proiectului de construcţie a unui corp nou de spital de psihiatrie pentru copii în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, proiect realizat în baza unui protocol de colaborare între Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti şi Fundaţia Filantropică Metropolis.

Citeste in continuare

Evenimente

Amânarea ratelor bancare pentru producătorii agricoli a fost adoptată de Guvern

Publicat

pe

Guvernul a adoptat, în ședința de miercuri, o Ordonanță de urgență care prevede amânarea plății ratelor datorate băncilor de către fermierii afectați de seceta pedologică și de problemele economice generate de războiul din Ucraina.

Conform Ministerului Agriculturii, OUG prevede suspendarea de drept, începând cu data solicitării, a rambursării datoriilor curente și restante, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, care fac obiectul contractelor de credit, respectiv leasing, încheiate cu creditorii instituții de credit sau cu instituții financiare nebancare, utilizate în sectorul agriculturii primare, cu scadența în anul 2024, pentru o perioadă de timp până la data de 1 august 2025, pentru debitorii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

Modificările și completările vizează următoarele aspecte:

– transmiterea către creditori a solicitării de suspendare, însoțită de copia procesului – verbal de constatare și evaluare a pagubelor, încheiat pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2023 si primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantații pomicole și plantații viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 – septembrie 2024, într-un procent de 50%, reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate

– dobânda percepută de creditor de la debitor este mai mare de 2,5% + ROBOR de la 1 la 12 luni pentru creditele în lei și 2% + EURIBOR de la 1 la 12 luni pentru creditele în valută, stabilite în contracte, după caz. Nivelul ROBOR-ului se stabilește în ziua înregistrării cererii debitorului

Măsura suspendării executărilor silite se va aplica -aloric, fermieri – distribuitori – producători/furnizori, la cerere, prin raportare la prețul de achiziție, pe baza proceselor verbale emise de autoritățile competente privind constatarea și evaluarea pagubelor la culturi agricole vegetale și a avizelor de expediție sau a altor documente în vederea certificării cantităților livrate.

În cazul în care debitorii își achită până la data de 31.12.2024, obligațiile de plată aferente contractelor aflate în derulare nu se vor percepe dobânzi, penalități, majorări de întârziere sau alte costuri similare și se vor menține toate discount-urile și beneficiile stabilite în contractele de vânzare-cumpărare sau de furnizare de resurse materiale destinate producției agricole vegetale pentru anul 2024. Măsura se aplică pe întregul lanț valoric, respectiv fermieri – distribuitori – producători/furnizori.

Pe toată perioada aplicabilității măsurilor menționate sunt interzise orice acte sau operațiuni având ca obiect transferuri patrimoniale de către fermieri, altele decât cele făcute în cursul firesc al desfășurării activității curente, acestea fiind prezumate ca realizate în frauda creditorilor și lovite de nulitate absolută.

Termenul de aplicare a măsurilor descrise mai sus se prelungește până la data de 01 august 2025

De prevederile actului normativ vor beneficia producătorii agricoli din contractele de credit, respectiv leasing, încheiate cu instituții de credit sau instituții financiare nebancare, care dețin copii ale proceselor – verbale de constatare și evaluare a pagubelor, încheiate pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2023 si primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantații pomicole și plantații viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 – septembrie 2024, într-un procent de 50%, reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate.

Citeste in continuare

Evenimente

Alocațiile pentru copii cresc din ianuarie 2025: Noile sume anunțate

Publicat

pe

De la 1 ianuarie 2025, alocațiile pentru copii vor beneficia de o nouă majorare, conform anunțului făcut de Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu.

ceasta a precizat că alocațiile vor fi ajustate cu o creștere de 10,4%, în conformitate cu rata inflației, oferind astfel un sprijin financiar suplimentar familiilor din România. Măsura face parte din strategia guvernamentală de a sprijini părinții în creșterea și educarea copiilor, oferindu-le un ajutor financiar adaptat la creșterea costurilor vieții.

Noile valori ale alocațiilor pentru copii începând din 2025

Ministrul Muncii a detaliat sumele ce vor fi acordate după această ajustare. Astfel, pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani, alocația va ajunge la 323 de lei lunar, în timp ce pentru copiii cu vârsta sub 2 ani și cei cu dizabilități, alocația va depăși 700 de lei. „Alocațiile vor crește cu 10,4%, ceea ce înseamnă că pentru copiii mai mari de 2 ani vom ajunge la aproximativ 323 de lei, iar pentru cei sub 2 ani, valoarea va crește la peste 700 de lei”, a declarat Simona Bucura Oprescu.

Această ajustare a alocațiilor continuă tendința de creștere anuală în funcție de rata inflației. În luna ianuarie 2023, alocațiile au fost majorate cu 13,8%, urmând aceeași regulă stabilită prin Ordonanța de Urgență 126/2021, care prevede că, începând din 2023, alocațiile se indexează automat anual, conform inflației anuale comunicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Creșterea din ianuarie 2023 a dus la următoarele valori:

de la 256 de lei la 292 de lei pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani și pentru tinerii care urmează cursuri liceale sau profesionale;
de la 631 de lei la 719 lei pentru copiii cu handicap de până la 18 ani.

Majorarea alocațiilor vine ca o măsură de protecție socială esențială pentru familiile din România, contribuind la acoperirea unor costuri crescute în educația și îngrijirea copiilor. Indexarea automată cu inflația, conform reglementărilor în vigoare, asigură că aceste sume reflectă evoluțiile economice și ajută familiile să facă față provocărilor financiare.

Alocațiile se vor majora în fiecare an, la începutul lunii ianuarie, pe baza inflației raportate de INS pentru anul anterior, asigurând astfel o ajustare constantă a acestui ajutor esențial pentru familii.

Citeste in continuare

Trending