Connect with us

Stiri economice

Adio credite! Majoritatea românilor vor fi respinși de bănci

Publicat

pe

Potrivit unei anexe din proiectul de regulament, gradul maxim de îndatorare la credite de consum în lei este de 30% în cazul împrumuturilor cu dobânda fixă şi doar 25% pentru cele cu dobândă variabilă. 

Creditele în valută, şi aşa limitate prin alte tipuri de regulamente, vor deveni practic imposibil de accesat în condiţiile în care gradul maxim de îndatorare acceptat va fi de doar 15%, în cazul împrumuturilor cu dobândă variabilă. 

Pentru creditele destinate achiziţiei de locuinţei, gradul maxim de îndatorare a fost stabilit la  45%,în cazul în care este vorba despre primul credit luat de debitor iar scopul  împrumutului este strict folosirea casei ca locuinţă personală. 

În alte situaţii, gradul maxim de îndatorare este de doar 40%. În cazul creditelor imobiliare cu dobândă fixă primii 5 ani, cazuri rare pe piaţa din România, gradul de îndatorare poate ajunge până la 55%. 

În prezent, pe piaţă există bănci care dau credite cu un grad de îndatorare până la 70%, în cazul creditelor de consum şi până la 55-60% în cazul celor imobiliare, potrivit datelor Conso.ro.

Aceasta înseamnă că limitările propuse de BNR vor avea un impact major. 

Gradul de îndatorare arată capacitatea de rambursare pe care clientul o are şi reprezintă raportul dintre venitul net disponibil şi rata creditului. Un grad de îndatorare de 30%, de exemplu, înseamnă că rata nu poate să fie mai mare de 30% din salariul net al  solicitantului, din care se scad şi celelalte rate potenţiale precum şi o sumă considerată necesară pentru cheltuielile de bază.  

Nivelul de înadtorare acceptat a mai fost plafonat până înainte de 2007,când intrarea în UE a obligat BNR să renunţe la plafoane şi să de băncilor posibilitatea de a stabilii propria politică de creditare. Totuşi, gradul de îndatorare trebuie justificat în faţa BNR şi aprobat de banca centrală. Înainte de 2007, gradul maxim de îndatorare era de 30% pentru creditele de consum şi 35% pentru cele ipotecare. 


 

Semnale de alarmă 

Primele declaraţii ale BNR în ceea ce priveşte posibilitatea ca gradul de îndatorare să fie plafonat, din cauza creşterii accelerate a creditării, au apărut încă de anul trecut. 

“Finanţarea acordată populaţiei a depăşit de câteva luni nivelul de semnal. Băncile acordă credite de consum în baza propriilor norme. BNR este doar notificată. Sunt instituţii de credit care merg cu gradul de îndatorare până la 60-65, chiar 70% la sută, motivând că aceste împrumuturi sunt acordate persoanelor cu venituri mari ale căror venituri disponibile rămân semnificative chiar şi după plata ratelor. Studiile noastre arată, însă, că persoanele cu venituri mari nu se comportă diferit de cele cu venituri mai mici, în cazul apariţiei unor situaţii de stress”, declara în vara lui 2017 Florian Neagu, directorul Direcţiei Stabilitate Financiară din BNR.

Ulterior, Nicolae Cinteză, şeful supravegherii din banca centrală s-a referit chiar mai explicit la această posibilitate, avansând şi un posibil plafon. 

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

MINISTRUL ENERGIEI, SEBASTIAN BURDUJA: „ROMÂNII PLĂTESC AL CINCILEA CEL MAI MIC PREŢ LA ENERGIE ELECTRICĂ ŞI AL PATRULEA CEL MAI MIC PREŢ LA GAZ”

Publicat

pe

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că afirmaţiile potrivit cărora România este „un mare producător de energie” reprezintă un mit. Burduja aminteşte că, în perioada 2009-2022, în România s-au închis capacităţi de producţie care însumau peste 7.000 de megawaţi, echivalentul producţiei a 10 reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, conform News.ro.

Ministrul Energiei a explicat, joi seară, de ce România plăteşte mult pentru energia pe care o importă pe piaţa SPOT.

„Românii plătesc al cincilea cel mai mic preţ la energie electrică şi al patrulea cel mai mic preţ la gaz, pentru că avem o schemă de plafonare-compensare. Pe piaţa SPOT, pe piaţa zilei următoare, cum se spune, e adevărat că sunt zile în care România are preţuri ridicate în raport cu celelalte state europene, de multe ori sunt preţuri similare cu Bulgaria, Grecia, Polonia, Ungaria. Şi sunt două cauze principale aici.

Prima este lipsa capacităţilor de producţie; acest mit că România este un mare producător de energie a fost valabil acum 30 de ani, poate şi 20 de ani, dar cert este că, din 2009 până în 2022, în România s-au închis capacităţi de peste 7.000 de megawaţi, deci cât 10 reactoare de la Cernavodă şi toate erau producţie în bandă, cărbune sau gaz. E adevărat, grupuri mai vechi, costuri mai mari, dar le aveam.

Şi acum, sigur că neinvestind atâţia ani de zile, a venit şi nota de plată, pentru că noi nu ne mai acoperim consumul. Şi atunci, ce facem? Importăm la intervale orare la care toate celelalte state din jur, în general, importă. Şi atunci, pe o cerere mare, pe un consum mare şi o ofertă mică, sigur că preţul este sus”, a afirmat ministrul Energiei.

El a adăugat că autorităţile au început să ”trateze cauza” acestei situaţii, iar România a atras 14 miliarde de euro pentru sistemul energetic şi, datorită investiţiilor, producţia de energie electrică se va dubla.

”La gaz, nu mai vorbesc, se va întâmpla asta, şi chiar mai repede, din 2027, dar la energie electrică, peste 5-6 ani, România va fi într-o cu totul altă situaţie, în care nu noi vom depinde de alţii şi alţii vor depinde de noi”, a adăugat Sebastian Burduja.

Sursa: Realitatea Din PNL

Citeste in continuare

Evenimente

REALITATEA PLUS DESCHIDE LINIA SPECIALĂ DE COMUNICARE CU ROMÂNII – TELEFONUL POPORULUI

Publicat

pe

Realitatea PLUS a deschis linia specială de comunicare cu românii. 

Postul nostru de televiziue pune la dispoziția oamenilor telefonul poporului. 

Așteptăm mesajele dumneavoastră! Credeți că ne vor da judecătorii turul 2 înapoi?

Numărul de telefon al poporului este 0730 555 014.

Citeste in continuare

Evenimente

SE SCUMPESC DIN NOU TIGĂRILE. CÂT VA COSTA UN PACHET

Publicat

pe

Ţigările se scumpesc din nou, de lunea viitoare, când cel mai mare jucător de pe piaţă va adăuga un leu în plus la pachetul de țigări. Astfel, românii vor plăti pentru un pachet de țigări și 30 de lei.

De pe 27 ianuarie, al doilea producător de pe piaţă va majora preţurile cu 50 de bani și chiar 1 leu, în funcție de prețul actual.

Vorbim astfel despre a şaptea scumpire a țigărilor din ultimii doi ani. Cel mai câştigat în urma acestei decizii este statul, care adună mai mulţi bani din accize.

România este una dintre țările din Uniunea Europeană cu cei mai mulți fumători, în jur de 4,2 milioane, potrivit statisticilor europene. 

România: aceștia adoptă fumatul din ce în ce mai devreme, transformând țara noastră într-un lider european la consumul de tutun în rândul adolescenților. Aproximativ 34% din populația adultă fumează, iar procentul tinerilor fumători crește într-un ritm îngrijorător, atingând un nivel record de 48,3% la grupa de vârstă 15-24 de ani.

Mai mult, un studiu recent arată că un licean din șapte fumează în mod regulat, debutul acestui obicei nociv având loc, în medie, la vârsta de 15 ani. Spre deosebire de alte țări europene, unde legislația și programele de prevenire au dus la o scădere masivă a numărului de fumători, România continuă să se confrunte cu o tendință ascendentă.

Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu cea mai mare rată de creștere a numărului de tineri fumători. În state precum Finlanda, Norvegia sau Suedia, politicile restrictive și educația intensivă au redus semnificativ numărul de fumători tineri.

Sursa: Tabu.RO

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE