L a nici doi ani de la aprobarea strategiei energetice naţionale 2007-2020, marii jucători din sector atrăgeau atenţia că principalele ţinte din document nu mai corespund realităţilor şi că este nevoie de o revizuire. Abia din anul 2011, guvernul de atunci a luat hotârărea de a actualiza strategia. De atunci şi până în prezent, au circulat mai multe forme actualizate, dar niciuna nu a fost încă aprobată, deşi fiecare ministru şi-a asumat că va aproba proiectul.

Aceeaşi promisiune este făcută şi de actuala conducere a Ministerul Energiei, care a anunţat în repetate rânduri că „în acest an vom finaliza strategia energetică. Este un proiect la care se lucrează de mult, dar care acum este aproape de finalizare“. Mai mult, se pune un accent tot mai mare pe importanţa energetică a României în regiune şi în Europa. „România devine un element de stabilitate tot mai puternic în regiunea Balcanilor. Producem electricitate, exportăm electricitate, suntem producător de gaz şi mărim producţia (…) şi avem o poziţie bună în reţeaua de gaz şi petrol. Dar trebuie să ţinem minte că trebuie să mărim producţia, să ne mărim eficienţa la exploatare, să creştem sistemul de transport. Şi trebuie să creştem eficienţa cu care folosim aceste resurse. După toate acestea, putem spune «Da, România a devenit un hub din punctul de vedere al energiei, nu este doar un stâlp de stabilitate în regiune»“, a declarat, recent, ministrul Energiei, Anton Anton.

Implementarea strategiilor – problema României

Prezent la conferinţa organizată de Capital, Bogdan Badea, directorul general al Hidroelectrica, a menţionat că problema României în general, nu doar în sectorul energetic, nu este lipsa de strategii, ci felul în care reuşim să le implementăm. „Nu cred că dacă apare astăzi sau mâine noua strategie energetică va face diferenţa între piaţa de energie în general şi modul în care se va implementa această strategie. Avem strategia energetică pentru perioada 2007-2020, ar fi interesat de văzut cum s-a implementat această strategie pe parcursul anilor care au trecut“, a spus Bogdan Badea. Acesta a explicat şi faptul că nu de puţine ori a constatat că atunci când se elaborează o strategie, de exemplu în sectorul energetic, este problema exclusivă a acelui sector, cu toate că acea strategie este aprobată de întreg Guvernul României.

„Toate-s vechi şi nouă toate“

Mai mult, potrivit preşedintelui directoratului Hidroelectrica, nu ar trebui să ne mire faptul că în viitoarea strategie se vor regăsi proiecte pe care le discutăm de mulţi ani. „Atât în vechea cât şi în noua strategie o să auziţi că se doresc multe investiţii, vorbim despre hidrocentrala Tarniţa, despre reactoarele 3 şi 4, vorbim de multe lucruri de vreo 20 de ani. Ce ne împiedică să le facem? O birocraţie uriaşă, ne împiedică o lentoare în ceea ce înseamnă avizele şi autorizaţiile necesare în implementarea investiţiilor“, a spus directorul general al Hidroelectrica.

Pentru acest an companiile din sectorul energetic şi-au pregătit bugete de investiţii în creştere faţă de anii trecuţi. Toate companiile la care statul este acţionar prin Ministerul Energiei au alocat fonduri mai mari la capitolul investiţii, conform datelor prezentate de reprezentanţii instituţiei. Însă mare parte din investiţii încă nu au fost realizate, deşi ne aflăm deja aproape de finalul primei jumătăţi al anului. Cel mai probabil, companiile şi-au luat măsuri de precauţie după ce anul trecut au fost „secătuite de fonduri“ de către stat, care le-a cerut să distribuie dividende de zeci sau chiar sute de milioane de lei. Motivul invocat atunci de autorităţi a fost că în ultimii ani companiile din sector nu au realizat programele de investiţii pe care şi le-au asumat. Nu e exclus ca precedentul de anul trecut să fie aplicat şi în 2018, având în vedere că investiţiile realizate în primul şi al doilea trimestru lasă de dorit.

„Mă aştept de la această strategie nu să dea liniile generale, pentru că liniile generale le cunoaştem cu toţii, ci să rezolve acele probleme punctuale care împiedică, după ce se dau direcţiile, potenţialii investitori să realizeze respectivele investiţii. E nevoie să facem mai mult, e nevoie de multă înţelepciune şi de mai multă inginerie în ceea ce facem: să măsurăm de mai multe ori şi să tăiem osingură dată, nu să tăiem şi apoi să vedem“, a spus Bogdan Badea, în cadrul conferinţei Capital.

„Băieţii deştepţi“ de la Hidroelectrica

Bogdan Badea a menţionat că bugetul de mentenanţă pentru acest an este mai mare decât cel din anul  dar că „mentenanţă nu facem doar de dragul de a face mentenanţă“. „Când Hidroelectrica a intrat în insolvenţă, nu a intrat doar din cauza băieţilor deştepţi. Au fost mulţi băieţi deştepţi şi în zona de mentenanţă, şi în zona de investiţii, şi în zona de furnizare. Într-adevăr sunt unii care speră că se va reveni la «vremurile bune», vreau să-i asigur că nu se va reveni la «vremurile bune», ci că se va face mentenanţă atât timp cât există această conducere la Hidroelectrica doar atunci când este nevoie, la preţuri corecte, fără să mai ţinem grupuri indisponibile un an de zile şi să subcontractăm 90% sau Hidroserv să subcontracteze 90% din ceea ce primea de la Hidroelectrica. Sunt nişte poveşti urâte, din care noi, cel puţin Hidroelectrica, am învăţat şi vă pot spune că nu se va întâmpla ceea ce s-a întâmplat până acum“. Per total, Hidroelectrica şi-a bugetat pentru acest an investiţii de 110 milioane de euro, faţă de 65 milioane de euro, sumă alocată anul trecut. Doar pentru mentenanţă, în acest an sunt prevăzute sume de 58,4 milioane de lei, cu aproape 85% mai mari faţă de anul trecut. În 2017, cea mai importantă investiţie realizată de Hidroelectrica a constat în finalizarea lucrărilor la centrala Bretea, cu o putere instalată de 12 MW, care din păcate nu a reuşit nici acum, după 6 luni de funcţionare, să intre în producţie comercială. Bogdan Badea a explicat că hidrocentrala produce energie electrică, dar din punct de vedere al beneficiilor Hidroelectrica are mai mult de pierdut decât de câştigat. „Preţurile sunt de un leu, de doi, de cinci, în condiţiile în care avem costuri cu personalul, costuri cu apa, care nu sunt deloc de neglijat“, a spus directorul Hidroelectrica, potrivit căruia investiţia totală de la Bretea s-a ridicat la 58 de milioane de euro.

O altă situaţie de-a dreptul halucinantă o regăsim la amenjarea hidrotehnică de pe râul Jiu, acolo unde instanţa a respins autorizaţia de construire a companiei, iar lucrările de peste 155 milioane de euro au fost sistate. Decizia instanţei a venit după ani buni în care compania a derulat mare parte din lucrări, în proporţie de aproape 85%. „Nu putem să nu observăm ce se întâmplă cu investiţia de la Bumbeşti, unde într-o manieră absolut ciudată ne-a fost anulată o autorizaţie de construire“, a spus şeful Hidroelectrica. 

Precedent periculos

„Până la urmă, este vorba de un precedent, un precedent legat de faptul că orice investitor de bună credinţă cu toate avizele şi autorizaţiile emise corect se apucă de o investiţie şi la un moment dat la mijlocul investiţiei constată că o entitate, oricare ar fi ea, îţi anulează un aviz, o autorizaţie şi trebuie să te opreşti cu investiţia, sunt cheltuieli enorme. Vorbim de o investiţie de 150 de milioane de euro până la această oră“, a mai spus Bogdan Badea. El a atras atenţia şi asupra implementării directivelor europene şi modul în care o parte din autorităţile române se grăbesc să le implementeze în legislaţia românească fără a ţine cont de specificul naţional, dar mai ales de interesul ţării noastre. „Nu în puţine rânduri, am atras atenţia că o implementare cu condiţii excesive de directiva europeană, pentru că din păcate avem şi acest obicei să nu analizăm lucrurile din perspectivă naţională, ci implementăm nişte directive de cele mai multe ori într-o manieră excesivă fără o analiză de impact asupra întregului sector“, a spus directorul general al companiei. Potrivit acestuia, compania a realizat calcule referitoare la impactul modificării legislaţiei asupra Hidroelectrica, iar rezultatele au condus spre costuri uriaşe. „Toate aceste lucruri se traduc în costuri, şi putem să pierdem de la 1 la 2 TWh de energie produsă pe an“, a spus Badea. Aici trebuie menţionat faptul că Hidroelectrica este unul dintre cei mai mari producători de energie electrică din ţara noastră, reuşind anul trecut să producă aproximativ 14 TWh.

Romgaz, investiţii duble faţă de anul trecut

Compania de la Mediaş a reuşit anul trecut să obţină cel mai bune rezultate financiare atât din punct de vedere al cifrei de afaceri, cât şi a rezultatului net. Pentru acest an, Romgaz şi-a dublat bugetul de investiţii de la 800 de milioane de lei, fonduri alocate în 2017, la 1,6 miliarde de lei. Cel mai important proiect constă în dezvoltarea centralei de la Iernut, un proiect care se ridică la aproape 200 de milioane de euro. Vasile Ciolpan, Directorul Departamentului Comercializare Energie din cadrul Romgaz SA a declarat la conferinţa Capital că „investiţia de la Iernuit se află în termen. Nu avem întârzieri. Au sosit toate echipamentele. Acum se lucrează la scheletul metalic . În luna aprilie a anului viitor vrem să facem testele şi, la finalul anului 2019 sau începutul lui 2020, să intrăm în funcţiune. Va trebui însă să mergem în tandem cu punerea în funcţiune a noilor grupuri şi cu scoaterea celor vechi. Noi cu producţia de energie pe bază de gaze naturale suntem undeva la extremitatea pieţei. Producţia nu are aceleaşi costuri pe care le au cele pe nuclear, hidro sau cărbune aşa încât capacitatea noastră este destinată mai mult echilibrării consumului. Centrala de la Iernut are o capacitate maximă de 430 MW, dar are o structură complexă care poate asigura vârfurile de consum pentru echilibrare“.

Totodată, oficialul Romgaz a vorbit şi despre noul proiect de la Mintia. „Există un studiu de fezabilitate pentru o centrală nouă la Mintia. Nu excludem participarea la un astfel de proiect dacă cifrele vor justifica asta. Acum doar facem analize şi comparăm datele cu ceea ce există în piaţă. Dacă o astfel de investiţie va avea loc ea trebuie să aibă succes“, a explicat Vasile Ciolpan. Compania mai are prevăzute în bugetul de investiţii diverse lucrări la Caragele, acolo unde anul trecut a descoperit cel mai mare zăcământ de gaze onshore din ultimii 30 de ani. Totodată, Romgaz analizează diverse oportunităţi de investiţii, inclusiv achiziţia unor parcuri de energie verde şi intrarea pe piaţa gazului natural comprimat.

Vasile Ciolpan a confirmat, în cadrul evenimentului Capital, că Romgaz a participat la procesul de rezervare a capacităţii conductei care transportă gaze naturale din România în Ucraina. „Am participat la această rezervare de capacitate neangajantă pentru că am vrut să vedem rezultatul, am vrut să vedem participanţii, vrem să vedem rezultatul. Încă nu ştim răspunsul, ştim doar că această capacitate a fost supralicitată. Trebuie să fim pregătiţi pentru ipostază şi să ştim ce fac ceilalţi competitori pentru a ne pregăti planurile strategice la realităţile care urmează“, a spus Ciolpan, în cadrul unei conferinţe pe teme energetice, organizată de revista Capital. În opinia sa, punctul de transport România-Ucraina va face parte pe viitor din coridorul de gaze care va traversa România de la nord la sud. 

Negocieri prelungite cu chinezii pentru grupurile 3 şi 4

Aşa cum menţionam încă de la începutul acestui articol, unul dintre cele mai importante proiecte care se va regăsi în viitoarea strategie este cel referitor la construcţia grupurilor 3 şi 4 de la Cernavodă. Aici costurile sunt de câteva miliarde de euro, dar negocierile trenează de câţiva ani buni, deşi autorităţile susţin că s-au făcut progrese. În acest an, Guvernul a fost nevoit să aprobe un nou memorandum în baza caruia negocierile cu compania chineză CGN au fost prelungite până la data de 2 septembrie 2018. Până la noi veşti despre grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă, compania Nuclearelectrica se focusează în acest an pe proiectul de retehnologizare a Unităţii 1. Primul grup al centralei de la Cernavodă a intrat în funcţiune în anul 1996 şi va atinge pragul de 210.000 ore de functionare la putere nominală la sfârşitul anului 2023. Proiectul de retehnologizare a Unităţii 1 debutează în acest an, prin stabilirea măsurilor organizatorice şi logistice. 

Acest articol a fost publicat în numărul 25 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 25 iunie – 1 iulie 2018