Facilităţi fiscale precum amânarea plăţii TVA la vamă sau stabilirea unei eşalonări proprii, în funcţie de capacitatea de rambursare, în cazul în care există dificultăţi la plata taxelor şi a impozitelor, sunt câteva din posibilele avantaje de care vor putea beneficia o serie de companii după ce vor fi evaluate şi reclasificate de ANAF. Mai exact, noile criterii de încadrare se referă la comportamentul fiscal al companiei. Astfel, cele trei noi clasificări vor fi: risc fiscal scăzut, mediu şi ridicat. Dacă în cazul primei categorii, contribuabilul va fi vizitat rar – sau chiar deloc – de controale şi va avea putere de decizie mai mare în relaţia cu Fiscul, în cazul celor cu risc ridicat controlul va fi sporit, a explicat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici. „Îmi doresc foarte mult ca anul acesta să facem un alt mod de a clasifica firmele. Azi avem mari, mijlocii şi mici. De ce e aşa? Când avem o activitate de evaluare la un minister nu spunem bărbat sau femeie. Este salariat. Şi facem evaluarea. Corect! Aşa şi cu firmele, trebuie să le tratăm după comportamentul fiscal. Ai un comportament fiscal adecvat faţă de stat? Ai un comportament adecvat faţă de partenerii tăi din economie? Adică îţi plăteşti la timp partenerii, nu le creezi blocaje, înseamnă că eşti o firmă care merită să fie în categoria A şi ai o serie de facilităţi din partea statului şi chiar a băncilor“, a explicat ministrul, în cadrul unei conferinţe. Autorităţile presupun că şi băncile vor oferi beneficii, precum cerinţa unor garanţii mai mici, pentru firmele din categoria premium. „Chiar mă gândesc cum putem obliga aceste bănci, toate băncile din România. Nu o să le convină, sunt convins, dar atât timp cât eu, ca stat, clasific o formă ca fiind de tip A, adică este model, totul este aşa cum trebuie şi faţă de stat şi faţă de piaţă, atunci…“, argumentează Eugen Teodorovici.

Analiştii spun că acest rating poate fi benefic pentru mediul de afaceri doar dacă sistemul informatic al ANAF este pus la punct. „Un rating în funcţie de comportamentul fiscal este o idee bună, însă am semn de întrebare referitor la modul în care ar urma să se acorde aceste calificative. Ca totul să funcţioneze onest şi transparent, e nevoie de un sistem informatic foarte bine pus la punct. Eu nu ştiu ca ANAF să aibă această capacitate. Dacă o are, atunci să implementeze imediat această măsură, dacă nu o are, să se tehnologizeze şi apoi să clasifice firmele“, a declarat, pentru Capital, Gabriel Biriş, avocat specializat în fiscalitate. Mai mult, potrivit acestuia, ratingul ar trebui să fie public şi să aibă o analiză de risc în spate. „E bine şi pentru partenerii de business să ştie cam cum te clasifică ANAF“, a adăugat acesta.

Pe de altă parte, există multe riscuri. Potrivit lui Biriş, actualul sistem nu poate fi înlocuit exclusiv cu noua clasificare, pentru că nu poţi pune la comun firmele mari cu cele mici, mai ales când vine vorba de expertiza inspectorilor de control ai ANAF. „Destructurarea modului de administrare a contribuabilului în momentul de faţă – ce pui în loc dacă îi aduci grămadă şi îi pui în funcţie de rating? Nu contează dacă e contribuabil mic sau mare? Dacă trimiţi un un inspector fiscal care are expertiză pe firmele mici, să controleze o multinaţională, în condiţiile în care, până acum, el controla buticuri, nu e normal. E nevoie de expertiză specială. Ce ştie un astfel inspector de achiziţii intracomunitare, preţuri de transfer, când nu se pune problema de aşa ceva la firmele mici?“, a conchis Biriş.