Consumatorii casnici care deţin instalaţii de producere a energiei electrice (eoliene şi panouri fotovoltaice), inclusiv în cogenerare, vor avea acum posibilitatea să vândă energia pe care o produc acasă în exces faţă de propriul consum. Deşi există cadru de reglementare aprobat în urmă cu 10 ani, prin Legea nr. 220/2008, au fost mai multe bariere în aplicarea acestei schemei de sprijin. „În Legea nr. 220/2008 exista o prevedere că pentru producătorii casnici de energie regenerabilă se vor aproba nişte scheme de sprijin. Principala barieră în calea acestei scheme de sprijin a fost legislaţia fiscală. Încă din 2009 – 2010, am început discuţiile cu Ministerul Finanţelor pentru a găsi soluţii pentru aceşti mici producători şi am eşuat“, a declarat recent Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).

Conform modificărilor aduse proiectului de lege pentru pentru aprobarea OUG nr. 24/2017 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, persoanele fizice care doresc să-şi instaleze sisteme proprii de producere a energiei şi să livreze în reţea surplusul de energie nu vor mai fi obligaţi să se autorizeze ca producător. Prin acest proiect, s-a introdus termenul de „prosumator“, adică acel client final care deţine instalaţii de producere a energiei electrice, inclusiv în cogenerare, a cărui activitate specifică nu este producerea energiei electrice, care consumă şi care poate stoca şi vinde energie electrică din surse regenerabile produsă în clădirea lui, inclusiv un bloc de apartamente, o zonă rezidenţială, un amplasament de servicii partajat, comercial sau industrial sau în acelaşi sistem de distribuţie închis, cu condiţia ca, în cazul consumatorilor autonomi necasnici de energie din surse regenerabile, aceste activităţi să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară“.

„Salut iniţiativa ANRE de a des­ţe­lenii situaţia prosumerilor, sunt foarte curios cum va funcţiona acest sistem care de altfel funcţionează în orice ţară civilizată, practic acesta va fi primul pas într-o reformă profundă în ceea ce priveşte sistemul energetic, întrucât se va trece de la o dispecerizare şi o echilibrare a sistemului de la un nivel de capacităţi mari la micii producători şi cei foarte mici, care au 2-3 panouri fotovoltaice instalate pe o casă şi produc în dublu sens“, a declarat Bogdan Badea, directorul general al Hidroelectrica, în cadrul conferinţei Capital.

Se limitează capacitatea instalaţiilor, dar nu se mai achită TVA

Pentru a beneficia de schema de sprijin parlamentarii au limitat pragul de deţinere de capacitate de generare de electricitate pe care prosumatorul trebuie să o aibă ca să poată vinde surplusul de energie în reţea. Dacă anterior era prevăzut pragul de 100 kW, acum a fost redus la 27 kW. Astfel, este spulberat visul unora care credeau vă vor putea face un adevărat business din această investiţie. Mai mult, preţul pe care îl vor primi prosumatorii a fost, de asemenea, limitat după lungi discuţii. Acesta va fi cel de pe piaţa spot a energiei electrice, dar nu cel din momentul livrării, ci cel din anul anterior. De exemplu, preţul mediu ponderat de închidere al PZU în anul 2017 a fost de 227 de lei, ceea ce înseamnă că se vor primi 22,7 bani pentru fiecare kWh injectat în reţea. Aici trebuie amintit faptul că prosumerii nu vor primi banii direct, ci se va face o regularizare, între banii plătiţi de ei pentru energia consumată din reţea şi ce trebuie să primească în urma injectării de energie în reţea. Furnizorii sunt obligaţi să le preia energia, iar distribuitorii sunt obligaţi să îi racordeze la reţea, se mai arată în proiect. 

O altă prevedere importantă, care a fost îndelung dezbătută, este cea referitoare la TVA. „Există o decizie a Curţii Europene de Justiţie, care obligă toţi producătorii casnici de energie electrică din Europa să ţină evidenţa producţiei. Din păcate, acest termen de a ţine evidenţa, în interpretarea Ministerului Finanţelor, a fost egal cu obligaţia de a emite factură. Până la suma de 300.000 de lei, orice comerciant este exceptat de la plata TVA, iar un mic producător de energie nu va produce niciodată 300.000 de lei, dar, cu toate astea, în înţelegerea Ministerului Finanţelor, ei trebuie să emită factură“, a mai explicat Nagy-Bege. Cu toate acestea, în proiectul avizat de Comisia de Industrii din Camera Deputaţilor s-a prevăzut că „prin derogare de la Legea 227/2015 privind Codul fiscal şi Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, prosumatorii, persoane fizice, (…) sunt exceptaţi/scutiţi de la plata tuturor obligaţiilor fiscale aferente cantităţii de energie electrică produsă pentru autoconsum, precum şi excedentul vândut furnizorilor“. Rămâne de văzut dacă vor apărea sau nu noi modificări având în vedere că Legea mai trebuie votată de Camera Deputaţilor şi promulgată de preşedinte pentru a intra în vigoare.