Stiri economice
Delegație oficiala a Comisiei Europene în vizită oficială la CCIR

La 1 ianuarie 2019, Romania va prelua Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Consiliul este singura instituţie europeană a cărei Preşedinţie se schimbă prin rotaţie la fiecare 6 luni, celelalte instituţii având Preşedinţii stabile, cu mandate multianuale.
Preşedinţia României la Consiliul UE se va derula într-un context european complex, mandatul acesteia urmând a ţine cont de procese de anvergură care vor modela în viitor Uniunea Europeană. Pe perioada Preşedinţiei României se va urmări încheierea reflecţiei asupra viitorului Uniunii Europene, se va înregistra ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, se va demara procesul de tranziţie spre un nou ciclu legislativ ca urmare a alegerilor europene care vor fi organizate în mai 2019. Totodată, perioada va fi marcată de negocierea unor dosare strategice de referinţă ale Uniunii, unul din cele mai importante fiind Cadru Financiar Multianual 2021-2017.
În cadrul vizitei oficiale a Comisiei Europene, au fost aduse în discuţie şi teme precum: consolidarea zonei euro, importanţa economică a transformării Dunării într-un canal navigabil şi efectele Brexit pentru comunitatea europeană.
Poziţia CCIR privind priorităţile mediului afaceri în contextul PRES CONS UE a fost prezentată de dl. Lazăr Comănescu, Consilier al Preşedintelui CCIR pe probleme externe: „Consider că România este pregătită pentru preluarea Preşedinţiei Consiliului UE, începând cu 1 ianuarie 2019. Important de reţinut este faptul că în perioada în care un stat membru deţine PRES CONS UE, acesta din urmă trebuie să dea dovadă de maturitate şi imparţialitate, asumându-şi rolul de ”honest broker” şi nu de promotor al intereselor naţionale. Totodată, Preşedinţia Consiliului UE reprezintă momentul de PR al statului care o deţine, motiv pentru care trebuie să valorificăm această oportunitate şi, pe lângă faptul că va trebui să gestionăm dosarele prioritare aflate deja pe agenda europeană, va trebui să ne aducem aportul pentru întărirea poziţiei UE de actor global”.
Dl. Lazăr Comănescu a subliniat determinarea cu care CCIR promovează interesele mediului de afaceri: „suntem vocali, atragem atenţia, în mod constant, autorităţilor asupra aspectelor pe care trebuie să se concentreze în sprijinul comunităţii de afaceri şi implicit pentru susţinerea economiei României”. Totodată, dl. Comănescu a menţionat eforturile pe care CCIR le depune în vederea promovării a trei domenii prioritare europene, respectiv: infrastructură, energie şi digital, subliniind că aceste teme vor face subiectul Forumului de afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări (ITM), care va fi organizat în toamna acestui an, în paralel cu Summit-ul ITM.
Evenimente
Ipocrizie fără margini a lui Bolojan. „Dumnezeu cu mila, că Ilie n-are așa ceva” – ANALIZĂ
Directorul Bibliotecii Universitare din Sibiu demontează retorica austerității „necruțătoare” a premierului Ilie Bolojan. Într-o analiză postată pe rețelele de socializare, Valer Simion Cosma invocă răspunsul cinic oferit de șeful guvernului senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc, care i-a cerut public să nu taie din beneficiile bolnavilor oncologici, pentru a arăta că dincolo de pretinsa imparțialitate, Bolojan ocolește cu grijă o serie de privilegii fiscale acordate celor cu venituri foarte mari.
„Lista excepțiilor și privilegiilor de care nu se atinge necruțătorul Bolojan este mult mai lungă. Alături de proprietarii de mașini istorice, putem să-i adăugăm pe cei cu venituri foarte mari din profesii independente – avocați, notari, consultanți financiari –, dar și pe cei care încasează rente sau dividende”, scrie Cosma.
Acesta atrage atenția asupra modului în care contribuția la sănătate (CAS), teoretic de 10%, este plafonată pentru veniturile din activități independente și din capital. „Legea stabilește plafoane raportate la salariul minim brut pe economie. În prezent, salariul minim este de 4.050 lei pe lună, ceea ce înseamnă că baza maximă anuală de calcul este de 97.200 lei. Contribuția maximă la sănătate ajunge astfel la 9.720 lei pe an”, explică el.https://www.facebook.com/cosma.simionvaler/posts/pfbid0tpcu3sE15E3Nvh7oP3i5c6jzQPDvKNrwiV9fMARWt1ZWeEQ4eQuYmsRvzDp89gRgl
Consecințele sunt evidente: „Un notar, un avocat de top sau un medic cu practică privată care câștigă 100.000 de lei pe an plătește aproape 10% din venit pentru sănătate. Dar cine câștigă 200.000, 400.000 sau chiar 1 milion de lei pe an plătește exact aceeași sumă. Diferența nu este în valoarea absolută, ci în procentul real: la 200.000 de lei, contribuția efectivă scade spre 4–5%; la 400.000, spre 2–2,5%; la venituri și mai mari, devine aproape simbolică.”
Cosma subliniază că acest regim fiscal avantajează în mod vădit elitele economice: „Plafonarea face ca, dincolo de un anumit nivel, contribuția la sănătate să nu mai crească deloc, astfel încât veniturile foarte mari ajung să fie taxate cu 1–2% în termeni reali, mult sub nivelul plătit de salariați, pensionari sau persoane cu venituri mici.”
„După atingerea plafonului, solidaritatea fiscală se oprește”, conchide Cosma, acuzând guvernul Bolojan că închide ochii la aceste privilegii în timp ce impune măsuri dure celor vulnerabili.
Reacția profesorului sibian vine după ce, potrivit stenogramelor de la ultima ședință a liderilor PNL, Ilie Bolojan i-a răspuns senatoarei Nicoleta Pauliuc că nu vrea să-i excepteze pe bolnavii cronici sau pe persoanele vulnerabile de la noile măsuri de austeritate, preferând să fie „omul rău din sală”. Cu toate acestea, Bolojan a evitat un răspuns când i s-a atras atenția că există excepții, dar pentru privilegiați.
Evenimente
Inflație record în România. Petrișor Peiu (AUR): La noi, prețurile cresc de două ori mai rapid decât în alte state UE
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, susține că România a devenit campioana inflației în Uniunea Europeană, cu o rată anuală de 8,6%, de două ori mai mare decât în următoarele state din clasament.
„Oficiul de Statistică al Uniunii Europene a publicat astăzi cele mai recente date privind rata anuală a inflaţiei din statele membre. România rămâne ţara cu cea mai ridicată inflaţie din Uniunea Europeană, cu un avans anual al preţurilor de 8,6%, o rată dublă faţă de următoarele două state clasate în ierarhie: Slovacia, cu 4,1%, şi Estonia, cu 4%. Media Uniunii Europene este mult mai scăzută, de doar 2,3%”, spune Petrişor Peiu într-un comunicat.
”Aici ne-au adus politicile fiscale pompieristice adoptate de coaliţia PSD–PNL–USR–UDMR. Inflaţia este taxa ascunsă pe care românii o plătesc de fiecare dată când achiziţionează un bun sau un serviciu, taxă care se adaugă celorlalte majorări împovărătoare de impozite, taxe şi accize impuse de guvernanţi sub pretextul corecţiei deficitului bugetar”, afirmă senatorul.
Potrivit lui Peiu, ”problema majoră este că Guvernul Bolojan continuă să îşi finanţeze cheltuielile publice prin inflaţia galopantă, prin tăierea facilităţilor fiscale şi prin creşterea taxelor şi impozitelor locale, în loc să oprească robinetul banilor publici care se scurg lunar către instituţiile şi autorităţile neperformante ale statului român”.
”Pentru statele membre ale UE, inflaţia din România este un exemplu cât se poate de clar de „aşa nu”, iar pentru români a venit momentul ca partidele care au aruncat economia naţională în aer să devină un exemplu de „aşa nu” la viitoarele alegeri parlamentare”, subliniază liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu.
Evenimente
Aurul și argintul ating noi maxime istorice pe fondul tensiunilor geopolitice
Prețul aurului a atins marți dimineața un nou maxim istoric, depășind pentru prima dată pragul de 4.700 de dolari pe uncie, în contextul intensificării tensiunilor tarifare și geopolitice la nivel global. La ora 06:06 GMT, uncia de aur a urcat până la 4.717,16 dolari, peste recordul anterior de 4.690,59 dolari stabilit cu doar o zi înainte, potrivit datelor Bloomberg compilate de EFE.
Și argintul a urmat aceeași tendință ascendentă, atingând un nou record istoric de 94,72 dolari pe uncie marți dimineața, depășind ușor maximul de 94,68 dolari pe uncie consemnat în sesiunea precedentă. Evoluția celor două metale prețioase reflectă interesul crescut al investitorilor pentru active considerate de refugiu în perioade de incertitudine.
Noile recorduri vin după anunțul făcut în weekend de președintele SUA, Donald Trump, privind introducerea, din luna februarie, a unei taxe vamale de 10% asupra importurilor din țările care susțin Groenlanda. Analistul XTB, Adrian Hostaled, subliniază că aurul reacționează la pozițiile conflictuale dintre Europa și Statele Unite, care sporesc riscul unei destabilizări a NATO. Potrivit acestuia, Uniunea Europeană ia în calcul impunerea unor tarife de până la 93 de miliarde de euro asupra importurilor din SUA, inclusiv posibilitatea utilizării instrumentului anticoercitiv, ce ar putea limita accesul companiilor americane pe piața unică europeană.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Uncategorizedacum 2 zileCabinet de Kinetoterapie în Focșani – Recuperare Medicală, Fizioterapie și Masaj Terapeutic Personalizat
-
Entrepreneursacum 2 zileMentenanța anuală a unui hidrofor. Pași pe care trebuie să îi urmezi
-
Evenimenteacum 2 zile
Cutremur politic în Bulgaria: președintele Rumen Radev demisionează!
-
Evenimenteacum 2 zile
Guvernul Bolojan pregătește concedieri pe bandă rulantă. Ședința coaliției, marcată de tensiuni uriașe
-
Imobiliareacum 2 zileConstrucții durabile. Calitate reală. Investiții sigure pe termen lung.
-
Evenimenteacum 2 zileCât rezistă un buchet de trandafiri de săpun în timp și de ce depinde durata lui de viață?
-
Evenimenteacum 2 zile
Marius Lazurca, consilierul lui Nicușor Dan, impus la șefia SRI. Președintele și Ilie Bolojan fac presiuni asupra numirii – SURSE
-
Evenimenteacum o zi
România rămâne ţara cu cea mai mare inflaţie din UE. Austeritatea lui Bolojan a aruncat în aer prețurile







