Stiri economice
Proprietarii mallurilor din România au depăşit la încasări jumătate de miliard de euro
Puterea nominală de cumpărare pe cap de locuitor din România a crescut cu 7,8% anul trecut, consemnând cel mai mare avans din Uniunea Europeană, potrivit unui studiu GfK. Totuşi, venitul disponibil pe cap de locuitor al românilor a fost de 4.556 de euro în 2017, adică printre cele mai mici din Europa. Regiunile unde puterea de cumpărare este mai ridicată faţă de restul ţării sunt Bucureşti şi judeţele Cluj, Timiş, Alba, Sibiu, Braşov, Prahova, Argeş şi Constanţa. Judeţele care au înregistrat un mic salt faţă de anul trecut şi au ajuns la nivelul judeţelor de mai sus în privinţa puterii de cumpărare sunt Arad, Hunedoara şi Mureş. În ciuda unei puteri de cumpărare mai slabe, românii îşi cheltuie aproape o treime din bani în retail, cotă aflată uşor peste media Uniunii Europene de 30,5% în 2017, conform studiului citat.
O parte din banii lăsaţi de români în magazine şi restaurante ajung în buzunarele proprietarilor de malluri sub formă de chirii. La creşterea de 12% înregistrată de aceştia în 2017 a contribuit şi includerea în top a ParkLake şi Veranda Mall, ambele din Bucureşti, şi a Shopping City Piatra Neamţ care au cumulat venituri de aproape 30 mil. euro. Chiar şi fără cele trei malluri noi, creşterea faţă de 2016 s-ar fi păstrat la un nivel ridicat, de peste 6%, deoarece chiriile fluctuează în funcţie de rezultatul vânzărilor retailerilor. Cu cât magazinele vând mai mult, cu atât chiria încasată de proprietarii spaţiilor se măreşte.
Banii lăsaţi anul trecut de români la mall s-au transferat rapid în inflaţie, care la începutul acestui an a depăşit pragul de 5%. Scumpirile au început să anuleze creşterile salariale obţinute anul trecut, cu precădere în sectorul public, lucru care se va reflecta şi în încasările retailerilor din acest an. Dacă anul trecut, proprietarii de magazine din România au raportat o creştere de 9,3% a încasărilor, a doua cea mai mare din UE, pentru anul acesta GfK se aşteaptă ca rata de creştere să fie de 7,5%, care ar menţine piaţa românească tot pe primul loc.
Cu banii încasaţi pe închirierea spaţiilor, proprietarii îşi acoperă împrumuturile accesate pentru construcţia mallurilor. Nivelul datoriilor celor 67 de malluri din România a rămas anul trecut la 3,6 mld. euro, conform datelor comunicate de proprietari la Ministerul Finanţelor Publice.
Şi anul acesta aproape jumătate din banii proveniţi din închirierea a peste 7.000 de magazine amplasate în centrele comerciale din ţară au ajuns la proprietarii celor 18 malluri funcţionale pe tot parcursul lui 2017 în Bucureşti. Totuşi, echilibrul a putut fi menţinut doar prin adăugarea a încă două malluri în Capitală. Analiza Capital nu include centrele comerciale care s-au deschis în ultima parte a anului trecut, precum Shopping City Râmnicu Vâlcea.
Chiar dacă încasările sunt mari, suprafaţa totală de vânzare a mallurilor din Bucureşti reprezintă doar o treime din stocul total de centre comerciale din ţară, Capitala având o densitate medie de 635 mp de spaţiu de retail la mia de locuitori, cu 15% peste media celorlalte oraşe mari din ţară, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
Regii mallurilor
Analiza extinsă asupra afacerilor tuturor centrelor comerciale din România, realizată în exclusivitate de revista Capital, arată că cele 16 malluri ale sud-africanilor de la NEPI Rockcastle le-au adus anul trecut peste 142 mil. euro, cu 12,7% peste rezultatul anului anterior, ceea ce îi face liderii detaşaţi ai acestui sector imobiliar. Topul marilor proprietari este completat pe locul doi de antreprenorul ieşean Iulian Dascălu care a încasat de pe urma celor cinci malluri ale sale venituri cu 9,2% mai mari faţă de 2016, adică 78,2 mil. euro.
Poziţia a treia în clasament este păstrată de cele două proiecte ale Băneasa Investments, firmă controlată de omul de afaceri Gabriel Popoviciu. Dacă cifra de afaceri a Shopping City Oradea, închis în vara anului trecut din cauza performanţelor slabe, s-a înjumătăţit, veniturile Zonei Comerciale Băneasa (care include Băneasa Shopping City) au crescut cu 3,6% până la 51 mil. euro. De altfel, pentru al patrulea an consecutiv de când Capital realizează acest top, proiectul din Băneasa se află pe primul loc în topul mallurilor cu cele mai mari afaceri din ţară.
Gabriel Popoviciu este urmat în topul proprietarilor de AFI Europe care a obţinut afaceri cumulate de 42,7 mil. euro în Bucureşti şi Ploieşti, rezultat mai mare cu 2,6% faţă de cel din 2016. Cele patru malluri ale Immofinanz din Cluj-Napoca, Constanţa, Baia Mare şi Piteşti au generat 37,5 mil. euro, cu 6,2% mai mult decât anul anterior. Dacă primele cinci poziţii din top au rămas neschimbate faţă de 2016, locul şase este ocupat acum de turcii de la Anchor Grup, care administrează pe aceeaşi firmă cele două malluri pe care le deţin aici: Bucureşti Mall şi Plaza Romania. Cele 20,2 mil. euro încasate de Anchor în 2017 au depăşit cu aproape 63% rezultatul celor trei parcuri de retail deţinute de Argo Real Estate în Iaşi, Suceava şi Oradea. Toamna trecută, sud-africanii de la MAS Real Estate, în parteneriat cu Prime Kapital, au cumpărat parcul de retail din Iaşi al celor de la Argo.
Afacerile rulate anul trecut de cei mai mari şase proprietari au o pondere de 68% în veniturile încasate de toate mallurile din ţară.
Schimbări în top
Primele două poziţii în ierarhia mallurilor cu cele mai mari afaceri din 2017 sunt neschimbate de trei ani, iar primele cinci locuri sunt identice cu cele de anul trecut. Zona Comercială Băneasa este urmată în clasament de AFI Palace Cotroceni, care a avut anul trecut venituri din chirii de 37,5 mil. euro. Al doilea an integral de funcţionare a menţinut Mega Mall pe locul trei în top, cu afaceri de 27 mil. euro, devansând Iulius Mall Timişoara, care ocupă poziţia a patra cu 22,8 mil. euro. Zona comercială a complexului Palas din Iaşi şi-a menţinut locul cinci în top cu afaceri în creştere cu peste 11% până la 21,1 mil. euro. Decizia Anchor Grup de a comasa afacerile Bucureşti Mall şi Plaza Romania pe o singură firmă a urcat cele două malluri pe locul şase, devansând Iulius Mall Cluj, care a raportat afaceri de 18,8 mil. euro. Şi în 2017, Iulian Dascălu a reuşit să îşi păstreze trei locuri în top zece. De menţionat că primul an integral de funcţionare al ParkLake, din cartierul bucureştean Titan, i-a adus mallului locul nouă în top, cu afaceri de 18,2 mil. euro.
Tabloul general arată rezultate pozitive pentru mai puţini proprietari în 2017 faţă de 2016. Anul trecut, 32 din cele 67 de malluri din România au înregistrat profit, după ce un an mai devreme erau 36 de centre comerciale cu profit dintr-un total de 63 funcţionale. Rezultatul cumulat al
acestora a fost de circa 106 mil. euro, cu peste 16% reprezentând profitul Zonei Comerciale Băneasa. Pierderile cumulate ale celorlalte 35 de centre comerciale au fost de peste 113 mil. euro anul trecut, cu Mega Mall şi ParkLake din Bucureşti pe primele locuri cu pierderi de 17 mil. euro, respectiv 12 mil. euro.
La capitolul datorii, Mega Mall a rămas pe primul loc şi anul trecut cu o sumă de 283 mil. euro. De altfel şi următoarele două poziţii sunt ocupate de aceleaşi companii ca şi în 2016. Locul doi revine firmei care administrează Bucureşti Mall şi Plaza România, care figurează cu datorii de 214 mil. euro, urmat îndeaproape de Palas Iaşi. Centrul comercial din Cotroceni, cel mai scump mall construit până acum în România, este pe locul patru, cu datorii de circa 202 mil. euro, conform datelor transmise Ministerului Finanţelor Publice. Locul cinci este ocupat de noul mall ParkLake cu datorii de circa 178 mil. euro. Datoriile cumulate ale celor şase centre comerciale reprezintă 30% din datoriile tuturor mallurilor din România.
Malluri noi
Anul acesta pe piaţa românească vor mai apărea încă 175.000 mp de spaţii comerciale moderne, potrivit analizelor Colliers International, însă niciunul nu va fi un mall de dimensiuni mari. De altfel, singurul mall aşteptat este Shopping City Satu Mare, de 28.700 mp, pe care NEPI Rockcastle intenţionează să îl deschidă în ultimul trimestru al anului. Restul proiectelor anunţate sunt fie extinderea unor centre existente, precum Colosseum din Chitila, care se măreşte cu 16.500 mp, sau Electroputere Parc din Craiova, care va adăuga încă 21.200 mp noi, fie inaugurarea unor proiecte mici, denumite strip mall, dezvoltate, în principal, de parteneriatul dintre Prime Kapital şi MAS REI, care şi-a propus pentru acest an inaugurarea unei suprafeţe de circa 100.000 mp. Printre oraşele vizate în acest an de strip malluri se numără Baloteşti, Slobozia, Focşani, Vaslui, Roman, Baia Mare şi Mioveni.
Evoluţia pozitivă a consumului din ultimii opt ani a reprezentat o ocazie pentru proprietarii de spaţii comerciale de a reveni la chiriile de dinainte de criză şi mai puţin de a construi spaţii noi, care să ajute extinderea retailerilor. Brokerii Cushman & Wakefield sunt de părere că în 2018 va fi o provocare pentru retaileri să îşi atingă ţintele de deschideri, ţinând cont şi de faptul că dezvoltatorii vor livra pe piaţa un stoc scăzut de spaţii comerciale noi.

Stiri economice
Cum să rezolvi obligațiile de transparență pentru proiectele UE Simplu, rapid și fără costuri
Implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene, fie că este vorba despre PNRR, POR sau alte programe operaționale, este o realizare majoră pentru orice antreprenor sau instituție publică. Totuși, dincolo de beneficiile evidente ale finanțării nerambursabile, managerii de proiect se confruntă frecvent cu un labirint birocratic complex. Una dintre cele mai stricte și obligatorii cerințe prevăzute în manualele de identitate vizuală și în contractele de finanțare este asigurarea vizibilității. Orice beneficiar trebuie să informeze publicul larg despre începerea, dar și despre finalizarea proiectului, prin intermediul unor comunicate de presă oficiale publicate în mass-media.
Provocarea administrativă și costurile ascunse
Deși pare o sarcină administrativă minoră la o primă vedere, respectarea acestei obligații poate deveni rapid o sursă de stres și de cheltuieli inutile. În mod tradițional, antreprenorii pierdeau timp prețios căutând publicații dispuse să preia rapid aceste anunțuri. Mai mult, majoritatea ziarelor și portalurilor de știri percep taxe semnificative pentru publicarea unor simple comunicate obligatorii, generând astfel costuri care afectează bugetul companiei. Pe lângă efortul financiar, procesul greoi de aprobare și obținerea unor dovezi de publicare clare (print screen-uri), care să fie validate fără probleme de auditorii europeni, complicau și mai mult pregătirea dosarului de rambursare.
Soluția digitală: AnuntulNational.ro
Pentru a elimina aceste bariere și a sprijini direct mediul de afaceri din România, a fost dezvoltată platforma AnuntulNational.ro. Aceasta reprezintă o soluție digitală modernă, concepută exclusiv pentru a simplifica la maximum acest proces birocratic. Misiunea platformei pleacă de la un principiu corect: transparența cerută de Uniunea Europeană nu ar trebui să devină niciodată o povară financiară sau administrativă pentru beneficiar. Astfel, portalul oferă un serviciu complet de Publicare anunturi fonduri europene gratuit, permițând managerilor de proiect să își îndeplinească obligațiile legale fără niciun cost ascuns, abonament sau taxă de publicare.
Eficiență, rapiditate și conformitate în 3 pași
Modul de funcționare al platformei este extrem de intuitiv și conceput pentru a economisi timp. În mai puțin de cinci minute, întregul proces este finalizat:
- Pasul 1: Utilizatorul își creează un cont gratuit, selectează județul în care se implementează proiectul, adaugă titlul și încarcă documentul oficial (comunicatul de presă) în format PDF.
- Pasul 2: Din momentul încărcării, anunțul devine public instantaneu. Nu există timpi de așteptare pentru aprobări manuale; sistemul asociază imediat un URL unic și o dată de publicare oficială.
- Pasul 3: Cel mai mare avantaj pentru beneficiari este generarea automată a dovezilor de publicare în format PNG. Aceste documente atestă clar prezența online a anunțului și respectă la virgulă cerințele din manualele de identitate vizuală.
Având acces la un instrument dedicat pentru Publicitate gratuita proiecte fonduri europene, antreprenorii își pot redirecționa resursele financiare și energia acolo unde contează cu adevărat: în execuția și succesul afacerii lor.
Nu mai lăsa birocrația să îți încetinească proiectul. Alege varianta modernă, digitalizată și gratuită pentru a bifa cerințele de publicitate obligatorii. Creează-ți un cont chiar astăzi pe AnuntulNational.ro și generează dovezile necesare instant, 100% legal și fără bătăi de cap.
Stiri economice
De la parteneriat la performanță: o nouă serie de lideri români pornește pe drumul spre excelență managerială
Primele patru zile intensive ale Excellence Management Program – EMP, coordonat de FNTM cu sprijinul RePatriot, au reunit la București o echipă formidabilă de experți în management din România și din străinătate.
O nouă serie de cursanți ai Excellence Management Program (EMP) și-a început călătoria de transformare, pentru ei și pentru organizațiile pe care le conduc. Primele patru zile de lucru intens, în format aplicat, alături de experți de top români și americani, au marcat debutul unui parcurs de nouă luni de construcție a performanței reale.
Programul este parte din Romanian Performance Excellence Program (RPEP), coordonat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), o organizație dedicată de trei decenii transferului de know-how occidental de management în societatea românească. Până acum RPEP a generat 65 de lideri pregătiți care au impact direct în organizațiile lor, cu sprijinul RePatriot și al partenerilor americani, inspirat din principiile prestigiosului Malcolm Baldrige National Quality Award.
Dr. Steven Hoisington, fost judecător al Malcolm Baldrige National Quality Award și facilitator principal al programului, a subliniat potențialul pe care îl observă la liderii români:
„Am lucrat cu organizații din întreaga lume și pot spune cu convingere: România are oameni excepțional de capabili și o foame autentică de performanță. Ce lipsește uneori nu este talentul, ci sistemul. Tocmai asta oferă modelul Baldrige, un sistem dar nu un cadru prescriptiv rigid. Iar când oamenii potriviți întâlnesc sistemul potrivit, rezultatele nu întârzie.”
Prima sesiune față în față a fost găzduită de Atlantic Council România, un cadru potrivit pentru dialog și colaborare între organizații interesate de performanță și schimb de bune practici. „Atlantic Council România este locul în care astfel de inițiative pot prinde contur. Susținem proiecte care contribuie la dezvoltare și la schimbul de experiență între comunități profesionale diferite. Prin rolul său internațional, Atlantic Council facilitează dialogul și cooperarea între lideri, instituții și organizații din spațiul euro-atlantic, contribuind la construirea unor parteneriate solide și durabile”, a declarat Alex Șerban, Director al Atlantic Council România.

Competiția Romania Performance Excellence Program 2026 este deschisă
FNTM și RePatriot anunță lansarea competiției anuale RPEP 2026. Sunt invitate să aplice organizații din toate sectoarele, companii private, universități, instituții de sănătate, agenții guvernamentale și ONG-uri, indiferent de dimensiune sau stadiu de dezvoltare.
Criteriile Baldrige funcționează ca un instrument de diagnosticare cu impact ridicat și costuri reduse: prin documentarea răspunsurilor și feedback-ul evaluatorilor externi, organizațiile identifică ce funcționează, ce trebuie îmbunătățit și cum pot atinge standarde de clasă mondială. Termenul pentru notificarea intenției de participare: 15 mai 2026 Contact: baldrige@fntm.ro
În luna septembrie va începe studiul noua cohortă ce va fi admisă în programul de tip executive management de nouă luni 2026-2027, coordonat de FNTM.
Programul poartă și o încărcătură simbolică profundă, evocată de Marius Bostan, coordonator al inițiativei, expert în management și antreprenor în serie: „Joseph Juran s-a născut la Brăila și a plecat în America cu visul de a face lucrurile mai bine. A ajuns să fie numit părintele calității în management, omul care a convins lumea că excelența nu este un accident, ci un sistem. Trilogia sa despre planificare, control și îmbunătățire, a schimbat modul în care organizațiile gândesc performanța. De câțiva ani îl aducem mai des acasă. Nu ca un gest simbolic, ci ca o obligație față de ce poate deveni România: o țară unde organizațiile sunt conduse cu aceeași rigoare și ambiție pe care Juran a dus-o în lume. România nu are nevoie de scuze ci are are nevoie de sisteme bune și de oameni care știu să le folosească.”

De la potențial la performanță, acesta este drumul pe care îl construiește programul împreună cu sprijinul Biroului Baldrige din cadrul Departamentului de Comerț al SUA, al Fundației Baldrige, cu sprijinul fostului Ambasador American Adrian Zuckerman, Președinte al Alianța, cu experții voluntari din FNTM, Romanian Business Leaders – Repatriot și cu fiecare lider care alege să intre în acest program.
Reprezentanți ai programului românesc vor participa în acest an la Conferința Quest a Fundației Baldrige de la sfârșitul lunii martie din Baltimore, SUA.
Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM este de peste trei decenii o punte de transfer a celor mai bune practici de management occidental în România. FNTM construiește generație după generație manageri capabili să ducă organizațiile românești la un nivel de management performant.
Atlantic Council este un think tank internațional fondat în 1961, cu sediul la Washington, D.C., care promovează cooperarea transatlantică și soluții de politică publică pentru provocări globale. Organizația reunește lideri din guverne, mediul de afaceri și mediul academic pentru dialog și analiză pe teme de securitate, economie, energie și tehnologie. Începând din 2025, Atlantic Council are și un birou permanent la București, care consolidează prezența organizației în regiune și sprijină inițiativele dedicate cooperării euro-atlantice
Mai multe informații: baldrige@fntm.ro
Stiri economice
Investițiile și adaptarea companiilor devin factori cheie într-o economie în schimbare
Economia globală trece printr-o perioadă de transformări accelerate, iar companiile sunt nevoite să își regândească strategiile pentru a rămâne competitive. Evoluțiile tehnologice, schimbările în comportamentul consumatorilor și incertitudinile economice creează un mediu în care investițiile și capacitatea de adaptare devin esențiale pentru succesul pe termen lung. În acest context, firmele care reușesc să anticipeze schimbările și să răspundă rapid la noile condiții de piață au șanse mai mari să își mențină poziția și să își extindă activitatea.
Într-o economie aflată într-o continuă evoluție, companiile nu mai pot conta doar pe modele tradiționale de afaceri. Strategiile trebuie ajustate constant, iar investițiile în tehnologie, inovare și dezvoltarea resurselor umane devin elemente decisive pentru creșterea economică.
Transformările economiei globale
Economia mondială este influențată de numeroși factori care schimbă modul în care funcționează piețele. Printre cele mai importante se numără digitalizarea, tranziția energetică, schimbările demografice și nivelul ridicat al datoriilor publice și private. Aceste transformări determină apariția unor noi modele economice și obligă companiile să își regândească strategiile de dezvoltare.
În plus, creșterea economică globală este estimată să rămână moderată în următorii ani, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să fie mai eficiente și mai inovatoare pentru a rămâne competitive.
În acest context, investițiile strategice și capacitatea de adaptare devin instrumente esențiale pentru menținerea stabilității și pentru identificarea unor noi oportunități de dezvoltare.
Rolul investițiilor în dezvoltarea companiilor
Investițiile reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care companiile își pot consolida poziția pe piață. Fie că este vorba despre extinderea capacităților de producție, modernizarea echipamentelor sau dezvoltarea unor produse noi, investițiile pot contribui la creșterea competitivității.
În multe industrii, companiile investesc tot mai mult în tehnologii digitale și în automatizarea proceselor. Aceste investiții pot reduce costurile operaționale și pot crește eficiența, permițând firmelor să reacționeze mai rapid la cerințele pieței.
De asemenea, investițiile în cercetare și dezvoltare pot conduce la apariția unor produse inovatoare sau la îmbunătățirea serviciilor existente. Într-un mediu economic competitiv, inovația devine un factor important pentru diferențierea companiilor.
Adaptarea la schimbările pieței
Pe lângă investiții, adaptarea rapidă la schimbările pieței este esențială pentru succesul unei afaceri. Adaptabilitatea presupune capacitatea unei organizații de a modifica strategiile, procesele și structura internă pentru a răspunde noilor condiții economice.
Companiile care reușesc să identifice rapid schimbările din mediul economic pot profita de oportunități înaintea competitorilor. În același timp, adaptarea eficientă poate reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau cu schimbările legislative.
Un exemplu frecvent este tranziția către comerțul digital. Multe companii care activau exclusiv în mediul fizic au fost nevoite să își extindă prezența online pentru a răspunde cererii consumatorilor.
Tehnologia ca motor al transformării
Tehnologia joacă un rol central în transformarea mediului de afaceri. Automatizarea, analiza datelor și inteligența artificială oferă companiilor instrumente noi pentru a îmbunătăți procesele interne și pentru a înțelege mai bine comportamentul consumatorilor.
Utilizarea tehnologiilor moderne permite firmelor să optimizeze lanțurile de aprovizionare, să reducă timpul de producție și să îmbunătățească experiența clienților. În același timp, digitalizarea creează oportunități pentru apariția unor modele de afaceri complet noi.
Companiile care adoptă rapid aceste tehnologii pot obține un avantaj competitiv important. În schimb, organizațiile care întârzie să se adapteze pot pierde teren într-o piață tot mai dinamică.
Importanța leadershipului și a culturii organizaționale
Succesul procesului de adaptare depinde în mare măsură de modul în care este condusă organizația. Liderii care înțeleg tendințele economice și care pot lua decizii strategice rapide contribuie la menținerea stabilității în perioadele de schimbare.
În același timp, cultura organizațională are un rol important în modul în care companiile răspund la provocări. O organizație care încurajează inovarea și învățarea continuă poate reacționa mai eficient la schimbările pieței.
Angajații care sunt implicați în procesul de dezvoltare și care au acces la programe de formare profesională pot contribui la crearea unor soluții inovatoare și la îmbunătățirea performanței organizației.
Globalizarea și competiția economică
Globalizarea a intensificat competiția între companii. Firmele nu mai concurează doar cu organizații locale, ci și cu companii din alte regiuni ale lumii. Această competiție globală determină companiile să investească mai mult în eficiență și inovare.
În același timp, globalizarea creează oportunități pentru extinderea pe piețe noi. Companiile care reușesc să își adapteze produsele și serviciile la cerințele diferitelor regiuni pot beneficia de oportunități importante de creștere.
Cu toate acestea, extinderea internațională implică și provocări, precum diferențele culturale, reglementările locale sau fluctuațiile economice.
Importanța informațiilor economice
Într-o economie complexă și dinamică, accesul la informații economice devine esențial pentru luarea deciziilor strategice. Analizele pieței, studiile economice și monitorizarea tendințelor pot oferi companiilor o imagine mai clară asupra mediului în care operează.
Antreprenorii și managerii care urmăresc constant evoluțiile economice pot identifica mai ușor oportunitățile și pot evita riscurile asociate schimbărilor de pe piață. Pentru cei interesați de evoluțiile economice, sociale și politice, pot fi utile și sursele de informare cu știri actualizate, unde sunt analizate frecvent schimbările care influențează mediul de afaceri.
Accesul la informații relevante contribuie la luarea unor decizii mai bine fundamentate și la dezvoltarea unor strategii eficiente.
Un mediu economic în continuă evoluție
Economia modernă este caracterizată de schimbări constante și de o competiție tot mai intensă. În acest context, investițiile și adaptarea rapidă devin elemente esențiale pentru succesul companiilor.
Firmele care reușesc să investească în tehnologii moderne, să dezvolte produse inovatoare și să răspundă rapid la schimbările pieței pot transforma provocările economice în oportunități de dezvoltare. În același timp, leadershipul eficient, cultura organizațională orientată spre inovare și accesul la informații relevante pot contribui la consolidarea poziției unei companii pe piață.
Pe termen lung, capacitatea de a se adapta la un mediu economic în continuă schimbare va continua să fie unul dintre factorii decisivi care separă companiile de succes de cele care întâmpină dificultăți în menținerea competitivității.
-
Imobiliareacum 2 zileLansarea NorthBucharest.ro: AI, proprietăți finalizate și mii de locuințe într-un singur ecosistem digital
-
Featuredacum 2 zileFestivalul Suflet de România: Peste 100 de producători și artizani locali, apreciați de 25.000 de participanți sosiți pe Domeniul Regal Săvârșin
-
Uncategorizedacum o ziNoi date clinice ECO 2026: Doza superioară de Wegovy® generează o slăbire de aproape 28% și protejează masa musculară
-
acum 8 oreA fost lansată platforma media online HelloConstanta.ro
-
Uncategorizedacum 2 orePastila Wegovy generează o slăbire de peste 21% și dublează scorurile de îmbunătățire a mobilității fizice




