Stiri economice
Proprietarii mallurilor din România au depăşit la încasări jumătate de miliard de euro
Puterea nominală de cumpărare pe cap de locuitor din România a crescut cu 7,8% anul trecut, consemnând cel mai mare avans din Uniunea Europeană, potrivit unui studiu GfK. Totuşi, venitul disponibil pe cap de locuitor al românilor a fost de 4.556 de euro în 2017, adică printre cele mai mici din Europa. Regiunile unde puterea de cumpărare este mai ridicată faţă de restul ţării sunt Bucureşti şi judeţele Cluj, Timiş, Alba, Sibiu, Braşov, Prahova, Argeş şi Constanţa. Judeţele care au înregistrat un mic salt faţă de anul trecut şi au ajuns la nivelul judeţelor de mai sus în privinţa puterii de cumpărare sunt Arad, Hunedoara şi Mureş. În ciuda unei puteri de cumpărare mai slabe, românii îşi cheltuie aproape o treime din bani în retail, cotă aflată uşor peste media Uniunii Europene de 30,5% în 2017, conform studiului citat.
O parte din banii lăsaţi de români în magazine şi restaurante ajung în buzunarele proprietarilor de malluri sub formă de chirii. La creşterea de 12% înregistrată de aceştia în 2017 a contribuit şi includerea în top a ParkLake şi Veranda Mall, ambele din Bucureşti, şi a Shopping City Piatra Neamţ care au cumulat venituri de aproape 30 mil. euro. Chiar şi fără cele trei malluri noi, creşterea faţă de 2016 s-ar fi păstrat la un nivel ridicat, de peste 6%, deoarece chiriile fluctuează în funcţie de rezultatul vânzărilor retailerilor. Cu cât magazinele vând mai mult, cu atât chiria încasată de proprietarii spaţiilor se măreşte.
Banii lăsaţi anul trecut de români la mall s-au transferat rapid în inflaţie, care la începutul acestui an a depăşit pragul de 5%. Scumpirile au început să anuleze creşterile salariale obţinute anul trecut, cu precădere în sectorul public, lucru care se va reflecta şi în încasările retailerilor din acest an. Dacă anul trecut, proprietarii de magazine din România au raportat o creştere de 9,3% a încasărilor, a doua cea mai mare din UE, pentru anul acesta GfK se aşteaptă ca rata de creştere să fie de 7,5%, care ar menţine piaţa românească tot pe primul loc.
Cu banii încasaţi pe închirierea spaţiilor, proprietarii îşi acoperă împrumuturile accesate pentru construcţia mallurilor. Nivelul datoriilor celor 67 de malluri din România a rămas anul trecut la 3,6 mld. euro, conform datelor comunicate de proprietari la Ministerul Finanţelor Publice.
Şi anul acesta aproape jumătate din banii proveniţi din închirierea a peste 7.000 de magazine amplasate în centrele comerciale din ţară au ajuns la proprietarii celor 18 malluri funcţionale pe tot parcursul lui 2017 în Bucureşti. Totuşi, echilibrul a putut fi menţinut doar prin adăugarea a încă două malluri în Capitală. Analiza Capital nu include centrele comerciale care s-au deschis în ultima parte a anului trecut, precum Shopping City Râmnicu Vâlcea.
Chiar dacă încasările sunt mari, suprafaţa totală de vânzare a mallurilor din Bucureşti reprezintă doar o treime din stocul total de centre comerciale din ţară, Capitala având o densitate medie de 635 mp de spaţiu de retail la mia de locuitori, cu 15% peste media celorlalte oraşe mari din ţară, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
Regii mallurilor
Analiza extinsă asupra afacerilor tuturor centrelor comerciale din România, realizată în exclusivitate de revista Capital, arată că cele 16 malluri ale sud-africanilor de la NEPI Rockcastle le-au adus anul trecut peste 142 mil. euro, cu 12,7% peste rezultatul anului anterior, ceea ce îi face liderii detaşaţi ai acestui sector imobiliar. Topul marilor proprietari este completat pe locul doi de antreprenorul ieşean Iulian Dascălu care a încasat de pe urma celor cinci malluri ale sale venituri cu 9,2% mai mari faţă de 2016, adică 78,2 mil. euro.
Poziţia a treia în clasament este păstrată de cele două proiecte ale Băneasa Investments, firmă controlată de omul de afaceri Gabriel Popoviciu. Dacă cifra de afaceri a Shopping City Oradea, închis în vara anului trecut din cauza performanţelor slabe, s-a înjumătăţit, veniturile Zonei Comerciale Băneasa (care include Băneasa Shopping City) au crescut cu 3,6% până la 51 mil. euro. De altfel, pentru al patrulea an consecutiv de când Capital realizează acest top, proiectul din Băneasa se află pe primul loc în topul mallurilor cu cele mai mari afaceri din ţară.
Gabriel Popoviciu este urmat în topul proprietarilor de AFI Europe care a obţinut afaceri cumulate de 42,7 mil. euro în Bucureşti şi Ploieşti, rezultat mai mare cu 2,6% faţă de cel din 2016. Cele patru malluri ale Immofinanz din Cluj-Napoca, Constanţa, Baia Mare şi Piteşti au generat 37,5 mil. euro, cu 6,2% mai mult decât anul anterior. Dacă primele cinci poziţii din top au rămas neschimbate faţă de 2016, locul şase este ocupat acum de turcii de la Anchor Grup, care administrează pe aceeaşi firmă cele două malluri pe care le deţin aici: Bucureşti Mall şi Plaza Romania. Cele 20,2 mil. euro încasate de Anchor în 2017 au depăşit cu aproape 63% rezultatul celor trei parcuri de retail deţinute de Argo Real Estate în Iaşi, Suceava şi Oradea. Toamna trecută, sud-africanii de la MAS Real Estate, în parteneriat cu Prime Kapital, au cumpărat parcul de retail din Iaşi al celor de la Argo.
Afacerile rulate anul trecut de cei mai mari şase proprietari au o pondere de 68% în veniturile încasate de toate mallurile din ţară.
Schimbări în top
Primele două poziţii în ierarhia mallurilor cu cele mai mari afaceri din 2017 sunt neschimbate de trei ani, iar primele cinci locuri sunt identice cu cele de anul trecut. Zona Comercială Băneasa este urmată în clasament de AFI Palace Cotroceni, care a avut anul trecut venituri din chirii de 37,5 mil. euro. Al doilea an integral de funcţionare a menţinut Mega Mall pe locul trei în top, cu afaceri de 27 mil. euro, devansând Iulius Mall Timişoara, care ocupă poziţia a patra cu 22,8 mil. euro. Zona comercială a complexului Palas din Iaşi şi-a menţinut locul cinci în top cu afaceri în creştere cu peste 11% până la 21,1 mil. euro. Decizia Anchor Grup de a comasa afacerile Bucureşti Mall şi Plaza Romania pe o singură firmă a urcat cele două malluri pe locul şase, devansând Iulius Mall Cluj, care a raportat afaceri de 18,8 mil. euro. Şi în 2017, Iulian Dascălu a reuşit să îşi păstreze trei locuri în top zece. De menţionat că primul an integral de funcţionare al ParkLake, din cartierul bucureştean Titan, i-a adus mallului locul nouă în top, cu afaceri de 18,2 mil. euro.
Tabloul general arată rezultate pozitive pentru mai puţini proprietari în 2017 faţă de 2016. Anul trecut, 32 din cele 67 de malluri din România au înregistrat profit, după ce un an mai devreme erau 36 de centre comerciale cu profit dintr-un total de 63 funcţionale. Rezultatul cumulat al
acestora a fost de circa 106 mil. euro, cu peste 16% reprezentând profitul Zonei Comerciale Băneasa. Pierderile cumulate ale celorlalte 35 de centre comerciale au fost de peste 113 mil. euro anul trecut, cu Mega Mall şi ParkLake din Bucureşti pe primele locuri cu pierderi de 17 mil. euro, respectiv 12 mil. euro.
La capitolul datorii, Mega Mall a rămas pe primul loc şi anul trecut cu o sumă de 283 mil. euro. De altfel şi următoarele două poziţii sunt ocupate de aceleaşi companii ca şi în 2016. Locul doi revine firmei care administrează Bucureşti Mall şi Plaza România, care figurează cu datorii de 214 mil. euro, urmat îndeaproape de Palas Iaşi. Centrul comercial din Cotroceni, cel mai scump mall construit până acum în România, este pe locul patru, cu datorii de circa 202 mil. euro, conform datelor transmise Ministerului Finanţelor Publice. Locul cinci este ocupat de noul mall ParkLake cu datorii de circa 178 mil. euro. Datoriile cumulate ale celor şase centre comerciale reprezintă 30% din datoriile tuturor mallurilor din România.
Malluri noi
Anul acesta pe piaţa românească vor mai apărea încă 175.000 mp de spaţii comerciale moderne, potrivit analizelor Colliers International, însă niciunul nu va fi un mall de dimensiuni mari. De altfel, singurul mall aşteptat este Shopping City Satu Mare, de 28.700 mp, pe care NEPI Rockcastle intenţionează să îl deschidă în ultimul trimestru al anului. Restul proiectelor anunţate sunt fie extinderea unor centre existente, precum Colosseum din Chitila, care se măreşte cu 16.500 mp, sau Electroputere Parc din Craiova, care va adăuga încă 21.200 mp noi, fie inaugurarea unor proiecte mici, denumite strip mall, dezvoltate, în principal, de parteneriatul dintre Prime Kapital şi MAS REI, care şi-a propus pentru acest an inaugurarea unei suprafeţe de circa 100.000 mp. Printre oraşele vizate în acest an de strip malluri se numără Baloteşti, Slobozia, Focşani, Vaslui, Roman, Baia Mare şi Mioveni.
Evoluţia pozitivă a consumului din ultimii opt ani a reprezentat o ocazie pentru proprietarii de spaţii comerciale de a reveni la chiriile de dinainte de criză şi mai puţin de a construi spaţii noi, care să ajute extinderea retailerilor. Brokerii Cushman & Wakefield sunt de părere că în 2018 va fi o provocare pentru retaileri să îşi atingă ţintele de deschideri, ţinând cont şi de faptul că dezvoltatorii vor livra pe piaţa un stoc scăzut de spaţii comerciale noi.
Uniunea Europeană nu are încredere în capacitatea României de a rezolva problema multiplelor găuri abisale din buget, motiv pentru care ne va impune un set de măsuri drastice de reducere a cheltuielilor. Urmează majorări de taxe care vor lovi puternic în buzunarul românilor de rând.
Este haos uriaș și scandal din cauza prelungirii negocierilor cu privire la măsurile fiscale. Potrivit unor surse, Nicușor Dan și Ilie Bolojan nu s-au înțeles asupra majorării taxei pe valoare adăugată, iar discuția dintre ei a fost cu scântei. În timp ce Bolojan a spus că nu se poate reduce deficitul fără a crește TVA, președintele insistă să găsească o altă soluție.
În aceste condiții, astăzi, tara noastră este reprezentată, la Bruxelles de un secretar de stat, care însă, nu are un plan concret de măsuri. Cert este ca, taxele luate in calcul pana acum sunt extrem de dure. Pe lângă majorarea TVA, sunt luate în calcul creșteri ale impozitelor pe dividende și profit, dar și o taxă de solidaritate pentru veniturile mari.
Planul de măsuri fiscale poate fi prezentat Comisiei Europene doar în contextul în care este legiferat și, de aceea, la reuniunea ECOFIN nu se va discuta un astfel de plan, a declarat secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Alin Andrieș, care a precizat că, vineri, Comisia ar putea publica o nouă recomandare de traiectorie fiscală pentru România.
„La ECOFIN pe ordinea de zi există un punct în care se analizează punerea în aplicare a cadrului de guvernanță economică și, în special, se analizează sau se abordează recomandările Consiliului în contextul procedurii de deficit excesiv. Și aici, în cazul României, după cum știți, pe data de 4 iunie a fost publicată o propunere de decizie care indică faptul că România nu a adoptat măsurile necesare ca răspuns la recomandarea de corectare a deficitului bugetar excesiv. Aceasta este situația. Vineri nu se discută planul de măsuri sau nu se poate discuta un asemenea plan de măsuri. Trebuie să precizez de la bun început faptul că, pentru a putea să-l prezentăm Comisiei Europene, orice plan de măsuri trebuie în primul rând să fie adoptat și legiferat de către Guvernul României sau de către Parlamentul României. În acel context în care este legiferat, se poate prezenta Comisiei Europene. Bineînțeles că totul se discută pe măsuri adoptate, fiindcă măsuri discutate sau măsuri posibile există o multitudine. Dar, ce este foarte important, pentru a ne încadra în țintele de cheltuieli nete pe care le-am stabilit atât în cadrul Planului Național Structural, cât și ulterior, trebuie să avem măsuri efective, așa cum am adoptat măsurile în decembrie 2024 și atunci ele au fost transmise și sunt reflectate de către Comisia Europeană în recomandarea din iunie 2025, de pe 4 iunie, în care se ia act de acelea, se consideră, dar sunt considerate a nu fi suficiente”, a explicat Alin Andrieș la un post TV.
Acesta a precizat că, potrivit scrisorii și recomandării din 4 iunie, Comisia Europeană subliniază faptul că autoritățile din România, în Planul Structural, și-au asumat ca până la 1 aprilie să ia măsurile necesare pentru încadrarea în țintele de cheltuieli nete și pentru a fi pe acea traiectorie propusă și agreată de consolidare fiscală.
Noi recomandări de la Comisia Europeană
„Și noi nu am adoptat acele măsuri în primul trimestru, după care nici în momentul de față încă nu am adoptat setul de măsuri cu privire la creșterea veniturilor sau reducerea cheltuielilor, astfel încât să fie considerate de către Comisia Europeană suficiente pentru a ne putea încadra în traiectoria inițială. De aceea Comisia a realizat această, să spunem, propunere, recomandare, și care este un prim pas, fiindcă în etapa următoare Comisia Europeană va propune o nouă recomandare de traiectorie fiscală pentru România și este așteptat ca publicarea acestei recomandări să fie mâine, pe 20 iunie, iar ulterior, în lipsa unor măsuri, activarea condiționalităților macro. Dar așteptăm următoarea recomandare de zilele următoare, care va fi discutată la ECOFIN, la întâlnirea de pe 8 iulie.(…) Din cunoștințe și discuții vor fi recomandări de o nouă traiectorie, dar să vedem cum va fi. Mâine se va publica recomandarea, draftul de recomandare, fiindcă, având în vedere că nu am luat măsurile necesare până în luna aprilie, Comisia Europeană consideră că trebuie să ajustăm cheltuielile nete aferente anului 2025 astfel încât să rămânem pe acea traiectorie care să ne ducă la o consolidare a deficitului până în 2030”, a mai spus secretarul de stat în MF.
În opinia sa, este important ca până la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Economice și Financiare să fie adoptat un set de măsuri care să fie luat în considerare de către Comisia Europeană în analiza noii recomandări.
„Ar fi bine să avem deja un set de măsuri legiferat”
„Următorul ECOFIN va fi pe 8 iulie, dar bineînțeles că la nivel tehnic se discută în EFC (Comitetul Economic și Financiar n.r), pe 30 iunie – 1 iulie, și ar fi bine până atunci să avem un set de măsuri care să fie legiferat, pus la dispoziția Comisiei și luat în considerare. Este o chestiune care ține nu numai de Comisia Europeană, pentru că un alt element important pe care aș dori să îl subliniez este încrederea investitorilor și a piețelor financiare. După cum știți în decembrie agențiile de rating au schimbat outlook-ul din stabil în negativ, astfel că este necesar să adoptăm măsurile, în linie cu planul structural și consolidarea fiscală, cât mai repede”, a mai spus Andrieș.
Oficialul MF a adăugat că România poate să facă față rigorilor din orice perspectivă, dar ar trebui să luăm în considerare faptul că această ”consolidare fiscală este un maraton, nu este un sprint”, în sensul că trebuie atinsă până în 2030 și, de aceea, trebuie să fie un mix între reducerea de cheltuieli, îmbunătățirea colectării și creșterea veniturilor fiscale.
„Eu cred că trebuie să adoptăm acel set de măsuri care, pe de o parte, să nu afecteze semnificativ creșterea economică, pe de altă parte să fie o creștere a veniturilor structurale astfel încât să fie credibilă și să ne conducă pe acel drum în care, în 2030, să avem un deficit mai mic de 3% din Produsul Intern”, consideră secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Alin Andrieș.
Evenimente
Cum ar putea noul guvern să limiteze optimizarea fiscală, tertipul prin care firmele „exportă” profitul
Optimizarea fiscală, adică „exportul” profitului, lasă bugetul țării fără multe miliarde de euro anual. Motiv pentru care noul Executiv ar putea aplica varianta poloneză: un sistem de taxare a transferurilor de prețuri.
Autoritățile fiscale verifică dacă prețurile utilizate între entități afiliate nu sunt folosite pentru a transfera artificial profitul dintr-o jurisdicție fiscală cu impozit mai mare (România, de exemplu) către una cu fiscalitate favorabilă (precum Olanda, Polonia sau Cipru), scrie Termene.ro.
În principiu, prețurile de transfer sunt reglementate de legislația fiscală și trebuie să respecte principiul valorii de piață. Dacă schema nu respectă acest principiu și este considerată abuzivă sau artificială, poate fi sancționată de ANAF.
Sistemul nu s-ar aplica doar tranzacțiilor dintre o firmă din România și una din altă țară, ci și tranzacțiilor dintre două firme din România, dacă fac parte din același grup. Spre exemplu, un transfer de prețuri de la un IMM sau o companie mare către o microîntreprindere — care beneficiază de un regim fiscal mai avantajos (1% din venituri față de 16% din profit, în prezent) — poate avea un impact semnificativ asupra bugetului de stat.
La o sumă de 200.000 de euro transferată către o microîntreprindere, se plătește un impozit de doar 2.000 de euro. Dacă acest transfer ar fi fost taxat în cadrul companiei-mamă, suma ar fi fost impozitată cu 16.000 de euro. Diferența pierdută de stat este, astfel, de 14.000 de euro.
Evenimente
Din august începe apocalipsa taxelor. Camera Deputaților va adopta măsurile la sfârșitul lunii iulie
Măsurile referitoare la reducerea deficitului bugetar vor fi adoptate într-o sesiune extraordinară a Parlamentului la sfârșitul lunii iulie, potrivit unor surse politice.
Sursele Agerpres au precizat că unele măsuri vor fi aplicabile de la 1 august, iar altele de la 1 ianuarie 2026.
„Am ajuns la consens pe TVA”, au precizat sursele politice, menționând că în acordul politic care va fi încheiat între partidele pro-europene va exista o clauză referitoare la TVA.
Conform surselor politice, există două scenarii de lucru cu privire la calendarul învestirii noului Executiv, respectiv dacă acordul politic este finalizat vineri, luni ar urma să aibă loc audierea miniștrilor și votul în Parlament, iar marți – depunerea jurământului la Palatul Cotroceni, iar în caz contrar luni și marți ar urma să fie audierile în Legislativ, miercuri să fie acordat votul în Parlament, iar vinerea viitoare noul Guvern să depună jurământul în prezența președintelui Nicușor Dan.
Nicușor Dan NU s-a ținut de cuvânt! SURSE: TVA crește de la 19 la 21%, de anul viitor
Sursele menționate au precizat că în acordul politic rotativa guvernamentală între PNL și PSD va fi prevăzută cu termen, dar fără nume de premier. Astfel, în vara anului 2027 ar urma să se producă rotativa guvernamentală.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat, vineri, pe liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan, pentru funcția de prim-ministru.
