Piaţa transporturilor din România este dominată de sectorul rutier şi de industriile conexe fiind axată pe spaţiul comunitar unde se desfăşoară mai mult de 90% dintre cursele efectuate.  Conform unui studiu dat publicităţii de Euler Hermes, industria rămâne fragmentată în ciuda avantajelor pe care le-ar aduce consolidarea pentru finanţare şi investiţiile în tehnologie. Există în acest moment mai mult de 35.000 de firme şi PFA-uri care operează peste 180.000 de vehicule, angajând aproximativ 360.000 de şoferi profesionişti, dar mai puţin de 100 de firme au mai mult de 100 de camioane. În România, industria transportatorilor este estimată, conform Euler Hermes, la 5 – 6 miliarde de euro, reprezentand 5% din Produsul Intern Brut. Transportatorii români sunt în continuare competitivi din punct de vedere al preţului în raport cu pieţele din Europa de Vest, dar avantajul se erodează din cauza creşterilor de costuri (aferente poliţelor RCA şi salariului minim pe economie) şi aplicării reglementărilor europene (timpul de repaus obligatoriu şi regulile privind detaşarea angajaţilor). Suplimentar, creşterea economică aduce cu sine şi un deficit de forţă de muncă calificată, ceea ce limitează oportunităţile de dezvoltare, date fiind investiţiile reduse în automatizare şi sisteme IT în domeniu (încă văzute ca fiind inutile şi prea costisitoare). Și Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT), enunţă printre problemele care afectează creşterea sectorului transporturilor „contextul legislativ european, mai exact noul Pachet de Mobilitate – Reg. CE 561, legile protecţioniste, controalele agresive din Uniunea Europeană şi măsurile abuzive. Apoi, infrastructura de transport rutier din România şi costurile operaţionale mari generate de aceasta. O altă problemă o reprezintă tarifele mici practicate în raport cu media europeană de beneficiarii de transport care apelează la companiile autohtone. Și, nu în ultimul rând, lipsa forţei de muncă şi migraţia şoferilor”.

Dacă în privinţa protecţionismului din unele state europene sunt puţine de făcut la nivel naţional, toate celelalte probleme depind în mare măsură de autorităţile de la Bucureşti. Un  prim pas făcut de acestea a fost instituirea unei scheme de ajutor de stat în vederea restituirii către transportatori a diferenţei de acciză ca urmare a majorării preţului motorinei. „Prin această schemă de ajutor de stat se restituie sumele reprezentând diferenţa dintre nivelul standard al accizelor şi nivelul accizelor diferenţiat pentru motorină utilizate drept combustibil pentru motor, de la bugetul de stat, în baza unor decizii de aprobare a cererii de restituire a accizei. Numărul estimat de beneficiari este de 1500. Se vor emite decizii de aprobare a cererilor de restituire în perioada 2018-2020, perioadă în care se vor efectua şi plăţile. Condiţiile şi procedura de acordare a ajutorului de stat către operatorii economici se stabilesc ulterior prin hotărârea Guvernului, venită de la Ministerul Transporturilor. Înţeleg că este deja pe circuitul de avizare, aşadar ar trebui emisă cât de curând şi, sigur, propusă Guvernului spre adoptare”, a declarat cu câteva zile în urmă purtătorul de cuvânt al Executivului, Nelu Barbu.

În privinţa infrastructurii rutiere, studiul Euler Hermes menţionat anterior arată că „nevoile de investiţii în infrastructura de transport a României depăşesc 70 de miliarde de euro, în timp ce resursele disponibile până în 2030 conform Masterplanului de transport sunt de 36 miliarde de euro”. În acelaşi document se arată că aproape un sfert din exportul total de servicii al României din 2017 – care însumează 20 miliarde de euro – a fost realizat de ramura transportului rutier de mărfuri. Cu toate acestea, infrastructura rămâne o piedică majoră pentru dezvoltarea sectorului şi, în sens larg, a economiei naţionale. În prezent România are doar 800 km de autostradă şi alţi 60 km previzionaţi a se inaugura în 2018. Calitatea infrastructurii este unul dintre factorii luaţi în calcul inclusiv pentru măsurarea competitivităţii economiilor, cum ar fi şi Indexul Competitivităţii Globale al WEF, în care România pierde şase poziţii în 2017 faţă de 2016, fiind clasificată pe locul 68 din 137 ţări.

Protecţionismul din Franţa şi Belgia, acuzat de UNTRR

Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), pune accent pe problemele cauzate companiilor din România de măsurile protecţioniste din statele vestice, în special Franţa şi Belgia. „Transportul în UE este puternic perturbat de probleme fierbinţi privind competiţia, din cauza escaladării protecţionismului în cadrul UE prin măsurile luate de unele state membre din vestul UE, care sub pretextul luptei împotriva dumpingului social ridică bariere pentru transportatorii români atunci când operează curse rutiere internaţionale în cadrul UE. Motivul real al acestor state nu este îmbunătăţirea condiţiilor sociale ale şoferilor, ci creşterea taxării şi a poverii administrative pentru transportatorii români şi estici prin legi naţionale neo-protecţioniste care urmăresc excluderea din piaţă a firmelor de transport rutier din România”, a declarat pentru Capital Radu Dinescu. De asemenea, ca şi majoritatea şefilor de companii de transport, secretarul general al UNTRR menţionează ca frâne în calea dezvoltării sectorului lipsa de şoferi profesionişti şi infrastructura deficitară.

Afacerile cresc odată cu economia

Bilanţurile financiare raportate la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) de companiile care au ca obiect de activitate transportul rutier de mărfuri arată, în majoritatea cazurilor, o creştere a cifrelor de afaceri. În privinţa profitului net, datele arată că dintre firmele aflate în Top 10 doar două au raportat scăderi. „Din estimările noastre, afacerile transportatorilor rutieri au crescut cu 10%-15% în 2017 faţã de 2016. Potrivit datelor BNR, în 2017, transportul rutier de mărfuri a contribuit cu 4,58 miliarde de euro la exportul de servicii al României, în creştere cu 12% faţã de 2016”, explică şi Radu Dinescu.

În clasamentul cifrelor de afaceri raportate la MFP de companiile având ca obiect de activitate transportul rutier de mărfuri, liderul anului 2017 este – ca şi în 2015 şi 2016 – Aquila Part Prod Com, firmă cu sediul în Prahova înfiinţată în 1994. Compania şi-a dezvoltat activitatea în domeniile transportului, logisticii şi distribuţiei, fiind cea care a pus bazele întregului grup Aquila. Având ca principali clienţi mărci puternice precum Unilever, Lavazza sau Philips, Aquila Part Prod Com a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 906,7 milioane de lei, în creştere de la 797,9 milioane în 2016.  

Pe locul secund în clasament se află Carrion Expedition, companie al cărei bilanţ complet nu a fost încă înregistrat la MFP. Conform informaţiilor Capital, firma din România, parte a grupului J. Carrion, a înregistrat în 2017 afaceri totale de 823,45 milioane de euro, în creştere de la 646,70 milioane în anul anterior. Pe poziţiile următoare se află Transmec Ro, Duvenbek Logistik şi XPO Transport Solutions.

Și în top 10 al profiturilor se păstrează în 2017 acelaşi lider ca şi în anii anteriori. Cu o istorie bogată, care începe cu peste 30 de ani în urmă pe când firma purta denumirea ITAPP PECO şi aparţinea Ministerului Industriei Chimice şi cu o trecere prin portofoliile SNP Petrom şi OMV, actuala Transpeco Logistics & Distribution este o firmă cu capital 100% românesc care transportă în special carburanţi. Compania a raportat pentru 2017 un profit net de 32,6 milioane de lei, în creştere de la 32,4 milioane cu un an în urmă.

Pe poziţia a doua ar fi trebuit să se afle Carrion Expedition, însă la data realizării articolului datele financiare complete ale acestei companii nu erau încă disponibile. Prin urmare, până ce bilanţul Carrion va fi înregistrat la MFP, pe locul doi în clasamentul profiturilor urcă Dianthus Company, urmată de International Alexander.

Cei mai mulţi angajaţi din domeniu îi deţine Aquila Part Prod Com, 2.251, în creştere de la 2.183 în 2016. Pe locurile următoare se clasează – în  lipsa Carrion – Duvenbek Logistik (832 angajaţi) şi International Alexander (791). În clasamentul flotelor, prima poziţie este ocupată, conform UNTRR, de Carrion Expedition (1.334 unităţi), urmată de Arabesque SRL (594 unităţi) şi XPO Transport Solutions (526 unităţi).

Creştere şi în 2018

În privinţa viitorului sectorului transporturilor rutiere, secretarul general UNTRR, Radu Dinescu, este de părere că vom asista la o creştere moderată. „Industria transportului rutier va continua sã crească şi în 2018, dar cu un ritm moderat faţă de avansul înregistrat anul trecut. Pe termen mediu, viitorul transportatorilor români depinde de compromisul la care vor ajunge instituţiile europene privind modificarea legislaţiei europene în domeniul transporturilor rutiere – precum propunerea de Lege specialã pentru aplicarea Directivei detaşãrii  nr. 71/1996 la transporturile rutiere, propunerea de revizuire a Regulamentului 561/2006 privind timpii de conducere şi de odihnã ai şoferilor profesionişti, propunerea de modificare a Regulamentului nr.1071/2009 privind accesul la profesie şi a Regulamentului 1072/2009 privind accesul la piaţa de transport rutier de marfã”, a explicat Radu Dinescu.

(Acest articol a fost publicat în numărul 26 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 2 – 8 iulie 2018)