Connect with us

Stiri economice

Cum își irosesc românii timpul liber

Publicat

pe

Cele mai recente date ale Eurostat arată că numai 27% din români luaseră parte la o activitate culturală în ultimele 12 luni, ceea ce ne situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, puţin sub Bulgaria (29%). La nivelul UE, media era de aproape 63%, cu vârfuri de 85% în Danemarca şi Suedia. În alte state din jumătatea de est a continentului proporţia este mult mai bună decât la noi: 36% în Croaţia, 46% în Grecia, 50% în Ungaria, 54% în Polonia, câte 70% în Cehia şi Slovenia. Defalcat, cam unul din cinci români asistase în ultimul an la spectacole live (concerte, teatru, operă etc.). Tot unul din cinci fusese la cinematograf şi aceeaşi proporţie s-a înregistrat şi în cazul celor care vizitaseră un obiectiv cultural (expoziţii, muzee, clădiri istorice etc.).

Nici cu lectura nu ne putem lăuda: în 2011, spun datele Eurostat, 29% din români susţineau că citiseră cel puţin o carte în ultimul an, spre deosebire de 48% în Bulgaria, 61% în Ungaria şi 75% în Germania. De altfel, potrivit datelor Asociaţiei Editorilor din România, piaţa de carte din România este de 60 de milioane de euro pe an, jumătate faţă de cea din Bulgaria şi cu 20% sub cea din Slovenia (care are doar două milioane de locuitori).

Lipsă de implicare

Dacă stăm prost la capitolul spectatorilor, stăm mult mai prost la cel al implicării directe în activităţi artistice: 87% dintre români nu făcuseră asta în ultimul an (faţă de 65% din europeni). Mai mult, dacă 18% din locuitorii UE practică activităţi artistice cel puţin o dată pe săptămână, în România proporţia este de numai 1,4%. Nici nu e de mirare: multe din casele de cultură au fost închise sau transformate în săli de nunţi, de bingo sau de jocuri video.

La ţară, situaţia este şi mai gravă, căci nimeni nu ştie exact câte cămine culturale există şi câte din ele mai funcţionează. În 2005, de când există ultimele date, din circa 5.600 de astfel de instituţii mai găzduiau activităţi culturale doar 204. „În loc să existe o strategie culturală pentru mediul rural, prin care căminele să fie revitalizate şi transformate în mici centre culturale pentru săteni, care nu au alte condiţii şi posibilităţi de a lua contact cu teatrul, cinematograful sau cu orice fel de altă manifestare culturală, aceste cămine au fost lăsate de izbelişte. Cine coordonează metodologic activitatea căminelor? Cine centralizează ceea ce se întâmplă, cultural vorbind? Vă spun eu: nimeni, absolut nimeni! Cu toţii au asistat pasiv la transformarea lor în cârciumi şi discoteci“, spune senatorul USR Dan Lungu.


 

Stăm pe bară

Nici în zona sportului nu stăm mai bine. Doar 16% dintre concetăţenii noştri participaseră în ultimele 12 luni la o competiţie sportivă (ca spectatori sau concurenţi), spre comparaţie de aproape 31% la nivelul UE. Cei mai activi din acest punct de vedere au fost olandezii, unde 53% din populaţie asistaseră sau fuseseră direct angrenaţi într-o manifestare sportivă în ultimul an, urmaţi de suedezi şi finlandezi, cu câte 48%. La polul opus, în afară de noi, se mai aflau bulgarii (cu 17%) şi italienii (cu 19%).

Lucrurile stau şi mai rău atunci când vine vorba de practicarea sportului. Mai mult de 63 la sută dintre români nu practică niciodată niciun tip de activitate sportivă şi doar 5% din ei merg la o sală de sport, potrivit unui recent studiu Eurobarometru realizat de Parlamentul European. Cei mai inactivi sunt bulgarii, grecii şi portughezii (68% fiecare), în timp ce la celălalt capăt se situează Finlanda (unde doar 13% nu practică niciodată sport), Suedia (cu 15%) şi Danemarca (cu 20%). Totuşi, există şi semne bune. „Piaţa de fitness

din România creşte, în medie, cu 25% anual“, spune Andrei Creţu, co-fondator al Benefit Seven, deţinătorul sistemului 7card.

Bătrâni şi liniştiţi

Problemele adevărate apar atunci când ne uităm la cum iau parte la astfel de activităţi diferitele categorii de vârstă. Astfel, potrivit Eurostat, dacă dintre românii între 16 şi 29 de ani fuseseră la film în ultimul an 40%, la un spectacol live 39%, într-o vizită la un obiectiv cultural 31% şi la o competiţie sportivă 28%, doar între doi şi patru la sută dintre cei de 75 de ani şi peste fuseseră prezenţi la un astfel de eveniment (spre comparaţie, la nivelul UE mediile pentru această categorie erau de 11% pentru competiţii sportive, 13% pentru cinema, 26% pentru spectacole şi 27% pentru obiective culturale). Lucrurile se schimbă puţin pentru categoria 65-74 de ani (cu 11% participare la activităţi culturale şi 6% la activităţi sportive în ultimul an), însă sunt în continuare foarte departe de ce se întâmplă la nivel european, unde numărul vârstnicilor care iau parte la astfel de manifestări este mult mai mare. „Nu avem bani şi starea de sănătate este deseori precară“, explică Dan, un pensionar din Bucureşti, motivele pentru care cei din generaţia sa nu merg la teatru sau la stadion. „În plus, mulţi bătrâni sunt la ţară, unde şi să vrei nu ai ce să faci“, adaugă el.

Și nivelul de educaţie contează foarte mult atunci când vine vorba de modul de petrecere a timpului liber. Astfel, conform Eurostat, dintre românii cu studii superioare 51% merseseră cel puţin o dată în ultimele 12 luni la un spectacol live, câte 48% la cinema sau în vizită la obiective culturale, iar o treime la competiţii sportive. Media UE pentru primele trei categorii variază între 64% şi 69%, iar pentru sport este de 40%. Cu alte cuvinte, deşi încă sunt diferenţe, populaţia educată seamănă destul de mult la acest capitol cu cea din restul Europei. La celălalt capăt se află românii cu opt clase sau mai puţin. Doar 9-10% din ei participaseră în ultimul an la competiţii sportive, fuseseră la film sau vizitaseră un obiectiv turistic şi numai 12% asistaseră la un spectacol live.

 

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Bursa de la București a închis pe verde. Indicii se află pe o pantă ascendentă

Publicat

pe

Bursa de la Bucureşti a închis în creştere pe toţi indicii şedinţa de joi, iar valoarea tranzacţiilor înregistrate a fost de 41,51 milioane de lei (8,34 milioane de euro).

Cele mai lichide titluri au fost cele ale OMV Petrom, cu tranzacţii de 7,19 milioane de lei, urmate de acţiunile Băncii Transilvania, cu 6,96 milioane de lei, şi ale Fondului Proprietatea – 1,98 milioane lei.

Principalul indice al Bursei de Valori Bucureşti, BET, care include cele mai tranzacţionate 20 de companii listate pe Piaţa Reglementată, a crescut cu 0,36%, la 17.141,27 puncte, iar BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 43 de acţiuni, a închis cu un plus de 0,35%.

Indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a consemnat un avans de 0,27%, în timp ce indicele SIF-urilor, BET-FI, a câştigat 0,02%.

Indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii, s-a majorat cu 0,54%, iar BET-NG, care măsoară evoluţia celor zece companii energetice şi de utilităţi, a închis pe plus tot cu 0,54%.

Indicele BET AeRO, care include 20 de companii reprezentative de pe piaţa AeRO, s-a apreciat cu 0,17%.

Cele mai bune evoluţii au fost înregistrate de acţiunile Condmag (+12,50%), Mecanică Fină (+9,34%) şi ale Rompetrol Rafinare (+5,04%).

Pe de altă parte, cele mai importante scăderi au fost consemnate de acţiunile Romcab (-14,86%), Grupul Industrial Electrocontact (-14,66%) şi Sinteza (-14,52%).

Citeste in continuare

Evenimente

Dumincă, ora 21:00, la Culisele Statului Paralel. Ediție incenidară cu Sorin Ovidiu Vîntu. Scena politică, dinamitată: cum a ajuns Iohannis la Cotroceni și de ce nu vrea să plece – VIDEO

Publicat

pe

Sorin Ovidiu Vîntu aruncă bomba în exclusivitate la Realitatea Plus, într-un interviu luat de Anca Alexandrescu după ce alegerile prezidențiale au fost anulate.

Cine a pus în aplicare planul de destabilizare a României, după ce Călin Georgescu nu a fost luat în seamă? Omul de afaceri a dezvăluit cum a ajuns Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni și de ce nu vrea să plece acasă.

Vîntu a făcut o analiză tăioasă a candidaților din a doua rundă electorală.

Sorin Ovidiu Vîntu a dezvăluit cine sunt acoperiții din presă. Interviul exploziv în exclusivitate, duminică, de la ora 21:00, într-o ediție de colecție a emisiunii Culisele Statului Paralel.

 

Citeste in continuare

Evenimente

Compania MVM din Ungaria crede că va pune mâna pe E.ON România până la vară

Publicat

pe

A lettering from the company e.on at their company headquarters in Essen, February 4th, 2022.,Image: 713401480, License: Rights-managed, Restrictions: picture alliance / photothek, Model Release: no

Compania energetică de stat MVM Group din UngarIa se aşteaptă să încheie acordul de cumpărare a unei participaţii majoritare la E.ON Energie România în iunie sau iulie. Anunțul a fost făcut chiar de directorul general al MVM, pentru un site economic din Ungaria. 

Compania de stat ungară MVM Zrt. (MVM Group) estimează că va finaliza preluarea pachetului majoritar de acțiuni la divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România în lunile iunie sau iulie, a declarat joi directorul MVM, Karoly Matrai, pentru portalul Portfolio.hu, citat de Agerpres.

Grupul MVM a semnat în decembrie 2023 un acord pentru achiziția a 68% din E.ON Energie România și 98% din E.ON Asist Complet, iar finalizarea tranzacției este așteptată în 2025, după obținerea tuturor aprobărilor necesare. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Ministerul Energiei din România a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), exprimând îngrijorări legate de impactul asupra securității naționale, invocând riscuri legate de posibila cesiune a acțiunilor către entități non-UE, legături ale companiei ungare cu Rusia, securitatea datelor a peste 3 milioane de utilizatori și lipsa transparenței cumpărătorului.

În replică, Karoly Matrai a declarat că MVM nu intenționează să vândă companiile achiziționate și va aproviziona subsidiara din România cu gaze din surse locale, evitând costurile ridicate ale importului de gaze rusești.

De asemenea, el a menționat că aprobările necesare ar putea fi obținute până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru, ceea ce ar permite respectarea termenului estimat pentru finalizarea tranzacției.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE