Stiri economice
Cum își irosesc românii timpul liber
Cele mai recente date ale Eurostat arată că numai 27% din români luaseră parte la o activitate culturală în ultimele 12 luni, ceea ce ne situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, puţin sub Bulgaria (29%). La nivelul UE, media era de aproape 63%, cu vârfuri de 85% în Danemarca şi Suedia. În alte state din jumătatea de est a continentului proporţia este mult mai bună decât la noi: 36% în Croaţia, 46% în Grecia, 50% în Ungaria, 54% în Polonia, câte 70% în Cehia şi Slovenia. Defalcat, cam unul din cinci români asistase în ultimul an la spectacole live (concerte, teatru, operă etc.). Tot unul din cinci fusese la cinematograf şi aceeaşi proporţie s-a înregistrat şi în cazul celor care vizitaseră un obiectiv cultural (expoziţii, muzee, clădiri istorice etc.).
Nici cu lectura nu ne putem lăuda: în 2011, spun datele Eurostat, 29% din români susţineau că citiseră cel puţin o carte în ultimul an, spre deosebire de 48% în Bulgaria, 61% în Ungaria şi 75% în Germania. De altfel, potrivit datelor Asociaţiei Editorilor din România, piaţa de carte din România este de 60 de milioane de euro pe an, jumătate faţă de cea din Bulgaria şi cu 20% sub cea din Slovenia (care are doar două milioane de locuitori).
Lipsă de implicare
Dacă stăm prost la capitolul spectatorilor, stăm mult mai prost la cel al implicării directe în activităţi artistice: 87% dintre români nu făcuseră asta în ultimul an (faţă de 65% din europeni). Mai mult, dacă 18% din locuitorii UE practică activităţi artistice cel puţin o dată pe săptămână, în România proporţia este de numai 1,4%. Nici nu e de mirare: multe din casele de cultură au fost închise sau transformate în săli de nunţi, de bingo sau de jocuri video.
La ţară, situaţia este şi mai gravă, căci nimeni nu ştie exact câte cămine culturale există şi câte din ele mai funcţionează. În 2005, de când există ultimele date, din circa 5.600 de astfel de instituţii mai găzduiau activităţi culturale doar 204. „În loc să existe o strategie culturală pentru mediul rural, prin care căminele să fie revitalizate şi transformate în mici centre culturale pentru săteni, care nu au alte condiţii şi posibilităţi de a lua contact cu teatrul, cinematograful sau cu orice fel de altă manifestare culturală, aceste cămine au fost lăsate de izbelişte. Cine coordonează metodologic activitatea căminelor? Cine centralizează ceea ce se întâmplă, cultural vorbind? Vă spun eu: nimeni, absolut nimeni! Cu toţii au asistat pasiv la transformarea lor în cârciumi şi discoteci“, spune senatorul USR Dan Lungu.
Stăm pe bară
Nici în zona sportului nu stăm mai bine. Doar 16% dintre concetăţenii noştri participaseră în ultimele 12 luni la o competiţie sportivă (ca spectatori sau concurenţi), spre comparaţie de aproape 31% la nivelul UE. Cei mai activi din acest punct de vedere au fost olandezii, unde 53% din populaţie asistaseră sau fuseseră direct angrenaţi într-o manifestare sportivă în ultimul an, urmaţi de suedezi şi finlandezi, cu câte 48%. La polul opus, în afară de noi, se mai aflau bulgarii (cu 17%) şi italienii (cu 19%).
Lucrurile stau şi mai rău atunci când vine vorba de practicarea sportului. Mai mult de 63 la sută dintre români nu practică niciodată niciun tip de activitate sportivă şi doar 5% din ei merg la o sală de sport, potrivit unui recent studiu Eurobarometru realizat de Parlamentul European. Cei mai inactivi sunt bulgarii, grecii şi portughezii (68% fiecare), în timp ce la celălalt capăt se situează Finlanda (unde doar 13% nu practică niciodată sport), Suedia (cu 15%) şi Danemarca (cu 20%). Totuşi, există şi semne bune. „Piaţa de fitness
din România creşte, în medie, cu 25% anual“, spune Andrei Creţu, co-fondator al Benefit Seven, deţinătorul sistemului 7card.
Bătrâni şi liniştiţi
Problemele adevărate apar atunci când ne uităm la cum iau parte la astfel de activităţi diferitele categorii de vârstă. Astfel, potrivit Eurostat, dacă dintre românii între 16 şi 29 de ani fuseseră la film în ultimul an 40%, la un spectacol live 39%, într-o vizită la un obiectiv cultural 31% şi la o competiţie sportivă 28%, doar între doi şi patru la sută dintre cei de 75 de ani şi peste fuseseră prezenţi la un astfel de eveniment (spre comparaţie, la nivelul UE mediile pentru această categorie erau de 11% pentru competiţii sportive, 13% pentru cinema, 26% pentru spectacole şi 27% pentru obiective culturale). Lucrurile se schimbă puţin pentru categoria 65-74 de ani (cu 11% participare la activităţi culturale şi 6% la activităţi sportive în ultimul an), însă sunt în continuare foarte departe de ce se întâmplă la nivel european, unde numărul vârstnicilor care iau parte la astfel de manifestări este mult mai mare. „Nu avem bani şi starea de sănătate este deseori precară“, explică Dan, un pensionar din Bucureşti, motivele pentru care cei din generaţia sa nu merg la teatru sau la stadion. „În plus, mulţi bătrâni sunt la ţară, unde şi să vrei nu ai ce să faci“, adaugă el.
Și nivelul de educaţie contează foarte mult atunci când vine vorba de modul de petrecere a timpului liber. Astfel, conform Eurostat, dintre românii cu studii superioare 51% merseseră cel puţin o dată în ultimele 12 luni la un spectacol live, câte 48% la cinema sau în vizită la obiective culturale, iar o treime la competiţii sportive. Media UE pentru primele trei categorii variază între 64% şi 69%, iar pentru sport este de 40%. Cu alte cuvinte, deşi încă sunt diferenţe, populaţia educată seamănă destul de mult la acest capitol cu cea din restul Europei. La celălalt capăt se află românii cu opt clase sau mai puţin. Doar 9-10% din ei participaseră în ultimul an la competiţii sportive, fuseseră la film sau vizitaseră un obiectiv turistic şi numai 12% asistaseră la un spectacol live.
Evenimente
Rezistența la cutremur a tipurilor de blocuri din România, evaluată de Enciclopedia Mondială a Locuințelor
Inginerii constructori din toată lumea, reuniți în Asociația Internațională pentru Inginerie a Cutremurelor au elaborat, cu ajutorul Institutului de Cercetare a Ingineriei Cutremurelor, o enciclopedie a construcțiilor de locuințe în zonele active din punct de vedere seismic de pe tot globul.
Cercetările, de o minuțiozitate de care numai niște ingineri dedicați pot da dovadă, au fost publicate pe site-ul World Housing Encyclopedia, iar printre construcțiile analizate se numără și cele din România.
1. Imobil cu cadru de beton armat cu pereți interiori din zidărie proiectați pentru sarcini gravitaționale
„Acest tip de construcție urbană a fost practicată în România în perioada 1907-1945, în București. Aceste clădiri sunt mijlocii sau înalte (5-10 etaje superioare). Structura portantă este un schelet de beton armat. Stâlpii sunt distribuiti neuniform, iar unele grinzi sunt susținute de stâlpi cu armături inadecvate sau secțiuni reduse ale elementelor de beton armat, ceea ce împiedică formarea cadrelor rezistente la cutremure. Scările și ascensoarele slăbesc structura. Aceste clădiri au fost afectate de cutremurele din 1940 și 1977, dar au răspuns bine în raport cu vulnerabilitatea lor ridicată. Din cele 61 de clădiri puternic avariate în urma cutremurului din 1977, 28 erau de acest tip, dar erau înalte (7-9 etaje),” scrie raportul.
Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este C: VULNERABILITATE MEDIE.
2. Bloc cu 11 etaje din beton turnat în cofraj, cadre glisante
„Un tip de bloc foarte des întâlnit, construit în orașele românești, în special în București, în perioada comunistă. Această construcție are mai mult decât un singur perete portant pe direcția longitudinală și astfel comportamentul clădirii la sarcini seismice este îmbunătățit semnificativ. Având înălțime uniformă și formă dreptunghiulară, ele conțin în general patru unități pe un etaj. Tipul structural este cel „Fagure”. Deși pereții perimetrali sunt portanți, în ei există deschideri largi. În timpul cutremurului din 4 martie 1977 acest tip de clădire s-a comportat destul de bine, s-au observat doar daune superficiale.”
Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este E: VULNERABILITATE MICĂ
Motivele pentru care femeile aleg să înșele. Paradoxal, nu sunt cele pe care le cred bărbații
3. Casa unifamilială, cu două etaje, cu pereți de cărămidă și podele din lemn
„Acest tip de locuințe urbane a fost construit în România în anii 1930 ca locuințe unifamiliale pentru clasa de mijloc. Clădirile tipice descrise în acest raport sunt clădiri cu unul sau două etaje, cu pereți de zidărie portanti și au un zid comun cu clădirea alăturată. Pereții sunt de cărămidă iar structura podelei este formată din scânduri și grinzi din lemn. Acest tip de locuință a răspuns bine în timpul cutremurelor din 1940 și 1977. Cel mai frecvent tip de deteriorare a fost sub formă de fisuri la coșurile de fum. Unele dintre clădirile mai vechi de acest tip au fost afectate de alte cutremure din trecut.”
Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este C: VULNERABILITATE MEDIE
4. Blocuri de apartamente din panouri prefabricate din beton
„Acest tip de locuințe urbane multifamiliale a fost construit în România din anii 1960 până în anii 1990. Sistemul portant este o construcție cu panouri mari din beton armat prefabricat. Clădirile de acest tip sunt de obicei înalte (10 sau 11 etaje), deși există și clădiri mici sau medii (4 până la 8 etaje) cu detalii structurale diferite. Panourile de perete sunt așezate atât pe direcția longitudinală, cât și pe cea transversală. Nu s-au raportat pagube semnificative clădirilor de acest tip de construcție în timpul cutremurului din 1977.”
Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului acesta de locuință este D: VULNERABILITATE MEDIE-SCĂZUTĂ
5. Clădiri din beton armat turnat în cofraj cu perete de forfecare (tip „OD”, cu plan „fagure”)
„Aceasta este o locuință urbană multifamilială tipică practicată în toată România în perioada 1965-1989. Există multe clădiri de acest tip în prezent, cu aproximativ 8.000 de apartamente doar în București. Clădirile de acest tip au de obicei 10 sau 11 etaje. Structura principală portantă este o structură de perete de forfecare din beton turnat în cofraj, susținută de plăci solide beton armat. Fiecare bloc este format din mai multe (5-6) tronsoane separate prin rosturi seismice. Clădirile sunt adesea susținute de plăci mari de beton din cauza condițiilor de sol moale. În timpul cutremurului din 4 martie 1977, din 167 de tronsoane de tip „OD” existente în București la acel moment, unul s-a prăbușit total, 7 au suferit o prăbușire parțială, 19 au fost avariate semnificativ, 72 au fost deteriorate moderat și 61 au fost avariate ușor. Potrivit rapoartelor, avariile aduse acestui tip de construcție s-au datorat densității inadecvate a peretelui pe direcția longitudinală, cantității și detalierii inadecvate a armăturii pereților, lipsei de izolare laterală în pereți și în elementele de delimitare provocând cedarea betonului fragil.”
Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este E: VULNERABILITATE MICĂ
6. Structură cadru din beton armat cu contravântuiri diagonale și pereți interiori din cărămidă
„Aceasta este o variantă a binecunoscutei clădiri românești interbelice. Clădirile de acest tip sunt încă în folosință, în principal ca blocuri de locuințe. Acestea au o înălțime de 7 până la 11 etaje, iar structura portantă principală constă dintr-un cadru spațial din beton armat cu contravânturi diagonale din beton armat. Structura podelei constă din plăci solide de beton armat și grinzi turnate la locul lor. Cadrele sunt umplute cu pereți de zidărie de cărămidă (grosime tipică a peretelui 140 mm sau 280 mm). Trebuie remarcat faptul că, deși clădirile de acest tip de construcție au suferit avarii severe (în principal fisuri în stâlpi și pereții de umplutură din zidărie de cărămidă), nici o prăbușire nu a fost raportată. ”
Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este D: VULNERABILITATE MEDIE-SCĂZUTĂ
De remarcat că nici unul dintre rapoartele experților care au întocmit enciclopedia nu clasează imobilele din România în grupele cu vulnerabilitate seismică mare (A sau B – adică risc iminent de prăbușire). Chiar și dintre problematicele blocuri de tip OD, cele care s-au prăbușit sau au fost avariate major au fost cele cu probleme de proiectare sau cele unde s-au furat materiale în procesul de producție.
Evenimente
Ciolacu anunță că nu va fi nicio creştere de cotă de TVA anul viitor
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a dat miercuri asigurări că „nu va fi nicio creştere de cotă de TVA” anul viitor. El a făcut aceste precizări întrebat despre varianta, vehiculată în spaţiul public de diverşi specialişti în economie, privitoare la creşteri de taxe de anul viitor, în contextul negocierilor pe care ministrul Finanţelor le poartă la Bruxelles, la Comisia Europeană, referitoare planul de măsuri privind reducerea deficitului bugetar.
„Eu vă dau o veste tristă astăzi, nu va fi nicio creştere de cotă de TVA. Tocmai s-au terminat discuţiile dintre ministrul de Finanţe şi Comisia Europeană. A avut întâlniri şi astăzi, într-o oră se urcă în avion şi vine acasă şi sunt convins că mă va informa şi pe mine şi pe domnul preşedinte Nicolae Ciucă, cum este normal”, a declarat Marcel Ciolacu.
Acesta a precizat că veştile de la Bruxelles sunt bune.
„Normal, sunt veşti bune şi le discutăm în detaliu mâine (n.r. – joi). Înseamnă că nu vom mări taxele. Domne”, noi avem o evaziune fiscală de 10% din PIB, avem cel mai mare GAP de TVA, avem anumite cheltuieli necontrolate, de exemplu în domeniul Sănătăţii, unde, din punctul meu de vedere, noua legislaţie pe care am trecut-o prin Guvern, împreună cu ministrul de Finanţe, este corectă. Respectiv, să avem achiziţii centralizate pentru tot sistemul de sănătate, nu putem cumpăra o seringă, unii o cumpără cu 1 leu, alţii o cumpără cu 3 lei, aceeaşi seringă.Trebuie să termine, suntem în 2024, s-a terminat haiducia în România. Toată această ordonare va aduce, automat, la o reducere de cheltuieli”, a arătat Ciolacu.
Premierul s-a declarat total de acord privind realizarea unei „reforme bugetare”.
„Nu putem să ducem în continuare, să facem digitalizare, e impusă, şi, iarăşi, îmi pare rău, până-n 2026 se va termina. Nu mai putem să ne pitim şi nu mai putem să găsim motive, pentru că, altfel, pierdem banii din PNRR. (…) România se modernizează, nu vor fi taxe şi impozite, şi mai mult, nu va fi nicio creştere de TVA pentru că ar însemna o tâmpenie. Orice punct de creştere la TVA aduce o inflaţie de 0,5%, tocmai am adus inflaţia de la două cifre, am adus-o la sub 5%. Este pentru prima oară când avem o creştere la consum şi o creştere a nivelului de trai, acum, o luăm, din nou, de la capăt?”, a menţionat Ciolacu.
Şeful Executivului a făcut precizările înainte de participare la lansarea proiectului de construcţie a unui corp nou de spital de psihiatrie pentru copii în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, proiect realizat în baza unui protocol de colaborare între Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti şi Fundaţia Filantropică Metropolis.
Evenimente
Amânarea ratelor bancare pentru producătorii agricoli a fost adoptată de Guvern
Guvernul a adoptat, în ședința de miercuri, o Ordonanță de urgență care prevede amânarea plății ratelor datorate băncilor de către fermierii afectați de seceta pedologică și de problemele economice generate de războiul din Ucraina.
Conform Ministerului Agriculturii, OUG prevede suspendarea de drept, începând cu data solicitării, a rambursării datoriilor curente și restante, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, care fac obiectul contractelor de credit, respectiv leasing, încheiate cu creditorii instituții de credit sau cu instituții financiare nebancare, utilizate în sectorul agriculturii primare, cu scadența în anul 2024, pentru o perioadă de timp până la data de 1 august 2025, pentru debitorii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
Modificările și completările vizează următoarele aspecte:
– transmiterea către creditori a solicitării de suspendare, însoțită de copia procesului – verbal de constatare și evaluare a pagubelor, încheiat pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2023 si primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantații pomicole și plantații viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 – septembrie 2024, într-un procent de 50%, reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate
– dobânda percepută de creditor de la debitor este mai mare de 2,5% + ROBOR de la 1 la 12 luni pentru creditele în lei și 2% + EURIBOR de la 1 la 12 luni pentru creditele în valută, stabilite în contracte, după caz. Nivelul ROBOR-ului se stabilește în ziua înregistrării cererii debitorului
Măsura suspendării executărilor silite se va aplica -aloric, fermieri – distribuitori – producători/furnizori, la cerere, prin raportare la prețul de achiziție, pe baza proceselor verbale emise de autoritățile competente privind constatarea și evaluarea pagubelor la culturi agricole vegetale și a avizelor de expediție sau a altor documente în vederea certificării cantităților livrate.
În cazul în care debitorii își achită până la data de 31.12.2024, obligațiile de plată aferente contractelor aflate în derulare nu se vor percepe dobânzi, penalități, majorări de întârziere sau alte costuri similare și se vor menține toate discount-urile și beneficiile stabilite în contractele de vânzare-cumpărare sau de furnizare de resurse materiale destinate producției agricole vegetale pentru anul 2024. Măsura se aplică pe întregul lanț valoric, respectiv fermieri – distribuitori – producători/furnizori.
Pe toată perioada aplicabilității măsurilor menționate sunt interzise orice acte sau operațiuni având ca obiect transferuri patrimoniale de către fermieri, altele decât cele făcute în cursul firesc al desfășurării activității curente, acestea fiind prezumate ca realizate în frauda creditorilor și lovite de nulitate absolută.
Termenul de aplicare a măsurilor descrise mai sus se prelungește până la data de 01 august 2025
De prevederile actului normativ vor beneficia producătorii agricoli din contractele de credit, respectiv leasing, încheiate cu instituții de credit sau instituții financiare nebancare, care dețin copii ale proceselor – verbale de constatare și evaluare a pagubelor, încheiate pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2023 si primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantații pomicole și plantații viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 – septembrie 2024, într-un procent de 50%, reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate.
-
Evenimenteacum o zi
ANAF a lansat GHIDUL privind amnistia fiscală. Cum puteți scăpa mai ieftin de datoriile către stat?
-
Uncategorizedacum 2 zile
Logitech lansează POP Icon Keys – inovație și stil pentru productivitate maximă
-
Evenimenteacum 2 zile
MINISTRUL ENERGIEI: VOM PROTEJA CONSUMATORII FINALI VULNERABILI, DUPĂ 1 APRILIE 2025
-
Companiiacum 2 zile
Importanța conținutului focalizat pentru reținerea vizitatorilor pe site-ul de prezentare
-
Evenimenteacum o zi
MINUTUL DE ENERGIE. ROMÂNIA ȘI MIXUL ENERGETIC – CALEA CĂTRE ENERGIE VERDE
-
Uncategorizedacum 2 zile
Foraje de Apă și Foraje pentru Pompa de Căldură: Soluții Profesionale de la Puturi Apa Profesionale
-
Evenimenteacum 2 zile
Înmatriculările de mașini electrice, în cădere liberă, în primele 9 luni din 2024
-
Evenimenteacum 2 zile
Val de concedieri în județul Brașov. Sute de oameni ar putea fi dați afară până la Crăciun de unul dintre cei mai importanți angajatori