Plăţile făcute în numele Guvernului, precum şi randamentele mici sau chiar negative oferite de plasamentele în euro (majoritare în structura investiţiilor) au făcut ca rezerva internaţională a României să scadă, anul trecut până la puţin peste 37 de miliarde de euro, arată datele prezentate de Banca Naţională a României (BNR) în Raportul anual. 

Rămâne, totuşi, un nivel extrem de ridicat, comparativ cu cea mai mare parte a perioadei care a trecut din 1989 până în prezent. 

Sub 10% din rezerva internaţională o reprezintă cele 104 tone de aur, a căror valoare, arată raportul citat, a scăzut cu 52 de milioane de euro, până la puţin peste 3,6 miliarde de euro, în luna decembrie a anului trecut.

„Principalele ieşiri din rezervă au vizat restituirile aferente reducerii rezervelor minime obligatorii, plăţile privind rambursările de dobânzi şi rate de capital aferente datoriei publice denominate în valută, directă sau garantată de Ministerul Finanţelor Publice (inclusiv plăţi în valoare de 1,25 miliarde euro către Comisia Europeană, reprezentând o rată de capital şi dobânzi aferente împrumutului luat de Ministerul Finanţelor Publice în anul 2009),obligaţiunile externe şi interne în valută ale Ministerului Finanţelor Publice, precum şi alte obligaţii externe denominate în valută (inclusiv plata Ministerului Apărării Naţionale în sumă de 766 milioane dolari SUA aferentă programului de înzestrare HSAM). Intrările provin din emisiunile de obligaţiuni externe şi interne în valută ale Ministerului Finanţelor Publice, precum şi din sumele virate de Comisia Europeană, în general fonduri nerambursabile“, explică specialiştii BNR evoluţiile din 2017. 

În ceea ce priveşte rezultatul obţinut din plasarea rezervei, în 2017, ca şi în 2016, a fost vorba despre pierderi. BNR a avut un minus de aproximtaiv 80 dse milioane de euro, în creştere de doar puţin peste 14 milioane de euro în 2016. Principalul factor care a cauzat acest minus a fost expunerea pe instrumente denominate în euro, monedă care a oferit ranamente slabe în 2017. 

„Având în vedere ponderea ridicată a monedei unice europene în totalul rezervelor valutare şi ca urmare a randamentelor în general negative pentru activele denominate în această monedă, eligibile în cadrul activităţii de administrare a rezervelor internaţionale, a avut loc reducerea veniturilor din plasamente, astfel încât rentabilitatea anuală obţinută din administrarea portofoliilor a scăzut în perioada de referinţă de la -0,04 la sută în anul 2016 la -0,24 la sută. În acelaşi interval de timp, veniturile economice aferente activităţii de administrare a portofoliilor s-au diminuat de la -18 milioane echivalent euro la -80 milioane echivalent euro“, punctează raportul. 

Totuşi, obţinerea profitului este doar o sarcină subsidiară în activitatea de administrare a rezrvei internaţionale. 

„În cadrul activităţii de administrare a rezervelor internaţionale, BNR urmăreşte asigurarea unui nivel adecvat al rezervelor, astfel încât acestea să îndeplinească cumulativ o serie de obiective. Sunt urmărite în primul rând lichiditatea şi siguranţa şi în subsidiar obţinerea de profit, administrarea rezervelor internaţionale de către BNR fiind efectuată în condiţii de aversiune ridicată faţă de risc. Astfel, maximizarea valorii rezervelor internaţionale are loc în condiţiile respectării unor limite de risc prudente, care asigură disponibilitatea permanentă a rezervelor pentru utilizare în caz de necesitate“, arată BNR. 

Care este rolul rezervei

Rolul principal al rezervei inter­naţionale este acela de a da credibilitate unei ţări şi sistemului său financiar. Aşa cum explica şi guvernatorul Mugur Isărescu, inclusiv convertibilitatea leului sau faptul că românii au carduri emise de bănci locale care pot fi folosite oriunde în lume are în spate şi un nivel semnificativ al rezervei valutare, plasate prudent. 

„Rezervele internaţionale ale României au rolul de mecanism fundamental de protejare a economiei împotriva şocurilor externe adverse şi conferă credibilitate statului în plan internaţional. În acelaşi timp, acestea constituie un instrument important în implementarea politicii monetare şi de curs de schimb a BNR, în gestionarea datoriei externe a României, publice şi private, precum şi în asigurarea stabilităţii financiare. Țările emergente cu acces la pieţele de capital la costuri rezonabile, cum este şi cazul României, folosesc de regulă rezervele valutare în scop preventiv, pentru combaterea riscurilor ce derivă din deficitul contului curent şi al celui de capital. În economiile cu regim de curs de schimb de tip flotare controlată, un factor care joacă un rol important în stabilirea nivelului optim al rezervelor îl constituie volatilitatea monedei locale, în special în momentele de turbulenţe pe pieţele financiare“, notează raportul băncii centrale.