Stiri economice
Unde sunt veniturile bugetare promise de PSD
Spun că e frustrant nu pentru că nu ar fi adevărat ci pentru că mai toate guvernele post decembriste au cheltuit peste posibilităţi motiv pentru care datoria publică e doar la 1 an de recesiune distanţă de pragul psihologic de 40%.
În plus opoziţia se dă indignată că au crescut cheltuielile publice deşi chestia asta e în linie cu ce a promis PSD în timpul campaniei electorale, deci nimic ieşit din comun din perspectivă politic.
Pentru mine adevărata problemă a finanţelor statului e legată nu de partea de cheltuieli ci de partea de venituri bugetare. Ocazional mai sunt analişti care amintesc faptul că România are o pondere mică a veniturilor fiscale raportat la PIB şi, aşa cum vom vedea şi mai jos, deşi România are parte de creştere economică, veniturile scad dacă le raportăm la PIB.
Programul cu care PSD a câştigat alegerile însă nu duce lipsă de venituri la buget, fiind vehiculate sume consistente din investiţii şi fonduri europene. Din punctul meu de vedere problema cea mai mare vine de la fondurile europene, fundamentale în strategia PSD de a creşte încasările la buget.
Logica lor era următoarea: Statul face investiţii care sunt eligibile pentru finanţare prin fonduri europene. Statul nu construieşte drumuri aşa că face aceste investiţii prin firme private. Firmele private facturează Statul cu TVA pentru lucrări şi înregistrează un profit din lucrare.
Pe baza facturilor emise de firmele private Statului îi vor fi decontate în mare parte investiţiile de către UE. Aşadar Statul câştigă bani din decontarea investiţiilor de la UE, dar mai câştigă încă odată bani prin faptul că firmele care fac acele lucrări plătesc TVA şi impozit pe profit.
Ok, dar dacă totul sună aşa bine, unde sunt banii din TVA şi impozit pe profit generaţi de fondurile UE
Ei bine pentru a putea răspunde la întrebarea asta trebuie să vedem mai întâi cum arată cele mai recente cifre privind veniturile la bugetul de stat, adică cele aferente lunii mai 2018:
Execuţia bugetară la nivelul lunii mai 2018
Aşadar vom începe cu o poză a veniturilor bugetare la nivelul lunii mai 2018 pentru că ele ne vor arăta unde sunt probleme cu încasările bugetare şi apoi vom compara acele surse de venit deficitare cu cifrele din programul de guvernare al PSD din 2016.
Repet, pentru analiza asta nu mă interesează cheltuielile pentru că subiectul a fost deja dezbătut în nenumărate rânduri.
Per total veniturile fiscale, la nivelul perioadei ianuarie – mai 2018, comparativ cu Ianuarie – mai 2017 au scăzut de la 6,8% din PIB la 6,3% din PIB. Asta înseamnă că deşi PIB-ul creşte, încasările bugetare nu cresc la fel de repede cum creşte PIB-ul. Situaţia e şi mai nasoală dacă ne uităm la încasările efective pentru că avem practic de-a face cu o creştere a încasărilor de 0,5% în condiţiile în care inflaţia în primele 5 luni ale anului a fost în jur de 5%.
Mai rău e că, dacă ne uităm pe cifrele de mai sus, putem observa că în majoritatea cazurilor (excepţie veniturile din contribuţii sociale), cam toate celelalte surse de venit fiscal cresc mai puţin decât creşte PIB-ul, iar acolo unde există creştere, ea e sub nivelul inflaţiei.
Cauzele care au dus la situaţia sunt multiple şi le-am mai amintit de-a lungul timpului aşa că am să trec rapid în revistă rapid cele mai importante concluzii:
Dar chestiile de mai sus sunt de mult ştiute, iar PSD spunea că are soluţia pentru problemele de mai sus: investiţii şi fonduri europene care urmau să aducă venituri la bugetul de stat de ordinul miliardelor de lei.
Programul de guvernare al PSD
PSD câştiga alegerile la finalul lui 2016 cu un program de guvernare frumos aşezat în pagină şi formatat, dar cu nişte cifre cam fanteziste în umila mea opinie (chestie despre care am scris încă din ianuarie 2017).
Prima pagină a programului economic era următoarea:
O paranteză aici, relaxarea fiscală a fost îndeplinită:
- TVA a scăzut de la 20% la 19%
- Impozitul pe venit de la 16% la 10%
- Au fost eliminate 92 de taxe parafiscale
Unde e partea cu veniturile în plus la buget? Haideţi să vedem:
În 2017 trebuia să avem venituri de 20,7 miliarde RON din fonduri europene, care să genereze 6,2 miliarde RON în plus ca venituri fiscale. În 2018 ar trebui să avem 18,9 miliarde RON venituri din fonduri europene care să genereze 5,7 miliarde în 2018 încasări bugetare suplimentare, ceea ce calculat la nivel de 5 luni (adică până în mai 2018) ar însemna 2,4 miliarde RON venituri adiţionale la buget.
Ce s-a întâmplat cu fondurile europene în 2017?
Evenimente
MAE, despre Acordul UE – Mercosur: ”Nu prevede o liberalizare totală a comerțului cu produse agricole”
Ministerul Afacerilor Externe a transmis, marți, că poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale țării noastre.
”Așa cum a transmis în comunicarea publică Președintele României, Nicușor Dan, încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, votul favorabil în COREPER reflectă o poziționare asumată. Acest lucru este reflectat și de declarația Președintelui Nicușor Dan după decizia COREPER (https://x.com/NicusorDanRO/status/2009634717297938504).
În ceea ce privește procesul de aprobare în COREPER a deciziilor de semnare de către Comisia Europeană a iTA și EMPA (cele două componente ale Acordului UE – Mercosur), dar și în ceea ce privește ansamblul pașilor pentru negocierea și realizarea Acordului UE – Mercosur, MAE a acționat în conformitate cu rolul său prevăzut prin legislația națională în vigoare și cu procedurile decizionale aplicate în situații similare”, a transmis MAE printr-un comunicat de presă.
Conform HG nr. 34/2017 privind gestionarea afacerilor europene și a participării României la deciziile UE, instrucțiunile pentru reuniunile COREPER (la nivel de ambasadori) sunt transmise de către MAE pe baza elementelor de poziție trimise de instituția cu atribuții în domeniul respectiv, transmite sursa citată.
MAE afirmă că ”aceleași proceduri de coordonare a Sistemului de afaceri europene, prevăzute începând din 2017 de HG nr. 34, au fost aplicate constant de MAE inclusiv în ceea ce privește, spre exemplu, poziția României în COREPER și Consiliu pentru Acordul UE – Chile, încheiat în 2023”
”Negocierile privind Acordul UE – Mercosur au avut loc pe filiera comercială și între liderii politici, negocieri în urma cărora s-au obținut resurse adiționale pentru fermierii din România, o clauză de salvgardare în cazul unei variații de 5% a prețurilor și volumelor produselor agricole importate și un control mai riguros privind respectarea regulilor sanitar-veterinare pentru produsele agricole importate din Mercosur, toate acestea fiind conforme cu votul reprezentanților partidelor din coaliția de guvernare în Parlamentul European”, susține sursa citată.
De asemenea, reprezentanții instituției au ținut să precizeze faptul că ”Acordul nu prevede o liberalizare totală a comerțului cu produse agricole, ci doar în limite cantitative ferme privind importurile produselor sensibile din agricultură, la doar 1 – 1,5% din totalul importurilor, precum și aplicarea standardelor UE și produselor importate”.
Potrivit MAE, ”procesul, în ansamblu, are două componente juridice: una privește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord, iar cealaltă, modul în care România devine parte.
Etapa finală a procesului decizional la nivelul UE privind exprimarea consimțământului ca Uniunea Europeană să devină parte la acest acord o reprezintă votul Parlamentului European”.
Instituția subliniază că ”memorandumul la care se face referire în spațiul public nu este necesar pentru etapa actuală. El reprezintă o cerință juridică pentru etapa ulterioară a procesului, atunci când, prin acest memorandum, se aprobă semnarea în numele României a Acordului UE – Mercosur”.
”Conform legislației privind aprobarea semnării în numele României a tratatelor internaționale (în acest caz, Acordul UE – Mercosur), memorandumul trebuie să parcurgă procedura internă de avizare și aprobare anterior semnării în numele României a Acordului.
Etapa finală a procesului decizional național va fi adoptarea de Parlamentul României a legii de ratificare a Acordului UE – Mercosur”, conchide MAE.
Evenimente
Eurostat: România, cel mai ridicat deficit de cont curent din UE, în trimestrul trei din 2025
România a înregistrat, în trimestrul III al 2025 cel mai ridicat eficit de cont curent din UE, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 57,3 miliarde de euro (1,2% din PIB) , după un plus de 80,5 miliarde de euro (1,7% din PIB) în precedentele trei luni şi un surplus de 96,1 miliarde de euro (2,1% din PIB) în trimestrul trei din 2024.
În perioada iulie-septembrie a anului trecut, 16 state membre UE au înregistrat excedent de cont curent, pe primele locuri fiind Germania (41 miliarde de euro), Ţările de Jos (19,7 miliarde de euro), Spania (15,4 miliarde de euro), Danemarca (14,8 miliarde de euro), Irlanda (13,9 miliarde de euro) şi Suedia (8,4 miliarde de euro), în timp ce alte 11 ţări membre, printre care şi România, au înregistrat deficit de cont curent.
În trimestrul trei din 2025, ţările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost România (minus 8,3 miliarde de euro, de la minus 6,7 miliarde de euro în trimestrul doi din 2025), Franţa (minus 4,8 miliarde de euro), Polonia (minus 4,2 miliarde de euro) şi Belgia (minus 3,8 miliarde de euro).
În perioada iulie-septembrie, UE a înregistrat excedente de cont curent pe relaţia cu Marea Britanie (75,7 miliarde de euro), Canada (12 miliarde de euro), centrele financiare offshore (11,5 miliarde de euro), SUA (9,2 miliarde de euro), Brazilia (8,4 miliarde de euro), Hong Kong (7,4 miliarde de euro), Elveţia (4,6 miliarde de euro), Japonia (4,3 miliarde de euro) şi Rusia (4,2 miliarde de euro).
Deficite au fost pe relaţia cu China (minus 58,3 miliarde de euro) şi India (minus 0,3 miliarde de euro).
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
Un an de control judiciar pentru Călin Georgescu. ”Sunt aici nu pentru că am greșit, ci pentru că deranjez”
Călin Georgescu a ajuns din nou în fața polițiștilor pentru a semna controlul judiciar. Se împlinește un an de când acesta se află sub măsura preventivă iar în următoarea perioadă urmează mai multe decizii importante în instanță, inclusiv judecătorii se vor pronunța dacă va fi prelungit din nou controlul judiciar.
Călin Georgescu: ”Sunt aici nu pentru că am greșit, ci pentru că deranjez”
”Aș dori să le mulțumesc tuturor oamenilor prezenți, astăzi, aici și celor care nu sunt prezenți, dar sunt cu gândul și cu sufletul la România liberă și prosperă. Înainte de orice, mulțumim lui Dumnezeu că suntem împreună și că putem să ne păstrăm cumpătul ăn acetse vremuri tulburi.
Am fost, din nou, după cum vedeți, astăzi, aici, nu pentru că ași fi greșit cu ceva, ci pentru că adevărul deranjează. Este clar că deranjează și frica este miza lor, dar noi nu trăim din frică. Puterea lor stă în presiune, dar puterea noastră stă în calm și faptul că sunteți astăzi aici, poporul român, căruia mă adresez liniștit și demn, spune ceva esențial, mai mult decât orice strigăt: Nu suntem singuri.”
În ciuda gerului de afară, zeci de oameni s-au adunat pe trotuarul din fața sediului Poliției Buftea, pentru a-l susține pe liderul suveranist.
Călin Georgescu s-a prezentat astăzi la secția de Poliție din Buftea pentru a semna controlul judiciar, procedură pe care o respectă în fiecare zi de marți, conform obligațiilor impuse prin măsura preventivă. Tot astăzi se împlinește un an de la instituirea acestei măsuri de către procurorii Parchetului General, în primul dosar penal trimis deja în judecată.
În perioada următoare sunt programate și alte termene importante în instanță. Pe 21 ianuarie, la Curtea de Apel București, va avea loc o nouă etapă în procedura de cameră preliminară din cel de-al doilea dosar penal, considerat cu miză majoră în situația juridică a lui Georgescu. Pe lângă acestea, mai există și alte cauze aflate încă în faza de cercetare penală.
-
Uncategorizedacum o ziDe ce sectorul de reciclare recomandă soluțiile Uzinex pentru protejarea marjei de profit
-
Evenimenteacum 2 zile
Senatorul AUR Petrișor Peiu lansează un atac dur pe tema acordului Mercosur: „Demascarea imposturii a trezit monștrii trecutului”
-
Evenimenteacum 2 zile
Florin Cîțu demolează mitul impozitelor „prea mici” pe locuințe, prezentat de guvernul Bolojan
-
Evenimenteacum 2 zile
De ce au crescut impozitele pentru autovehiculele hibrid. Explicațiile oferite de Guvern
-
Evenimenteacum 2 zile
Realitatea Plus, audiențe explozive în 2025. Televiziunea Poporului, în topul celor mai urmărite 3 posturi de știri
-
Evenimenteacum o zi
Indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 6,06% pe an
-
Evenimenteacum o zi
ROBOR la trei luni a coborât la 6,06% pe an
-
Evenimenteacum 22 de ore
Haos total la ghișeele din țară. Revolta unui român care are de plătit un impozit de 3.000 de euro: „Am muncit 30 de ani ca să dau chirie la mafioții care conduc România”