Stiri economice
Unde sunt veniturile bugetare promise de PSD
Spun că e frustrant nu pentru că nu ar fi adevărat ci pentru că mai toate guvernele post decembriste au cheltuit peste posibilităţi motiv pentru care datoria publică e doar la 1 an de recesiune distanţă de pragul psihologic de 40%.
În plus opoziţia se dă indignată că au crescut cheltuielile publice deşi chestia asta e în linie cu ce a promis PSD în timpul campaniei electorale, deci nimic ieşit din comun din perspectivă politic.
Pentru mine adevărata problemă a finanţelor statului e legată nu de partea de cheltuieli ci de partea de venituri bugetare. Ocazional mai sunt analişti care amintesc faptul că România are o pondere mică a veniturilor fiscale raportat la PIB şi, aşa cum vom vedea şi mai jos, deşi România are parte de creştere economică, veniturile scad dacă le raportăm la PIB.
Programul cu care PSD a câştigat alegerile însă nu duce lipsă de venituri la buget, fiind vehiculate sume consistente din investiţii şi fonduri europene. Din punctul meu de vedere problema cea mai mare vine de la fondurile europene, fundamentale în strategia PSD de a creşte încasările la buget.
Logica lor era următoarea: Statul face investiţii care sunt eligibile pentru finanţare prin fonduri europene. Statul nu construieşte drumuri aşa că face aceste investiţii prin firme private. Firmele private facturează Statul cu TVA pentru lucrări şi înregistrează un profit din lucrare.
Pe baza facturilor emise de firmele private Statului îi vor fi decontate în mare parte investiţiile de către UE. Aşadar Statul câştigă bani din decontarea investiţiilor de la UE, dar mai câştigă încă odată bani prin faptul că firmele care fac acele lucrări plătesc TVA şi impozit pe profit.
Ok, dar dacă totul sună aşa bine, unde sunt banii din TVA şi impozit pe profit generaţi de fondurile UE
Ei bine pentru a putea răspunde la întrebarea asta trebuie să vedem mai întâi cum arată cele mai recente cifre privind veniturile la bugetul de stat, adică cele aferente lunii mai 2018:
Execuţia bugetară la nivelul lunii mai 2018
Aşadar vom începe cu o poză a veniturilor bugetare la nivelul lunii mai 2018 pentru că ele ne vor arăta unde sunt probleme cu încasările bugetare şi apoi vom compara acele surse de venit deficitare cu cifrele din programul de guvernare al PSD din 2016.
Repet, pentru analiza asta nu mă interesează cheltuielile pentru că subiectul a fost deja dezbătut în nenumărate rânduri.
Per total veniturile fiscale, la nivelul perioadei ianuarie – mai 2018, comparativ cu Ianuarie – mai 2017 au scăzut de la 6,8% din PIB la 6,3% din PIB. Asta înseamnă că deşi PIB-ul creşte, încasările bugetare nu cresc la fel de repede cum creşte PIB-ul. Situaţia e şi mai nasoală dacă ne uităm la încasările efective pentru că avem practic de-a face cu o creştere a încasărilor de 0,5% în condiţiile în care inflaţia în primele 5 luni ale anului a fost în jur de 5%.
Mai rău e că, dacă ne uităm pe cifrele de mai sus, putem observa că în majoritatea cazurilor (excepţie veniturile din contribuţii sociale), cam toate celelalte surse de venit fiscal cresc mai puţin decât creşte PIB-ul, iar acolo unde există creştere, ea e sub nivelul inflaţiei.
Cauzele care au dus la situaţia sunt multiple şi le-am mai amintit de-a lungul timpului aşa că am să trec rapid în revistă rapid cele mai importante concluzii:
Dar chestiile de mai sus sunt de mult ştiute, iar PSD spunea că are soluţia pentru problemele de mai sus: investiţii şi fonduri europene care urmau să aducă venituri la bugetul de stat de ordinul miliardelor de lei.
Programul de guvernare al PSD
PSD câştiga alegerile la finalul lui 2016 cu un program de guvernare frumos aşezat în pagină şi formatat, dar cu nişte cifre cam fanteziste în umila mea opinie (chestie despre care am scris încă din ianuarie 2017).
Prima pagină a programului economic era următoarea:
O paranteză aici, relaxarea fiscală a fost îndeplinită:
- TVA a scăzut de la 20% la 19%
- Impozitul pe venit de la 16% la 10%
- Au fost eliminate 92 de taxe parafiscale
Unde e partea cu veniturile în plus la buget? Haideţi să vedem:
În 2017 trebuia să avem venituri de 20,7 miliarde RON din fonduri europene, care să genereze 6,2 miliarde RON în plus ca venituri fiscale. În 2018 ar trebui să avem 18,9 miliarde RON venituri din fonduri europene care să genereze 5,7 miliarde în 2018 încasări bugetare suplimentare, ceea ce calculat la nivel de 5 luni (adică până în mai 2018) ar însemna 2,4 miliarde RON venituri adiţionale la buget.
Ce s-a întâmplat cu fondurile europene în 2017?
Evenimente
Rezistența la cutremur a tipurilor de blocuri din România, evaluată de Enciclopedia Mondială a Locuințelor
Inginerii constructori din toată lumea, reuniți în Asociația Internațională pentru Inginerie a Cutremurelor au elaborat, cu ajutorul Institutului de Cercetare a Ingineriei Cutremurelor, o enciclopedie a construcțiilor de locuințe în zonele active din punct de vedere seismic de pe tot globul.
Cercetările, de o minuțiozitate de care numai niște ingineri dedicați pot da dovadă, au fost publicate pe site-ul World Housing Encyclopedia, iar printre construcțiile analizate se numără și cele din România.
1. Imobil cu cadru de beton armat cu pereți interiori din zidărie proiectați pentru sarcini gravitaționale
„Acest tip de construcție urbană a fost practicată în România în perioada 1907-1945, în București. Aceste clădiri sunt mijlocii sau înalte (5-10 etaje superioare). Structura portantă este un schelet de beton armat. Stâlpii sunt distribuiti neuniform, iar unele grinzi sunt susținute de stâlpi cu armături inadecvate sau secțiuni reduse ale elementelor de beton armat, ceea ce împiedică formarea cadrelor rezistente la cutremure. Scările și ascensoarele slăbesc structura. Aceste clădiri au fost afectate de cutremurele din 1940 și 1977, dar au răspuns bine în raport cu vulnerabilitatea lor ridicată. Din cele 61 de clădiri puternic avariate în urma cutremurului din 1977, 28 erau de acest tip, dar erau înalte (7-9 etaje),” scrie raportul.
Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este C: VULNERABILITATE MEDIE.
2. Bloc cu 11 etaje din beton turnat în cofraj, cadre glisante
„Un tip de bloc foarte des întâlnit, construit în orașele românești, în special în București, în perioada comunistă. Această construcție are mai mult decât un singur perete portant pe direcția longitudinală și astfel comportamentul clădirii la sarcini seismice este îmbunătățit semnificativ. Având înălțime uniformă și formă dreptunghiulară, ele conțin în general patru unități pe un etaj. Tipul structural este cel „Fagure”. Deși pereții perimetrali sunt portanți, în ei există deschideri largi. În timpul cutremurului din 4 martie 1977 acest tip de clădire s-a comportat destul de bine, s-au observat doar daune superficiale.”
Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este E: VULNERABILITATE MICĂ
Motivele pentru care femeile aleg să înșele. Paradoxal, nu sunt cele pe care le cred bărbații
3. Casa unifamilială, cu două etaje, cu pereți de cărămidă și podele din lemn
„Acest tip de locuințe urbane a fost construit în România în anii 1930 ca locuințe unifamiliale pentru clasa de mijloc. Clădirile tipice descrise în acest raport sunt clădiri cu unul sau două etaje, cu pereți de zidărie portanti și au un zid comun cu clădirea alăturată. Pereții sunt de cărămidă iar structura podelei este formată din scânduri și grinzi din lemn. Acest tip de locuință a răspuns bine în timpul cutremurelor din 1940 și 1977. Cel mai frecvent tip de deteriorare a fost sub formă de fisuri la coșurile de fum. Unele dintre clădirile mai vechi de acest tip au fost afectate de alte cutremure din trecut.”
Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este C: VULNERABILITATE MEDIE
4. Blocuri de apartamente din panouri prefabricate din beton
„Acest tip de locuințe urbane multifamiliale a fost construit în România din anii 1960 până în anii 1990. Sistemul portant este o construcție cu panouri mari din beton armat prefabricat. Clădirile de acest tip sunt de obicei înalte (10 sau 11 etaje), deși există și clădiri mici sau medii (4 până la 8 etaje) cu detalii structurale diferite. Panourile de perete sunt așezate atât pe direcția longitudinală, cât și pe cea transversală. Nu s-au raportat pagube semnificative clădirilor de acest tip de construcție în timpul cutremurului din 1977.”
Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului acesta de locuință este D: VULNERABILITATE MEDIE-SCĂZUTĂ
5. Clădiri din beton armat turnat în cofraj cu perete de forfecare (tip „OD”, cu plan „fagure”)
„Aceasta este o locuință urbană multifamilială tipică practicată în toată România în perioada 1965-1989. Există multe clădiri de acest tip în prezent, cu aproximativ 8.000 de apartamente doar în București. Clădirile de acest tip au de obicei 10 sau 11 etaje. Structura principală portantă este o structură de perete de forfecare din beton turnat în cofraj, susținută de plăci solide beton armat. Fiecare bloc este format din mai multe (5-6) tronsoane separate prin rosturi seismice. Clădirile sunt adesea susținute de plăci mari de beton din cauza condițiilor de sol moale. În timpul cutremurului din 4 martie 1977, din 167 de tronsoane de tip „OD” existente în București la acel moment, unul s-a prăbușit total, 7 au suferit o prăbușire parțială, 19 au fost avariate semnificativ, 72 au fost deteriorate moderat și 61 au fost avariate ușor. Potrivit rapoartelor, avariile aduse acestui tip de construcție s-au datorat densității inadecvate a peretelui pe direcția longitudinală, cantității și detalierii inadecvate a armăturii pereților, lipsei de izolare laterală în pereți și în elementele de delimitare provocând cedarea betonului fragil.”
Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este E: VULNERABILITATE MICĂ
6. Structură cadru din beton armat cu contravântuiri diagonale și pereți interiori din cărămidă
„Aceasta este o variantă a binecunoscutei clădiri românești interbelice. Clădirile de acest tip sunt încă în folosință, în principal ca blocuri de locuințe. Acestea au o înălțime de 7 până la 11 etaje, iar structura portantă principală constă dintr-un cadru spațial din beton armat cu contravânturi diagonale din beton armat. Structura podelei constă din plăci solide de beton armat și grinzi turnate la locul lor. Cadrele sunt umplute cu pereți de zidărie de cărămidă (grosime tipică a peretelui 140 mm sau 280 mm). Trebuie remarcat faptul că, deși clădirile de acest tip de construcție au suferit avarii severe (în principal fisuri în stâlpi și pereții de umplutură din zidărie de cărămidă), nici o prăbușire nu a fost raportată. ”
Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este D: VULNERABILITATE MEDIE-SCĂZUTĂ
De remarcat că nici unul dintre rapoartele experților care au întocmit enciclopedia nu clasează imobilele din România în grupele cu vulnerabilitate seismică mare (A sau B – adică risc iminent de prăbușire). Chiar și dintre problematicele blocuri de tip OD, cele care s-au prăbușit sau au fost avariate major au fost cele cu probleme de proiectare sau cele unde s-au furat materiale în procesul de producție.
Evenimente
Ciolacu anunță că nu va fi nicio creştere de cotă de TVA anul viitor
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a dat miercuri asigurări că „nu va fi nicio creştere de cotă de TVA” anul viitor. El a făcut aceste precizări întrebat despre varianta, vehiculată în spaţiul public de diverşi specialişti în economie, privitoare la creşteri de taxe de anul viitor, în contextul negocierilor pe care ministrul Finanţelor le poartă la Bruxelles, la Comisia Europeană, referitoare planul de măsuri privind reducerea deficitului bugetar.
„Eu vă dau o veste tristă astăzi, nu va fi nicio creştere de cotă de TVA. Tocmai s-au terminat discuţiile dintre ministrul de Finanţe şi Comisia Europeană. A avut întâlniri şi astăzi, într-o oră se urcă în avion şi vine acasă şi sunt convins că mă va informa şi pe mine şi pe domnul preşedinte Nicolae Ciucă, cum este normal”, a declarat Marcel Ciolacu.
Acesta a precizat că veştile de la Bruxelles sunt bune.
„Normal, sunt veşti bune şi le discutăm în detaliu mâine (n.r. – joi). Înseamnă că nu vom mări taxele. Domne”, noi avem o evaziune fiscală de 10% din PIB, avem cel mai mare GAP de TVA, avem anumite cheltuieli necontrolate, de exemplu în domeniul Sănătăţii, unde, din punctul meu de vedere, noua legislaţie pe care am trecut-o prin Guvern, împreună cu ministrul de Finanţe, este corectă. Respectiv, să avem achiziţii centralizate pentru tot sistemul de sănătate, nu putem cumpăra o seringă, unii o cumpără cu 1 leu, alţii o cumpără cu 3 lei, aceeaşi seringă.Trebuie să termine, suntem în 2024, s-a terminat haiducia în România. Toată această ordonare va aduce, automat, la o reducere de cheltuieli”, a arătat Ciolacu.
Premierul s-a declarat total de acord privind realizarea unei „reforme bugetare”.
„Nu putem să ducem în continuare, să facem digitalizare, e impusă, şi, iarăşi, îmi pare rău, până-n 2026 se va termina. Nu mai putem să ne pitim şi nu mai putem să găsim motive, pentru că, altfel, pierdem banii din PNRR. (…) România se modernizează, nu vor fi taxe şi impozite, şi mai mult, nu va fi nicio creştere de TVA pentru că ar însemna o tâmpenie. Orice punct de creştere la TVA aduce o inflaţie de 0,5%, tocmai am adus inflaţia de la două cifre, am adus-o la sub 5%. Este pentru prima oară când avem o creştere la consum şi o creştere a nivelului de trai, acum, o luăm, din nou, de la capăt?”, a menţionat Ciolacu.
Şeful Executivului a făcut precizările înainte de participare la lansarea proiectului de construcţie a unui corp nou de spital de psihiatrie pentru copii în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, proiect realizat în baza unui protocol de colaborare între Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti şi Fundaţia Filantropică Metropolis.
Evenimente
Amânarea ratelor bancare pentru producătorii agricoli a fost adoptată de Guvern
Guvernul a adoptat, în ședința de miercuri, o Ordonanță de urgență care prevede amânarea plății ratelor datorate băncilor de către fermierii afectați de seceta pedologică și de problemele economice generate de războiul din Ucraina.
Conform Ministerului Agriculturii, OUG prevede suspendarea de drept, începând cu data solicitării, a rambursării datoriilor curente și restante, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, care fac obiectul contractelor de credit, respectiv leasing, încheiate cu creditorii instituții de credit sau cu instituții financiare nebancare, utilizate în sectorul agriculturii primare, cu scadența în anul 2024, pentru o perioadă de timp până la data de 1 august 2025, pentru debitorii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
Modificările și completările vizează următoarele aspecte:
– transmiterea către creditori a solicitării de suspendare, însoțită de copia procesului – verbal de constatare și evaluare a pagubelor, încheiat pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2023 si primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantații pomicole și plantații viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 – septembrie 2024, într-un procent de 50%, reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate
– dobânda percepută de creditor de la debitor este mai mare de 2,5% + ROBOR de la 1 la 12 luni pentru creditele în lei și 2% + EURIBOR de la 1 la 12 luni pentru creditele în valută, stabilite în contracte, după caz. Nivelul ROBOR-ului se stabilește în ziua înregistrării cererii debitorului
Măsura suspendării executărilor silite se va aplica -aloric, fermieri – distribuitori – producători/furnizori, la cerere, prin raportare la prețul de achiziție, pe baza proceselor verbale emise de autoritățile competente privind constatarea și evaluarea pagubelor la culturi agricole vegetale și a avizelor de expediție sau a altor documente în vederea certificării cantităților livrate.
În cazul în care debitorii își achită până la data de 31.12.2024, obligațiile de plată aferente contractelor aflate în derulare nu se vor percepe dobânzi, penalități, majorări de întârziere sau alte costuri similare și se vor menține toate discount-urile și beneficiile stabilite în contractele de vânzare-cumpărare sau de furnizare de resurse materiale destinate producției agricole vegetale pentru anul 2024. Măsura se aplică pe întregul lanț valoric, respectiv fermieri – distribuitori – producători/furnizori.
Pe toată perioada aplicabilității măsurilor menționate sunt interzise orice acte sau operațiuni având ca obiect transferuri patrimoniale de către fermieri, altele decât cele făcute în cursul firesc al desfășurării activității curente, acestea fiind prezumate ca realizate în frauda creditorilor și lovite de nulitate absolută.
Termenul de aplicare a măsurilor descrise mai sus se prelungește până la data de 01 august 2025
De prevederile actului normativ vor beneficia producătorii agricoli din contractele de credit, respectiv leasing, încheiate cu instituții de credit sau instituții financiare nebancare, care dețin copii ale proceselor – verbale de constatare și evaluare a pagubelor, încheiate pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2023 si primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantații pomicole și plantații viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 – septembrie 2024, într-un procent de 50%, reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate.
-
Evenimenteacum o zi
ANAF a lansat GHIDUL privind amnistia fiscală. Cum puteți scăpa mai ieftin de datoriile către stat?
-
Uncategorizedacum 2 zile
Logitech lansează POP Icon Keys – inovație și stil pentru productivitate maximă
-
Evenimenteacum 2 zile
MINISTRUL ENERGIEI: VOM PROTEJA CONSUMATORII FINALI VULNERABILI, DUPĂ 1 APRILIE 2025
-
Companiiacum 2 zile
Importanța conținutului focalizat pentru reținerea vizitatorilor pe site-ul de prezentare
-
Evenimenteacum o zi
MINUTUL DE ENERGIE. ROMÂNIA ȘI MIXUL ENERGETIC – CALEA CĂTRE ENERGIE VERDE
-
Evenimenteacum 2 zile
Înmatriculările de mașini electrice, în cădere liberă, în primele 9 luni din 2024
-
Uncategorizedacum 2 zile
Foraje de Apă și Foraje pentru Pompa de Căldură: Soluții Profesionale de la Puturi Apa Profesionale
-
Evenimenteacum 18 ore
DISCUȚII CRUCIALE LA BRUXELLES PENTRU TAXELE ROMÂNILOR. PLANUL MINISTRULUI DE FINANȚE