Stiri economice
Programul Prima Casă a devenit risc sistemic pentru bănci

Debitorii cu venituri mici raportat la rata lunară (grad de îndatorare de 40-50%) şi locuri de muncă în industrii pro-ciclice care au contractat un credit prin Prima Casă sunt vulnerabili în prezent.
Programul Prima Casă a căpătat o dimensiune sistemică şi a devenit, dintr-un program guvernamental destinat ajutorării persoanelor cu venituri reduse să achiziţioneze o locuinţă, un risc la adresa sistemului bancar autohton. Stocul de împrumuturi acordate prin Prima Casă a ajuns la 31,9 miliarde lei, adică 26% din totalul creditelor acordate populaţiei în martie 2018, iar în fluxul de credit ipotecar a reprezentat 64% în 2016 şi 58% anul trecut, conform Raportului anual al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM).
„Programul Prima Casă a reprezentat principalul pilon de sprijin al pieţei imobiliare după prăbuşirea dramatică cauzată de criza financiară“, explică Iancu Guda, preşedinte al Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România şi lector la Institutul Bancar Român. „Astfel, în perioada 2009 – 2017 au fost intermediate aproximativ 200.000 de tranzacţii prin acest program, cu o valoare totală de circa 34 miliarde lei, în condiţiile în care stocul creditelor ipotecare acordate populaţiei a crescut de la 24 miliarde lei la finalul lui 2009 până la 66 miliarde lei la sfârşitul lui 2017, ajungând deja la 69 miliarde lei la finalul lunii mai 2018“, spune Iancu Guda, care mai arată că „aproximativ 80% (adică 34 miliarde lei din 42 miliarde lei) dintre creditele ipotecare acordate în perioada 2009 – 2017 au fost contractate prin programul Prima Casă“.
Pe parcursul celor nouă ani, programul guvernamental s-a îndepărtat de obiectivul declarat, cel de a oferi dobânzi mici familiilor cu venit scăzut, iar în ultimii ani persoane cu venituri mari, capabile să plătească un avans mai mare decât cel minim impus au contractat credite speculative pentru a beneficia de condiţii de finanţare reduse.
Riscul sistemic derivă din valoarea garanţiilor acordate în prezent. „Dacă o treime dintre aceste credite intră în restanţă, contravaloarea garanţiilor executate este inclusă în deficitul fiscal, ceea ce duce la creşterea acestuia cu până la 10 miliarde lei şi devine foarte greu de finanţat pentru statul român“, arată Iancu Guda. În acelaşi timp si costul de finanţare al statului român a crescut în ultima perioadă, explică Iancu Guda, dând ca exemplu dobânda medie pentru obligaţiunile de stat cu maturitate de un an care a urcat până la 2,97% în iunie, de la o medie de 0,67% în urmă cu un an.
Deficit de ofertă, exces de cerere
În raportul CNSM apare un risc sistemic şi ca urmare a valorii creditului raportată la valoarea imobilului (LTV – loan to value), de până la 95%, ceea ce poate genera vulnerabilităţi în eventualitatea unor ajustări viitoare. Mai mult decât atât, programul a căpătat un caracter prociclic în ultimii ani, stimulând creditarea într-un segment care are acum o dinamică importantă.
Suprastimularea cererii de locuinţe prin Prima Casă reprezintă un risc prin faptul că duce la preţuri mai mari pentru imobile şi creşte expunerea statului faţă de sectorul bancar. „Programul a susţinut alimentarea unei bule imobiliare în condiţiile în care consider că preţul mediu pe metru pătrat este supraevaluat cu 20%-25% pentru locuinţele vechi (cu peste 30 de ani de la momentul construcţiei) şi cu aproape 30%-35% pentru locuinţele rezidenţiale construite în prezent“, spune Guda.
Pe de o parte există un deficit de ofertă, cu doar 23.000 de locuinţe livrate în prima jumătate a anului, cu 5% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului anterior, iar pe de altă parte există un exces de cerere, cu venituri în urcare pentru populaţie şi dobânzi încă mici pentru credite. „Astfel, preţul mediu pentru un apartament a crescut în marile oraşe cu aproape 30% în ultimii trei ani şi cred că suntem într-o bulă imobiliară care nu mai poate continua mai mult de 1-2 ani“, arată preşedintele AAFBR.
Avem, în prezent, şi problema supra-îndatorării debitorilor după ce acest nivel a crescut considerabil, o treime dintre cei care au contractat un credit în ultimul an având un grad de îndatorare de peste 55%, conform raportului CNSM. Și îndatorarea totală a populaţiei a fost în creştere anul trecut, avansând cu 8,1% pe fondul majorării creditării bancare cu 7,5%. Numărul de credite acordate în 2017 a fost mai mic decât cele din 2016, dar valoarea mediană a unui împrumut, indiferent de destinaţia acestuia, s-a majorat cu 12%, dintre care cea a unui credit de consum a urcat cu 15%.
Vulnerabilitatea debitorilor Prima Casă
Evenimente
Vânzările de mașini noi au crescut cu 2,8% în Europa. Anglia și Spania, performerele Bătrânului Continent
Vânzările de mașini noi în Europa au crescut cu 2,8% în martie, impulsionate de salturi cu două cifre în Marea Britanie și Spania, deoarece datele din industrie de joi au arătat că o creștere a înmatriculărilor de vehicule electrice în această lună a compensat scăderea celor pe benzină și diesel, scrie Reuters.
Vânzările de mașini complet electrice au crescut cu 23,6% în această lună, arată datele Asociației Europene a Producătorilor de Automobile (ACEA).
În timp ce se luptă pentru a reduce costurile ridicate pe piețele interne și luptă împotriva concurenței din China, producătorii de mașini europeni se confruntă acum cu efectele tarifelor de 25% impuse de președintele american Donald Trump la importurile de mașini, tulburând perspectivele pentru industrie.
Taxele de import de 145% impuse de Trump pe importurile din China – și tarifele de represalii ale Beijingului – au împins, de asemenea, previziunile de creștere la nivel global, confruntând companiile de automobile cu noi riscuri.
Vânzările din martie în Uniunea Europeană, Marea Britanie și Asociația Europeană de Liber Schimb (EFTA) au crescut la 1,42 milioane de mașini, după ce au scăzut timp de două luni, arată datele ACEA.
Înmatriculările la Volkswagen și Renault au crescut cu 10,3%, respectiv 13%, în timp ce au scăzut cu 5,9% la Stellantis.
Vânzările Tesla au scăzut pentru a treia lună consecutiv, cu 28,2% față de anul trecut, iar cota sa din piața totală a scăzut la 2% de la 2,9% în urmă cu un an.
În UE, vânzările totale de mașini au scăzut cu 0,2% față de anul trecut, în scădere pentru a treia lună, chiar dacă înmatriculările de mașini electrice cu baterie (BEV), hibrid electric (HEV) și hibrid plug-in (PHEV) au crescut cu 17,1%, 23,9% și, respectiv, 12,4%. Vehiculele electrificate – fie BEV, HEV sau PHEV – vândute în bloc au reprezentat 59,2% din înmatriculările de mașini de pasageri în martie, în creștere față de 49,1% în anul precedent.
Dintre cele mai mari piețe din UE, vânzările în Spania și Italia au crescut cu 23,2% și, respectiv, 6,3%, în timp ce în Franța și Germania au scăzut cu 14,5% și 3,9%. În Marea Britanie, înmatriculările au crescut cu 12,4%.
Experții din piață spun că interesul tot mai mare pentru mașinile electrice în Europa, a doua cea mai mare piață de vehicule electrice din lume, se datorează în mare parte noilor obiective UE privind emisiile și lansării de modele electrice mai ieftine, deși UE a propus recent slăbirea obiectivelor.
Evenimente
Dispar plățile cash sau card în România: o nouă eră în tranzacțiile financiare
Modul în care românii își fac plățile este pe cale să se transforme radical. Odată cu avansul rapid al tehnologiilor digitale, metodele clasice precum numerarul, cardurile bancare sau chiar telefoanele mobile sunt treptat înlocuite de sisteme biometrice, care promit o experiență de plată mai rapidă, mai sigură și mai comodă.
Plăți fără portofel sau telefon
Plata prin biometrie presupune identificarea utilizatorului prin trăsături unice ale corpului — fie prin amprentă, fie prin recunoaștere facială, scanarea irisului sau chiar a palmei. Tehnologia câștigă rapid teren la nivel global și devine o alternativă viabilă la metodele convenționale.
Țări precum Spania și-au accelerat tranziția către o economie fără numerar. Potrivit unui raport al Băncii Naționale Spaniole, în primele luni ale anului 2024, tranzacțiile digitale au atins valoarea de 6,1 trilioane de euro, înregistrând o creștere de peste 11%.
În Asia, sistemele de plată bazate pe recunoașterea palmei sunt deja implementate în parteneriate între giganți tehnologici precum Tencent și Visa. Utilizatorul trebuie doar să își treacă mâna peste un senzor, iar tranzacția este aprobată instant — fără PIN, fără semnături, fără portofel.
România experimentează deja plățile biometrice
Și în România, tehnologia biometriei face pași importanți. Începând din 2019, mai multe magazine din București au introdus opțiunea de plată prin amprentă digitală, disponibilă clienților care își înregistrează datele biometrice într-o aplicație dedicată. Potrivit specialiștilor IT, sistemul oferă un grad ridicat de securitate, reducând considerabil riscul fraudelor și al furturilor de identitate.
„Autentificarea biometrică a fost creată pentru a ne simplifica viața. În loc să introducem coduri sau parole, acum putem efectua plăți printr-un simplu gest — fie cu degetul, fie cu o privire”, explică un expert în securitate digitală.
NFC rămâne un aliat al plăților rapide
Pe lângă biometrie, tehnologia NFC (Near Field Communication) continuă să joace un rol esențial în facilitarea tranzacțiilor rapide. Utilizatorii pot face plăți instant prin apropierea telefonului, ceasului inteligent sau altui dispozitiv de terminalul POS, fără a fi necesară o conexiune la internet.
Deși nu a devenit (încă) obligatorie, biometria este considerată de mulți experți următorul pas firesc în evoluția plăților digitale. Se discută deja despre implementarea la scară largă, inclusiv în sectorul public, iar legislația ar putea fi adaptată în viitor pentru a permite utilizarea universală a acestor metode.
România, la fel ca multe alte state europene, pare pregătită să intre într-o nouă eră a plăților, una în care identitatea biologică devine noul portofel.
Evenimente
Comerțul cu autovehicule urcă în 2025, deși vânzările de piese și motociclete scad
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete a înregistrat o creștere în primele două luni ale anului 2025 față de aceeași perioadă din 2024.
Astfel, ca serie brută, creșterea a fost de 3,1%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, avansul a fost de 0,9%.
Contribuția principală la această evoluție pozitivă a venit din segmentul activităților de întreținere și reparare a autovehiculelor, care a înregistrat o creștere semnificativă de 16,5%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Comerțul cu autovehicule a crescut cu 2,6%
Comerțul cu autovehicule a crescut cu 2,6%, iar comerțul cu motociclete, piese și accesorii, inclusiv întreținerea și repararea acestora, a înregistrat o majorare ușoară de 0,6%. În schimb, comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule a consemnat o scădere de 0,1%.
Comparativ cu luna ianuarie 2025, în februarie același an, volumul total al cifrei de afaceri pe serie brută a crescut cu 6,7%. Acest avans se datorează creșterilor înregistrate în toate segmentele analizate: întreținerea și repararea autovehiculelor (+9,4%), comerțul cu autovehicule (+7,9%), comerțul cu motociclete, piese și accesorii aferente, inclusiv întreținerea și repararea acestora (+4,9%), și comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (+3,4%). Cu toate acestea, seria ajustată a arătat o scădere de 0,5% în aceeași perioadă.
Institutul Național de Statistică (INS) a publicat mai multe cifre.
„În perioada 1.I-28.II.2025 comparativ cu perioada 1.I-29.II.2024, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, seri brută, a înregistrat o cifră de afaceri mai mare cu 3,1%, datorită creşterii cifrei de afaceri la: activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (+16,5%), comerţul cu autovehicule (+2,6%) şi comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+0,6%)”, informează Institutul Național de Statistică.
Principalul motor de creștere a fost din nou activitatea de întreținere și reparare a autovehiculelor
În ceea ce privește comparația dintre februarie 2025 și februarie 2024, seria brută a înregistrat o creștere modestă de 0,4%. Principalul motor de creștere a fost din nou activitatea de întreținere și reparare a autovehiculelor, cu un salt considerabil de 26,2%.
În schimb, alte segmente au fost pe minus: comerțul cu motociclete, piese și accesorii, întreținerea și repararea acestora (-7,4%), comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (-2,6%), și comerțul cu autovehicule (-1,7%).
Seria ajustată a volumului total al cifrei de afaceri din luna februarie 2025 comparativ cu aceeași lună a anului precedent a înregistrat o creștere de doar 0,1%. Deși unele segmente au scăzut, precum vânzările de piese auto și motociclete, per ansamblu, piața a evoluat pozitiv, mai ales în luna februarie.
-
Evenimenteacum 19 ore
Facturile sar în aer după eliminarea plafonării, de la 1 iulie. Electrica Furnizare a anunțat noile tarife
-
Evenimenteacum 2 zile
Plafonările, încotro? Cât mai subvenționează Guvernul menținerea artificială a prețurilor
-
Evenimenteacum 22 de ore
MINISTERUL FINANȚELOR: ROMÂNIA SE VA ÎNCADRA ÎN ŢINTA DE DEFICIT ASUMATĂ
-
Evenimenteacum o zi
ROBOR LA TREI LUNI A URCAT LA 5,90% PE AN
-
Evenimenteacum o zi
Este OFICIAL! România are cel mai mare deficit bugetar din întreaga Uniune Europeană. Ce soluții are Guvernul?
-
Uncategorizedacum 20 de ore
O privire atentă asupra unei practici cu istorie lungă
-
Evenimenteacum 16 ore
Deficitul bugetar al României îi îngrijorează pe europeni. Comisarul UE pentru buget vine la București
-
Evenimenteacum 13 ore
Banca Mondială, mai „zgârcită” ca FMI. Prognozează o creștere economică a României de doar 1,3% anul acesta