Perioadă de acalmie în războiul comercial global

0
123

Donald Trump, preşedintele Statelor Unite ale Americii, a reuşit să inflameze multe spirite în ultimul an şi jumătate. SUA este cea mai mare putere economică, cu un PIB de peste 20 trilioane dolari anul trecut, şi cel mai mare importator global, poziţie din care urmează a fi detronată de China. Dolarul american este cea mai utilizată valută internaţională, cu o pondere de 60% în comerţul internaţional şi este şi moneda standard pentru materii prime precum petrolul sau pentru materiale preţioase precum aurul. Se poate observa uşor cât de importantă este economia SUA în tabloul economic global, inclusiv în comerţul transfrontalier. Și cu atât mai mult este importantă poziţia lui Donald Trump în privinţa impunerii de tarife pentru importuri. 

Deficitul comercial al SUA a crescut de la 502 miliarde dolari în 2016 până la 552 miliarde dolari anul trecut, un plus de aproximativ 10%. Valoarea totală a importurilor din 2017 s-a ridicat la 2,9 trilioane dolari, în timp ce exporturile s-au ridicat la 2,35 trilioane dolari, iar deficitul a fost rezultatul unui minus de 807 miliarde dolari pentru comerţul cu bunuri compensat de excedentul din sectorul de servicii, de 255 miliarde dolari. Dar economia SUA se luptă şi cu datorii publice în creştere de la an la an şi a ajuns la 19,18 trilioane în martie 2018. Raportat la PIB, datoria publică a reprezentat 77% în 2017. O valoare pe care Donald Trump intenţionează să o reducă, iar prima mişcare este să micşoreze sau să elimine de tot deficitul comercial. Principalii parteneri pentru import sunt China, cu o pondere de 21,4%, Uniunea Europeană cu 18,9%, Mexic cu 13,2%, Canada cu 12,6% şi Japonia cu 6%. 

SUA au acorduri de liber schimb comercial cu aproape toate statele principale ale lumii, excepţie făcând statele împotriva cărora a instituit, de-a lungul timpului, diferite restricţii. De asemenea, se află în permanentă discuţie cu principalii parteneri pentru o deschidere şi mai mare a activităţilor comune, cum ar Iniţiativa Economică Transatlantică, lansată în 2005 cu scopul adâncirii integrării între SUA şi UE şi a intensificării mai multor domenii de interes, inclusiv cea a comerţului şi turismului. 

Oţel şi aluminiu

În martie anul acesta, Donald Trump a anunţat că va impune taxe vamale de 25% pentru importuri chinezeşti în valoare de 50 miliarde dolari, în care erau incluse bunuri din „tehnologii foarte importante în plan industrial“. Răspunsul imediat al Chinei a fost că va impune, la rândul ei, taxe pentru importurile din SUA pentru produse cu o valoarea echivalentă. Era începutul războiului declarativ comercial, iar de la acel moment bunurile pentru care se dorea a impune taxe vamale au crescut semnificativ. 

În relaţia de comerţ dintre China şi SUA, primii înregistrează un excedent de 375,2 miliarde dolari, conform datelor din 2017. Donald Trump a cerut ca această diferenţă să fie redusă 200 miliarde dolari în doi ani, iar modalitatea de reducere găsită a fost cea de impunere a taxelor, chiar dacă, în mod normal, ar fi trebuit identificate bunurile care pot fi produse intern în loc să fie importate şi pe cele de care are nevoie China, astfel încât să majoreze exportul. Până la momentul în care taxele vamale impuse de SUA au intrat în vigoare, adică la începutul lunii iulie, au fost stabilite taxe pentru bunuri în valoare de 34 miliarde dolari importate din China. În faţa ameninţărilor Chinei cu represalii, Donald Trump a declarat că „aveţi alte 16 miliarde de dolari în două săptămâni (care urmau a intra în vigoare) şi apoi avem 200 de miliarde în aşteptare, după care încă 300 de miliarde“. 

Iniţial administraţia lui Trump a impus taxe pentru importurile de oţel şi aluminiu din mai multe ţări, respectiv statele Uniunii Europene, China, Canada şi Mexic. China a răspuns prin impunerea de taxe pentru bunuri în valoare de 34 miliarde dolari, printre care soia şi carne de porc. Nici celelalte state nu au stat degeaba; Canada a impus tarife pentru 100 de bunuri americane (de la ketchup şi hârtie igienică până la insecticide şi maşini de spălat), Mexic a luat în vizor importurile de produse agricole, inclusiv carnea de porc şi brânzeturile, iar Uniunea Europeană a pus taxe pentru bunuri în valoare de 3,4 miliarde dolari, printre care whiskey, jeans Levi’s şi motociclete Harley-Davidson. 


 

Industria auto

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here