Informaţiile din urmă cu câteva luni conform cărora Banca Naţională a României urmează să stabilească un prag maxim pentru gradul de îndatorare a clienţilor bancari au devenit realitate după ce Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că legea va apărea în toamnă. „Îndatorarea este o chestiune de securitate naţională, nu te poţi juca cu ea”, a spus Mugur Isărescu cu ocazia prezentării ultimului raport pe inflaţie. „Am discutat cu băncile, iar procentele încă le analizăm. Sub nicio formă nu vrem să sugrumăm creşterea creditului şi nici creşterea economică”, a arătat guvernatorul BNR.

În perioada anterioară 2007, banca centrală avea puse în practică limitări ale gradului de îndatorare în timp ce în Europa nu existau astfel de reguli, limitare care a fost eliminată în 2007, la momentul intrării României în Uniunea Europeană. Ulterior, după declanşarea crizei financiare, BNR a fost acuzată că nu a procedat la limitarea creditării în franci elveţieni. „Noi, Banca Naţională, care luptam să intre România în Uniunea Europeană, trebuia să introducem restricţii la creditare. Acum, când Europa are asemenea restricţii – se numesc norme prudenţiale, dar sunt tot un fel de restricţii de mişcări de capital, doar le-au dat altă denumire – şi ţările vecine au introdus, noi suntem acuzaţi că intenţionăm să sugrumăm creditul”, explică Mugur Isărescu.

Printre clienţii băncilor se găsesc persoane care au şi 70% grad de îndatorare, adică ponderea ratelor aferente creditelor în veniturile lunare ale persoanei creditate sau a familiei respective. De altfel, datele din decembrie 2017 arătau că aproximativ 25% dintre debitori aveau un grad de îndatorare mai mare de 55% din venituri, fiind automat debitori cu risc ridicat de intrare în „stare de neperformanţă”. Creşterea creditării a continuat şi în ultimele luni, când ROBOR la trei luni, dobânda interbancară la trei luni luată în calcul pentru dobânda aferentă împrumuturilor bancare, a crescut la cel mai mare nivel din ultimii cinci ani. Avansul creditării în primul semestru este similar cu creşterea reală a salariilor din mediul privat, de 9%.

Populaţia este vulnerabilă

Datele iniţiale legate de plafonare indicau un prag de 45% pentru nivelul de îndatorare aferent creditelor ipotecare în lei şi de 30% pentru împrumuturile de consum, dar cifrele finale vor fi stabilite după discuţiile BNR cu băncile şi cu celelalte instituţii ale statului. Analiştii arată că intenţia este pozitivă în condiţiile actuale ale economiei. „Cred că intenţia BNR de a plafona gradul de îndatorare este foarte oportună şi în interesul siguranţei financiare a românilor. Principalul motiv este creşterea accelerată a salariilor într-un timp foarte scurt, care a depăşit semnificativ dinamica productivităţii şi de aceea creşterea nu este sustenabilă şi se va întoarce precum un bumerang împotriva noastră”, spune Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari-Bancari din România (AAFBR).

„Populaţia este foarte vulnerabilă la o corecţie negativă a salariilor în contextul creşterii costului de finanţare (majorarea dobânzilor în contextul presiunilor inflaţioniste), ceea ce poate periclita capacitatea de rambursare a creditelor. Pe de o parte, veniturile angajaţilor în sectorul public au crescut cu aproximativ 50% în ultimii trei ani, în contextul în care cheltuielile de personal în bugetul public au crescut de la 27,8 miliarde lei în primul semestru din 2016 până la 41,3 miliarde lei în primul semestru din 2018. Acestă creştere este nesustenabilă în contextul în care veniturile fiscale nu au înregistrat o dinamică similară, generând un deficit fiscal de aproximativ 15 miliarde de lei în primul semestru al acestui an, nivel record pentru ultimii şapte ani”, mai arată Iancu Guda.

Proiectele Guvernului indică în continuare o creştere a salariilor, în principal cele bugetare, şi a pensiilor, iar acest lucru este îngrijorător pentru toţi analiştii având în vedere că o creştere nesustenabilă a acestora, coroborată cu avansul accelerat al creditării şi a majorării dobânzilor pot duce la o explozie a creditelor neperformante. „Plafonarea gradului de îndatorare va proteja consumatorul de contractarea unor credite dificil de rambursat în viitor”, mai spune preşedintele AAFBR.  

„Având în vedere creşterea nesustenabila a salariilor, avansul accelerat al creditării populaţiei şi creşterea dobânzilor în contextul presiunilor inflaţioniste, cred că plafonarea gradului de îndatorare va proteja consumatorul de contractarea unor credite dificil de rambursat în viitor”.

Iancu Guda, preşedintele AAFBR

(Articol publicat în numărul 33 al revistei Capital, disponibil la centrele de difuzare a presei în săptămâna 20 – 26 august 2018)