Stiri economice
Așa au fost puse pe steroizi firmele românești din turism
Industria hotelurilor din România a crescut, în ultimii 5 ani, cu aproape 40%, la o cifră de afaceri de peste 5,5 miliarde de lei în 2017, iar estimările privind evoluţia din 2018 arată că sectorul hotelier ar putea atinge afaceri de 5,8 miliarde de lei.
În ceea ce priveşte restaurantele, industria are şanse reale ca în 2018, pe fondul creşterii consumului, să depăşească nivelul de afaceri de 10 miliarde de lei, mai mult decât dublu faţă de rezultatul înregistrat acum cinci ani, de 4,5 miliarde lei.
Statisticile companiei de consultanţă Frames arată că în industria HORECA activează peste 16.000 de companii, dintre care aproape 10.000 în sectorul restaurantelor. Firmele raportau, anul trecut, peste 82.000 de angajaţi în sectorul restaurantelor şi 45.000 în hoteluri şi pensiuni.
,,Pe fondul îmbunătăţirii semnificative a situaţiei economice dar şi a eficientizării activităţii companiilor din HORECA, datele arată un progres semnificativ al profitului net faţă de anul 2013 – de la 380 mil.lei la 1 mld.lei în cazul hotelurilor şi de la 190 mil.lei la 1,6 mld.lei în cazul restaurantelor”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Capitala este în continuare locul care oferă cea mai largă paletă de servicii în HORECA şi care înregistrează, evident, şi cele mai bune performanţe financiare.
Potrivit datelor companiei de consultanţă, Bucureştiul reprezintă peste 30% din piaţa hotelieră (373 firme) şi mai mult de 40% din afacerile restaurantelor (2072 companii), iar deschiderea unor noi afaceri anunţă un plus semnificativ în anii următori. Capitala este urmată de judeţele Constanţa (1403 firme în HORECA), Cluj (768 firme), Braşov (608 companii), şi Timiş (696), cu ponderi între 4 şi 12%.
,,Bucureştiul turistic a crescut semnificativ în ultimii ani. Dezvoltarea unor noi unităţi de cazare şi deschiderea a câteva sute de baruri, pub-uri şi restaurante s-au pliat pe creşterea populaţiei oraşului şi pe avansul semnificativ al numărului turiştilor”, spune Cristi Opait, managerul The Drunken Lords.
,,Centrul Vechi a devenit, în ultimii ani, principalul punct de atracţie al oraşului, însă asistăm în prezent la un avans semnificativ al potenţialului unor zone de birouri, în special Pipera, şi de promenadă, cum sunt zona Cişmigiu şi mai ales bulevardul Magheru. Odată cu redeschiderea hotelului Lido şi a unor noi restaurante precum Taupe, braserie pe care o vom inaugura în zilele următoare, estimăm o creştere a interesului turiştilor pentru principalul bulevard din oraş”, a mai spus acesta.
Potrivit celor mai noi date comunicate de Institutul Naţional de Statistică, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, la nivelul întregii ţări, în primul semestru, au însumat 3,51 milioane (+5,1% faţă de cele din S1 2013), cele mai multe (76,1%) aparţinând turiştilor români. De asemenea, ponderea turiştilor străini a fost de 23,9%, apropiată de datele consemnate în primele şase luni din anul anterior.
Pe segmentul sosirilor de turişti străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (77,7% din total turişti străini), iar dintre aceştia 85,4% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.
Voucherele de vacanţă, efect aşteptat
Voucherele de vacanţă au stimulat semnificativ piaţa turismului românesc. În aceste zile, o mare parte dintre hotelieri raportează au anunţat că spaţiilor lor de cazare sunt pline, mulţi înregistrând rezervări de până la 60-80% inclusiv pentru luna septembrie.
ANAT a anunţat, recent, că între ianuarie şi iunie 2018 au fost emise aproximativ 14 milioane de vouchere pe hârtie şi în format electronic, care valorează aproximativ 148 milioane de euro, această sumă fiind de cinci ori mai mare faţă de cea din 2017.
Litoralul şi Valea Prahovei sunt în prim-plan, însă şi în Bucureşti şi alte oraşe şi zone turistice, gradul de cazare este unul semnificativ, peste anii anteriori.
Potrivit analiştilor de la Frames, lansarea voucherelor de vacanţă are însă şi efecte neaşteptate. Dincolo de afluenţa de turişti şi de creşterea tarifelor de cazare, sectorul restaurantelor resimte din plin o scăpare a acestui sistem – faptul că voucherele sunt dedicate serviciilor de cazare şi nu pot fi folosite independent, precum tichetele de masă.
,,Din discuţiile purtate cu oamenii de afaceri de pe litoral a rezultat că, deşi hotelurile sunt pline, se consumă mai puţin la terase şi restaurante. Sunt mulţi turişti care îşi acoperă serviciile de masă şi băuturile exclusiv din oferta hotelurilor sau din supermaketuri, iar consumul la terase, în baruri şi cluburi a scăzut semnificativ”, afirmă Adrian Negrescu.
Conform oficialilor Frames, datele financiare utilizate in analiză fac referire la informaţiile oficiale raportate de firmele având codurile CAEN – 5510 Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare; 5520 Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată; 5530 Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere; 5590 Alte servicii de cazare; 5610 Restaurante, raportate la Ministerul Finanţelor Publice. Pentru 2017, datele sunt provizorii, iar pentru 2018, reprezintă estimarea companiei de consultanţă.
Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.
Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.
Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare
Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.
Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.
Haosul legislativ și „factura” incertitudinii
Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).
Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.
Cât ne costă neatenția?
Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.
Estimările costurilor suplimentare pe an:
- Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
- Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
- Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.
Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.
2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova
Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.
De la dependență totală la procente reziduale
Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.
Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”
Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.
Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară
Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.
Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.
PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.
El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.
Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.
