Stiri economice
Cum declarațiile iresponsabile ale politicienilor se pot transforma în profituri frumoase pe piața de capital
În urmă cu peste un deceniu, după un interviu, în cabinetul unui înalt demnitar, un coleg primeşte un pont: „Dacă aş fi în locul dumneavoastră, aş cumpăra acţiuni la societatea X“. Sfatul s-a dovedit unul extrem de bun, într-o săptămână cotaţia acţiunilor respectivei companii crescând enorm. În acel moment, cu toţii am realizat că doar politicienii proşti fură direct din banii publici, cei deştepţi se îmbogăţesc aproape legal. Și, de atunci, am început să fiu mult mai atent la declaraţiile policienilor care au implicaţii în economie.
Lupta împotriva băncilor
Pe atunci, ministru al Finanţelor Publice, Ionuţ Mişa, actualul şef al ANAF, a declarat în toamna anului trecut că aproape trei sferturi dintre băncile care activează în ţara noastră nu şi-au plătit impozitul pe profit, în ultimii ani. „Am iniţiat noi controale la bănci şi vom extinde aceste controale, pentru că sunt bani mulţi de adus la buget. Am finalizat controalele la două bănci, dintre care una este mare, mare de tot în sistem. Avem o instituţie bancară care de zece ani este pe pierdere. Ne întrebăm de ce ea mai activează în România?“, a spus Mişa la un post de televiziune. Declaraţia a venit în contextul în care şi Mihai Tudose, premierul de la acea vreme, a atacat dur afacerile instituţiilor bancare din România. Efectul s-a văzut imediat pe bursă. Cotaţiile acţiunilor băncilor listate la BVB au luat-o la vale, lucru greu de imaginat dacă ne gândim că economia creştea în acele momente peste toate aşteptările. De exemplu, chiar şi pe fondul apariţiei unor informaţii pozitive cu privire la propriile afaceri, cotaţia acţiunilor Băncii Transilvania a scăzut de la 2,9 lei la 01.08.2017, la un minim de 2,085 lei spre sfârşitul anului. De asemenea, dacă o acţiune BRD era cotată la 14,1 lei la 01.08.2017, la sfârşitul anului aceasta a ajuns la 12,8 lei. Pentru a avea însă tabloul complet, este corect să amintim că în ultima perioadă a anului trecut se poate vorbi şi de o anumită corecţie a Bursei. Totuşi, dacă facem un mic exerciţiu de imaginaţie, oricine ar fi ştiut din timp ce declaraţii urmau să facă guvernanţii, ar fi putut să evite o pierdere importantă.
Presiune pe gaze
Nu doar evitarea pierderilor, ci şi profituri frumoase se pot face de către cei care au inspiraţia sau norocul să bănuiască ce vor scoate pe gură cei care ne conduc. În direct la un post de televiziune, Darius Vâlcov, consilierul premierului şi „eminenţa cenuşie“ a guvernării PSD, a anunţat că preţul gazelor va fi plafonat în următorii ani, acesta urmând să scadă cu 20%. După două zile a fost publicat un draft de hotărâre de guvern prin care se impune producătorilor de pe piaţa de profil să vândă toate gazele extrase la 55 de lei/MWh, până în anul 2021. Rezultatul? Dacă luni, 16 iulie, ziua în care Vâlcov a făcut declaraţia, o acţiune Romgaz valora 32,75 lei, miercuri, 18 iulie, când a fost publicat proiectul de hotărâre, o acţiune Romgaz ajunsese la 31,8 lei. Minimul a fost însă înregistrat joi, când Romgaz a ajuns la doar 30,2 lei. Acelaşi scenariu s-a întâmplat şi cu acţiunile OMV Petrom. Astfel, de la 0,324 lei pe o acţiune pe 16.07.2018, preţul a ajuns la 19.07.2018, la 0,308 lei pe o acţiune. Vineri, fără a da multe explicaţii, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anuntat ca retrage proiectul prin care se dorea plafonarea preţului gazelor româneşti. Imediat, valoarea acţiunilor celor doi mari producători de gaz început să crească. Mai exact, acţiunile Romgaz au crescut vineri cu 2,98%, iar valoarea acţiunilor OMV Petrom s-a majorat cu 2,27%. Bineînţeles, creşterea a continuat şi în următoarele săptămâni. Dacă ne-am gândi că plafonarea preţului gazelor oricum părea de la început o aberaţie, măsura provocând aproape sigur declanşarea unei proceduri de infringement de către Comisia Europeană, orice scenariu pare plauzibil. Chiar şi acela prin care se scade, prin anunţuri incredibile, valoarea unor acţiuni pentru ca unii oameni bine informaţi să cumpere la preţuri mici, iar apoi să se bucure de randamente impresionante.
(Articol publicat în ediţia revistei Capital de luni, 20 august 2018. Publicaţia este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întraga ţară.)
Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.
Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.
Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare
Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.
Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.
Haosul legislativ și „factura” incertitudinii
Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).
Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.
Cât ne costă neatenția?
Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.
Estimările costurilor suplimentare pe an:
- Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
- Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
- Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.
Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.
2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova
Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.
De la dependență totală la procente reziduale
Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.
Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”
Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.
Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară
Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.
Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.
PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.
El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.
Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.
