Stiri economice
Merge bine economia?

Toată „lumea bună” şi-a luat în braţe câte o cutie plină-ochi de popcorn şi se uită la mediciul televizat în direct, (cu reluări din cele mai importante unghiuri pentru fazele importante) dintre Gabriela Firea şi Liviu Dragnea. Totuşi, destul de mulţi oameni din jur se întreabă cum merge, de fapt, economia.
Cum s-ar putea răspunde la această întrebare? Fireşte, ca de fiecare dată., răspunsul cel mai corect este: depinde! Depinde din ce punct de vedere priveşti lucrurile, depinde de cum va arăta economia mondială în general şi cea europeană în special, depinde de următoarele măsuri ale guvernului Dăncilă-Dragnea-Vâlcov. (Deja toată lumea a aflat că aceasta este tripleta responsabilă de guvernarea României de azi.) Totuşi, nişte date concrete există.
1) Pesta porcină a afectat dramatic o ramură importantă a agriculturii. Profiturile posibile în zootehnie sunt mult mai interesante decât cele de la cereale şi plante tehnice. Exact asta a fost de la bun început problema agriculturii româneşti, concentrarea exagerată a energiilor, banilor şi eforturilor pe o zonă cu potenţial extrem de redus. Dublaţi producţia de grâu la hectar şi vedeţi ce influenţă ar putea avea aceasta în PIB-ul ţării. Nesemnificativ! Nenorocirea care s-a abătut asupra noastră din punctul acesta de vedere este una triplă: Nici nu vom avea ce consuma anul acesta din resurse interne, nu vom putea ajunge ani de zile nici chiar la nivelul derizoriu la care ne aflam, plus că mai intenţionăm şi să oferim despăgubiri generoase tuturor celor afectaţi.
2) Sistemul de pensii din România seamănă din ce în ce mai mult cu o schemă piramidală care rămâne fără jucători la baza piramidei. Iar aici folosesc noţiunea de piramidă dintr-un reflex de exprimare, fiincă structura de azi arată mai mult ca un romb, iar cea pe termen lung va arăta ca o piramidă inversată, cu baza în sus. Situaţia asta nu este altceva decât o bombă cu fitil foarte scurt, pe care isteţii de la guvern l-au scurtat şi mai tare doar pentru că s-au trezit cu o foarfecă în mână şi n-au ştiut ce altceva să facă cu ea.
3) Infrastructura ţării e varză. Reţeaua de autostrăzi arată de parcă ar fi desenat-o un copil neatent. Bucăţele mici, neconectate în Vestul ţării, câteva sute de km pornind din Bucureşti către trei puncte cardinale din patru şi lipsă totală în zona Moldovei. La nivelul oraşelor, situaţia este şi mai proastă. În toate aşezările mari pe care le-am vizitat găseşti trafic nebun, dezlânat, care ţine prizonieri oamenii timp de câteva ore în fiecare zi.
Evenimente
Ediție-eveniment Culisele Statului Paralel: Anca Alexandrescu dezvăluie păpușarii care conduc România din umbră
Bomba momentului – Anca Alexandrescu demască în această seară de la ora 21:00 cine sunt păpușarii care conduc din umbră România – de ce nu avem un lider de vârf la Davos, de ce țara noastră n-are niciun reprezentant la Consiliul de Pace al lui Trump și cât mai continuă să sfideze Nicușor Dan administrația de la Casa Albă. Cât ne costă șederea binomului înfometat Nicușor-Bolojan: au sărăcit populația și își perpetuează puterea, iar acum fug de ochii românilor furioși.
În această seară de la ora 21:00 decizia americanilor după raportul prezentat de George Simion, marile puteri care vor să preia România și cum se resetează Noua Ordine Mondială la summitul ignorat de Nicușor Dan.
În această seară, ediție eveniment Culisele Statului Paralel, cu Anca Alexandrescu.
Evenimente
Rabla 2026, între promisiunile Guvernului și avertismentul de anulare al Ministerului Mediului
Viitorul Programului Rabla în 2026 este marcat de incertitudini bugetare, însă președintele Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) oferă primele indicii despre condițiile în care statul ar putea continua finanțarea.
Viitorul Programului Rabla în anul 2026 rămâne marcat de o incertitudine accentuată, fiind obiectul unor viziuni divergente între principalele instituții responsabile. În timp ce Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) își exprimă susținerea pentru continuarea schemei de finanțare, constrângerile bugetare și angajamentele asumate prin PNRR forțează autoritățile să ia în calcul restructurări majore sau chiar suspendarea programului.
Poziția AFM și contextul financiar nu prea favorabil
Președintele AFM, Florin Bănică, a confirmat că, deși instituția pe care o conduce dorește menținerea programului în 2026, o decizie finală nu a fost încă adoptată. După un an 2025 în care bugetul pentru persoanele fizice a fost de aproximativ 200 de milioane de lei, continuarea schemei depinde acum de negocierile guvernamentale. AFM se află într-un moment de reevaluare a resurselor, fiind implicată simultan în semnarea a numeroase contracte pentru alte proiecte de mediu aflate în derulare.
Impactul asupra industriei auto
Premierul Ilie Bolojan a oferit o perspectivă mai nuanțată, indicând faptul că Programul Rabla va continua în 2026, însă la o intensitate redusă. Această „diminuare” este dictată de necesitatea corelării subvențiilor cu nivelul producției naționale și cu limitele bugetului de stat. Scăderea progresivă a finanțărilor — de la 30.000 de unități în 2024 la 19.000 în 2025 — a alarmat deja industria auto. Reprezentanții constructorilor (ACAROM) avertizează că o reducere suplimentară a fondurilor ar putea pune în pericol aproximativ 5.000 de locuri de muncă în sectorul auto local, afectând direct competitivitatea economică a regiunii.
Avertismentul Ministerului Mediului: Anulare sau condiții stricte
La polul opus, Ministerul Mediului adoptă o poziție mai rezervată. Ministra Diana Buzoianu a avertizat că, în absența unui buget clar identificat, programul ar putea fi anulat în 2026. Prioritatea ministerului este redirecționarea fondurilor către finalizarea proiectelor din PNRR care riscă să piardă finanțarea europeană. În cazul în care Programul Rabla va supraviețui, ministerul propune reforme structurale, precum introducerea unei clauze de „protecționism european”, care să permită finanțarea exclusivă a vehiculelor fabricate în Europa, pentru a sprijini industria continentală în fața concurenței externe.
În prezent, situația rămâne în așteptare, decizia finală fiind condiționată de aprobarea bugetului de stat și de rezultatul consultărilor cu liderii industriei auto.
Evenimente
Institutul Clinic Fundeni are un nou director medical. Cine este doctorul Mihai-Adrian Dobra
Doctorul Dobra Mihai-Adrian, medic primar urologie și doctor în științe medicale, a fost numit în funcția de director medical la Institutul Clinic Fundeni.
Doctor în științe medicale, medic specialist în urologie cu experiență în chirurgia oncologică urologică, medicul Dobra Mihai-Adrian a finalizat recent un stagiu de pregătire la unul dintre cele mai importante spitale din Statele Unite Americii, unde l-a întâlnit pe unul dintre pionierii Urologiei de la care a primit informații prețioase și metode de dezvoltare în domeniu.
De-a lungul timpului, a urmat numeroase stagii de pregătire și de perfecționare în chirurgie urologică în centre importante din străinătate, în domenii precum litiaza reno-ureterală (Bristol, Marea Britanie), oncologia urologică (Arlington, Virginia, SUA) și chirurgia urologică (Ingolstadt, Germania), iar certificarea în chirurgia laparoscopică urologică a obținut-o la Strasbourg (Franța). Se adaugă și participarea la numeroase cursuri de specialitate și workshopuri, atât în țară, cât și în străinătate.
Noul director medical al Institutului Clinic Fundeni este este medic Primar Urologie în Programul Național de Transplant de organe, țesuturi și celule umane de la donator în moarte cerebrală și cadru universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”.
Acesta are o experiență operatorie bogată și realizează și intervenții chirurgicale pentru cazuri complexe. De asemenea, se axează pe tratamentul multimodal complet minim invaziv al litiazei urinare, dar și pe chirurgia oncologică.
-
Evenimenteacum 2 zile
România rămâne ţara cu cea mai mare inflaţie din UE. Austeritatea lui Bolojan a aruncat în aer prețurile
-
Evenimenteacum 2 zile
Tupeul ministrului Muncii: Anul 2026 va fi greu pentru românii cu venituri mici
-
Evenimenteacum 2 zile
România, despăgubită cu 5,7 milioane de euro de către Guvernul olandez pentru furtul tezaurului dacic de la Muzeul Drents
-
Evenimenteacum o zi
Călin Georgescu, mesaj de forță pentru români: Sunteți ținuți de prea mult timp într-o stare de dezamăgire, menținută prin mecanisme de manipulare
-
Evenimenteacum 2 zile
Fermierii români participă la protestul masiv de la Strasbourg, împotriva acordului UE–Mercosur. Forțele de ordine, bombardate cu ouă. Realitatea PLUS transmite din mijlocul protestatarilor – LIVE TEXT / VIDEO
-
Evenimenteacum o zi
Adrian Câciu îl desființează pe Ilie Bolojan: „Un NERO contemporan. A băgat România în recesiune pentru interesele personale. Ne-a mințit pe toți!”
-
Featuredacum o ziDespre Anton (Tonino) Despre inima lui. Despre visuri la care nu renunță.
-
Evenimenteacum 21 de ore
Aurul și argintul ating noi maxime istorice pe fondul tensiunilor geopolitice







