Stiri economice
Foamea de bani a Guvernului bagă în priză Banca Națională a României

Rezerva internaţională gestionată de Banca Naţională a României (BNR) a scăzut, lună de lună, de la începutul acestui an, şi a ajuns la un nivel comparabil doar cu cel din perioada crizei financiare.
Mai precis, niciodată de la începutul lui 2010 (adică la doar câteva luni după ce România se împrumutase la Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială peste 20 de miliarde de euro pentru a îşi consolida rezervele) şi până la finalul lui august 2018, rezervele României nu au mai atins un nivel atât de redus.
Doar între februarie 2018 şi septembrie 2018, vistieria ţării a sărăcit cu peste patru miliarde de euro, până la 31 de miliarde de euro.
Această evoluţie nu poate fi justificată exclusiv din plasamentele efectuate de Banca Naţională a României care, deşi cel mai probabil au continuat să vină cu un randament negativ, nu pot produce foarte mari pierderi, prin natura lor foarte conservatoare.
BNR a devenit jucător în piaţă
În acest context, scăderea rezervei pare să fie rezultatul unor intervenţii ale Băncii Naţionale în piaţă.
BNR are perioade când intervine fie pe piaţa monetară, acolo unde încearcă să evite variaţii foarte mari ale dobânzilor la care băncile se împrumută între ele (deja celebra ROBOR, în funcţie de care sunt calculate şi dobânzile la creditele cu dobânda variabilă luate de populaţie şi de firme), fie pe piaţa valutară, în general pentru a evita devalorizarea cursului de schimb.
Aceste intervenţii nu sunt anunţate sau explicate de BNR decât în anumite situaţii şi în termeni generali, însă unul dintre indicatorii care semnalează astfel de situaţii este rezerva valutară.
O scădere abruptă a rezervei, aşa cum este cazul acum, arată că BNR a folosit o parte dintre aceşti bani pentru a interveni în piaţă.
Pentru a putea alimenta cu lei piaţa monetară interbancară şi a evita astfel creşterea dobânzilor, BNR foloseşte bani din rezervă pe care îi schimbă din valuta în care sunt plasaţi în monedă locală. Sumele plasate la ultima licitaţie prin care banca centrală a împrumutat băncile comerciale arată că nevoia de bani din piaţă este una foarte mare.
Băncile au luat, la finalul lunii august, peste 12 miliarde de lei, printr-o operaţiune a cărei amploare nemaiîntâlnită în ultimii şapte ani. Este vorba despre o operaţiune de tip
repo, prin care băncile au adus la BNR garanţii sub formă de titluri de stat şi au luat lichidităţi. Pe de altă parte, analistul Radu Soviani, apreciază, pentru PSNews, că sumele cheltuite din rezervă au mers către piaţa valutară, pentru a evita o devalorizare a monedei.
Uneori direct, dar de cele mai multe ori prin intermediul unor bănci mari, BNR poate interveni pe piaţa valutară prin cumpărarea de lei contra valută, evitând astfel devalorizarea monedei. Și această operaţiune înseamnă, în final, cheltuieli din rezerva valutară.
„Rezervele valutare ale României continuă să se împuţineze pe fondul vânzării de valută de către BNR în scopul temperării deprecierii leului. În prezent, rezerva valutară a României este cu cinci miliarde de euro mai mică decât la 30 aprilie 2017, respectiv 31 de miliarde de euro, dispărând astfel din rezerva gestionată de BNR, aproape 14% în ultimele 16 luni. În principal prin vânzarea de euro pe piaţa valutară, BNR a urmărit să tempereze deprecierea leului, rezultatele fiind mai mult decât modeste. Dacă la 30 aprilie 2017 un euro valora 4,53 de lei, la 31 august 2018, după ce BNR a pierdut cinci miliarde de euro din rezervă, un uuro valorează 4,64 de lei”, spune Soviani.
O parte din banii daţi băncilor ajung tot la stat
Evenimente
BNS PROPUNE CONDIȚIONAREA SUBVENȚIILOR PENTRU PARTIDELE POLITICE DE RESPECTAREA ȚINTELOR DE DEFICIT BUGETAR
Blocul Național Sindical (BNS) propune, printr-un set de amendamente la Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare, ca subvențiile acordate partidelor politice de la bugetul de stat să fie condiționate de încadrarea României în țintele de deficit bugetar stabilite la nivel european.
Concret, BNS dorește introducerea unui nou alineat în Legea nr. 334/2006, care să stipuleze că finanțarea publică a partidelor politice se va face numai în anii în care statul respectă angajamentele bugetare europene. Potrivit sindicatelor, această măsură este necesară într-un context economic fragil, în care statul aplică politici de austeritate asupra populației, dar menține finanțări generoase pentru partidele aflate la putere.
„Este inadmisibil ca partidele responsabile de dezechilibrele bugetare să fie în continuare finanțate din bani publici, în timp ce populația suportă creșteri de taxe și înghețarea salariilor”, se arată în motivația propunerii.
Totodată, BNS solicită reducerea cu 50% a sumei forfetare acordate parlamentarilor, o alocație lunară care nu este supusă unui control riguros. Organizația sindicală consideră că, în condițiile revizuirii drastice a cheltuielilor publice, este firesc ca și demnitarii să își asume responsabilitatea printr-un comportament bugetar solidar.
„Reducerea sumei forfetare nu afectează funcționarea Parlamentului, dar transmite un semnal necesar de decență și responsabilitate în utilizarea banului public”, subliniază BNS.
Propunerile vin pe fondul unor măsuri fiscale dure adoptate de Guvern, care includ eliminări de facilități pentru pensionari și persoane vulnerabile, creșteri de TVA și înghețări salariale în sectorul public. În acest context, BNS atrage atenția că echitatea bugetară trebuie să se aplice tuturor, inclusiv partidelor și parlamentarilor.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
PROTESTE URIAȘE ÎN FAȚA PARLAMENTULUI
Sindicaliştii de la Sanitas şi cei din Educaţie, dar și din instituții-cheie ale statului au ieșit în stradă din cauza taxelor și impozitelor propuse de Guvern.
Realitatea.net și Realitatea PLUS, televiziunea poporului, transmit LIVE TEXT și VIDEO principalele momente de la proteste:
„Sunem aici din respect pentru întreaga societate. Suntem reprezentanții profesorilor. Am urmărit declarațiile lui Bolojan și David care spun că nu este niciun deranj ca profesorii să muncească două ore în plus. Protestăm cu fermitate împotriva majorării normei cu două ore în plus deoarece asta nu înseamnă ca fiecare profesor să muncească în plus două ore. Asta înseamnă ca mii de profesori să-și piardă locul de muncă”, a declarat, într-o intervenție la Realitatea PLUS, o profesoară.
Evenimente
Bolojan pune jugul birurilor pe românii de rând, la TAROM tocmai s-au dublat indemnizațiile din Consiliul de Administrație
În timp ce premierul Ilie Bolojan ține cu dinții de toate măsurile fiscale dure care-i lovesc pe românii de rând, iese la iveal un nou caz șocant de sfidarea a austerității, pe banii statului. Astfel, acţionarii companiei TAROM, printre care și Ministerul Transporturilor, au votat favorabil propunerea de dublare a îndemnizației pentru membrii Consiliului de Administrație, relatează publicația BoardingPass.
Sursa citate indica faptul că indemnizația pentru membrii CA al TAROM a crescut, recent, de la 12.500 lei brut/lună la 24.148 lei, prin votul Ministerului Transporturilor, ROMATSA și CN Aeroporturi București. Singura abținere a venit din partea fostului SIF Muntenia.
Din iunie 2024, TAROM are un Consiliu de Administrație cu mandat complet de patru ani, după o conducere asigurată de administratori provizorii, mulți fără experiență.
La momentul numirii cu mandatul complet, fiecare membru al Consiliului era remunerat cu 12.500 de lei brut lunar, însă după aproape un an, trei dintre cei patru acționari ai TAROM au votat în favoarea dublării indemnizației, aceasta ajungând la 24.148 de lei brut pe lună.
Voturile favorabile au venit din partea Ministerului Transporturilor, ROMATSA și Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB). Singurul care s-a abținut a fost reprezentantul Longshield Investment (fosta SIF Muntenia).
Majorarea indemnizației a fost susținută de o hotărâre a Comitetului de Nominalizare și Remunerare din cadrul CA și a primit avizul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
Creștere vine în contextul în care Ministerul Transporturilor, acționar majoritar și al CNAB, a aprobat în urmă cu câteva luni și majorarea indemnizației pentru membrii CA-ului acestei companii de stat, de la 12.656 de lei la 69.840 de lei brut lunar, mai indică Boarding Pass.
-
Evenimenteacum 2 zile
FACTURA LA CURENT CREȘTE DIN NOU: TVA URCĂ LA 21% DE LA 1 AUGUST
-
Evenimenteacum o zi
ZIUA ÎN CARE GUVERNUL ÎȘI ASUMĂ RĂSPUNDEREA PE PRIMUL PACHET DE MĂSURI FISCALE DE AUSTERITATE. OPOZIȚIA POATE DEPUNE MOȚIUNE DE CENZURĂ
-
Evenimenteacum 22 de ore
PSD propune ridicarea pragului de la care se plătește CASS pe pensii la 4.000 de lei – DOCUMENT
-
Evenimenteacum 19 ore
Cu o criză economică majoră în față, românii sunt campioni europeni la cumpărături. Vânzările cu amănuntul au scăzut semnificativ în UE, nu și în România
-
Evenimenteacum 9 ore
Bolojan pune jugul birurilor pe românii de rând, la TAROM tocmai s-au dublat indemnizațiile din Consiliul de Administrație
-
Evenimenteacum 15 ore
Comisia Europeană se apropie de încheierea unui acord comercial cu americanii
-
Evenimenteacum 12 ore
Diverta a intrat în faliment
-
Evenimenteacum 6 ore
PROTESTE URIAȘE ÎN FAȚA PARLAMENTULUI