Liderul suveraniștilor români atrage atenția asupra pericolului ascuns al creșterii taxelor, care automat va duce la declanșarea unei puternice recesiuni economice.

Candidatul AUR la alegerile prezidenţiale George Simion a declarat, marţi, că orice creştere de taxe reprezintă recesiune şi avem de reglat, în primul rând, munca, care trebuie încurajată, nu supraimpozitată. El a mai spus că trebuie să fim mândri de ce am realizat în 1800, în 1900, în construcţia Transfăgărăşanului, pentru că au fost români de-ai noştri şi asta înseamnă suveranitate şi independenţă naţională, nu izolationism.

”Vrem ca toţi antreprenorii să fie egali şi să îşi plătească corect taxele care nu se vor majora. Orice creştere de taxe reprezintă recesiune. Aşa că noi avem de reglat, în primul rând, munca, care trebuie încurajată, nu supraimpozitată”, a precizat George Simion într-o dezbatere.

Nu vom mări taxele importante care vizează mediul antreprenorial. Sunt companii care nu îşi plătesc taxele corect în România şi acolo trebuie să intervenim, dar în dialog cu mediul de afaceri. Lărgirea bazei de impozitare, prin dezvoltarea domeniilor precum construcţiile şi agricultura, este singura noastră şansă de a evita recesiunea”, a declarat Simion.

”Sunt aici pentru a discuta şi pe modelul Pactului de la Snagov, pentru aderarea noastră la Uniunea Europeană şi la NATO, din 1995, care a funcţionat. Eu nu văd decât economia ca parte a acestui program de ţară, conform programului oferit de Aspes, pe următorii 20 de ani, conform strategiei elaborate de Academia Română, care totuşi are şi ea un rol la fel ca şi Camera de Comerţ şi Industrie, ca şi Biserica noastră naţională”, a mai spus liderul AUR.

”Trebuie să fim mândri de ce am realizat în 1800, în 1900, în construcţia Transfăgărăşanului, pentru că au fost români de-ai noştri. Asta înseamnă suveranitate şi independenţă naţională, nu izolationism”, a mai spus el.

Indicele ROBOR la trei luni, principalul reper pentru costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut marți la 7,20% pe an, față de 7,31% înregistrat în ședința precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Este cel mai redus nivel din 30 ianuarie 2023.

La începutul anului 2025, indicele se situa la 5,92%, dar a cunoscut o ușoară creștere începând cu 6 mai, la scurt timp după primul tur al alegerilor prezidențiale.

Și ceilalți indici ROBOR au înregistrat scăderi: cel la șase luni, folosit în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, a coborât la 7,36%, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 7,42%.

În același timp, indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), aplicabil creditelor noi în lei, este de 5,55% pe an, în scădere de la 5,66%, reflectând tendința de stabilizare a costurilor creditării în contextul evoluției pieței interbancare.

Sursa: Realitatea Financiara

Rata inflației un luna aprilie a marcat o creștere nesemnificativă față de luna precedentă, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică. De la începutul anului, rata inflației a fost de 2,2%. 

1. Indicele preţurilor de consum (IPC) – indicator pentru determinarea inflaţiei la nivel naţional
▪ Indicele preţurilor de consum în luna aprilie 2025 comparativ cu luna martie 2025 a fost 100,07%.
▪ Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 2,2%.
▪ Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2025 comparativ cu luna aprilie 2024 a fost 4,9%.
▪ Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) faţă de precedentele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) a fost 5,0%.

2. Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) – indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE
▪ Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna aprilie 2025 comparativ cu luna martie 2025 a fost 100,21%.
▪ Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2025 comparativ cu luna aprilie 2024 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 4,9%.
▪ Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) faţă de precedentele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) determinată pe baza IAPC a fost 5,3%.