Stiri economice
Avertismentul DNA după Ordonanța pentru legile justiției
. În documentul semnat de procurorul-şef, Anca Jurma, se arată că, dacă se va exclude din vechimea procurorilor şi perioada în care aceştia au fost auditori de justiţie în cadrul INM, atunci DNA va pierde alţi 23 de procurori.
Astfel, după publicarea OUG în Monitorul Oficial, DNA va pierde 57 din 150 de procurori, adică aproape 40% din totalul lor. Surse din cadrul direcţiei au declarat pentru G4Media.ro că impactul asupra activităţii instituţiei este, de fapt, mult mai mare, având în vedere că procurorii vizaţi de OUG sunt cei tineri, operativi – ceea ce înseamnă că vor pleca 57 din cei 100 de procurori care lucrează efectiv dosare, adică DNA va pierde aproape 60% din forţa de muncă efectivă doar în cazul aplicării noilor condiţii de vechime.
Guvernul a mărit de la 8 la 10 ani condiţia de vechime pentru ca un procuror să poată activa în DNA. Tot, prin OUG s-a prevăzut la art VII că procurorii pot rămâne în DNA nu mai dacă îndeplinesc noile condiţii prevăzute în legea de organizare judiciară.
Cele mai relevante fragmente din punctul de vedere trimis de DNA către CSM, prezentate de G4media:
”(…) În cazul aplicării acestui articol, 34 de procurori din cadrul direcţiei, din care 24 numiţi şi 10 delegaţi, vor fi afectaţi de dispoziţiile art. VII mai sus menţionat (…) În cazul excluderii perioadei cât procurorii au avut calitatea de auditor de justiţie din vechimea necesară numirii în cadrul direcţiei în afara celor 34 de procurori care au vechimea sub 10 ani, încă 23 de procurori, din care un delegat, ar avea vechime sub 10 ani”
”Dispoziţiile tranzitorii din art. 5 al Legii nr. 207/2018 mai sus citate sunt în acord cu dispoziţiile art. 15 alin. 2 din Constituţie potrivit căruia “Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”. În plus, dispoziţiile tranzitorii cuprinse în art. 5 din Legea nr. 207/2018, au caracter de normă specială, faţă de dispoziţiile art. VII din proiectul OUG, având în vedere caracterul expres al primelor în raport cu caracterul general al celor din urmă. Dacă art. VII al OUG pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei se interpretează în sensul că procurorii numiţi la DNA pot fi revocaţi din funcţie întrucât nu ar mai îndeplini condiţiile potrivit legii noi (care impune alte condiţii de vechime), ar fi o veritabilă retroactivare a legii, ceea ce înseamnă nerespectarea dispoziţiilor art. 15 alin. 2 din Constituţie, or legiuitorul este obligat ca în activitatea de legiferare să respecte principiul neretroactivităţii legii (cu singura excepţie permisă cea a legii penale sau contravenţionale mai favorabile) şi ar fi încălcat totodată principiul stabilităţii procurorilor consfinţit în art. 3 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată”, se mai arată în documentul semnat şi înaintat către CSM de Anca Jurma, procurorul-şef al DNA.
Evenimente
MINISTRUL ENERGIEI, SEBASTIAN BURDUJA: „ROMÂNII PLĂTESC AL CINCILEA CEL MAI MIC PREŢ LA ENERGIE ELECTRICĂ ŞI AL PATRULEA CEL MAI MIC PREŢ LA GAZ”
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că afirmaţiile potrivit cărora România este „un mare producător de energie” reprezintă un mit. Burduja aminteşte că, în perioada 2009-2022, în România s-au închis capacităţi de producţie care însumau peste 7.000 de megawaţi, echivalentul producţiei a 10 reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, conform News.ro.
Ministrul Energiei a explicat, joi seară, de ce România plăteşte mult pentru energia pe care o importă pe piaţa SPOT.
„Românii plătesc al cincilea cel mai mic preţ la energie electrică şi al patrulea cel mai mic preţ la gaz, pentru că avem o schemă de plafonare-compensare. Pe piaţa SPOT, pe piaţa zilei următoare, cum se spune, e adevărat că sunt zile în care România are preţuri ridicate în raport cu celelalte state europene, de multe ori sunt preţuri similare cu Bulgaria, Grecia, Polonia, Ungaria. Şi sunt două cauze principale aici.
Prima este lipsa capacităţilor de producţie; acest mit că România este un mare producător de energie a fost valabil acum 30 de ani, poate şi 20 de ani, dar cert este că, din 2009 până în 2022, în România s-au închis capacităţi de peste 7.000 de megawaţi, deci cât 10 reactoare de la Cernavodă şi toate erau producţie în bandă, cărbune sau gaz. E adevărat, grupuri mai vechi, costuri mai mari, dar le aveam.
Şi acum, sigur că neinvestind atâţia ani de zile, a venit şi nota de plată, pentru că noi nu ne mai acoperim consumul. Şi atunci, ce facem? Importăm la intervale orare la care toate celelalte state din jur, în general, importă. Şi atunci, pe o cerere mare, pe un consum mare şi o ofertă mică, sigur că preţul este sus”, a afirmat ministrul Energiei.
El a adăugat că autorităţile au început să ”trateze cauza” acestei situaţii, iar România a atras 14 miliarde de euro pentru sistemul energetic şi, datorită investiţiilor, producţia de energie electrică se va dubla.
”La gaz, nu mai vorbesc, se va întâmpla asta, şi chiar mai repede, din 2027, dar la energie electrică, peste 5-6 ani, România va fi într-o cu totul altă situaţie, în care nu noi vom depinde de alţii şi alţii vor depinde de noi”, a adăugat Sebastian Burduja.
Sursa: Realitatea Din PNL
Evenimente
REALITATEA PLUS DESCHIDE LINIA SPECIALĂ DE COMUNICARE CU ROMÂNII – TELEFONUL POPORULUI
Evenimente
SE SCUMPESC DIN NOU TIGĂRILE. CÂT VA COSTA UN PACHET
Ţigările se scumpesc din nou, de lunea viitoare, când cel mai mare jucător de pe piaţă va adăuga un leu în plus la pachetul de țigări. Astfel, românii vor plăti pentru un pachet de țigări și 30 de lei.
De pe 27 ianuarie, al doilea producător de pe piaţă va majora preţurile cu 50 de bani și chiar 1 leu, în funcție de prețul actual.
Vorbim astfel despre a şaptea scumpire a țigărilor din ultimii doi ani. Cel mai câştigat în urma acestei decizii este statul, care adună mai mulţi bani din accize.
România este una dintre țările din Uniunea Europeană cu cei mai mulți fumători, în jur de 4,2 milioane, potrivit statisticilor europene.
România: aceștia adoptă fumatul din ce în ce mai devreme, transformând țara noastră într-un lider european la consumul de tutun în rândul adolescenților. Aproximativ 34% din populația adultă fumează, iar procentul tinerilor fumători crește într-un ritm îngrijorător, atingând un nivel record de 48,3% la grupa de vârstă 15-24 de ani.
Mai mult, un studiu recent arată că un licean din șapte fumează în mod regulat, debutul acestui obicei nociv având loc, în medie, la vârsta de 15 ani. Spre deosebire de alte țări europene, unde legislația și programele de prevenire au dus la o scădere masivă a numărului de fumători, România continuă să se confrunte cu o tendință ascendentă.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu cea mai mare rată de creștere a numărului de tineri fumători. În state precum Finlanda, Norvegia sau Suedia, politicile restrictive și educația intensivă au redus semnificativ numărul de fumători tineri.
Sursa: Tabu.RO
-
Evenimenteacum 2 zile
FMI VINE LA BUCUREȘTI PE 3 FEBRUARIE PENTRU ÎNTÂLNIRI CU GUVERNUL ȘI BNR
-
Evenimenteacum 2 zile
PREMIERUL CIOLACU: PLAFONAREA CĂTRE CONSUMATORI ȘI ECONOMIE VA FI MENȚINUTĂ
-
Evenimenteacum 2 zile
RAISA, FOSTA AGENTĂ DIN SERVICII CARE FACE STATUL PARALEL SĂ TREMURE, VINE LA REALITATEA PLUS
-
Evenimenteacum o zi
SECTORUL IT RESIMTE EFECTELE DECIZIILOR FISCALE ŞI ANTICIPEAZĂ UN 2025 DIFICIL
-
Companiiacum o zi
Reconversia spațiilor industriale în cafenele: O tendință urbană inovatoare
-
Evenimenteacum 2 zile
PREMIERUL MARCEL CIOLACU: BUGETUL, APROBAT ÎN GUVERN PÂNĂ LA FINALUL LUNII IANUARIE
-
Evenimenteacum o zi
PREVIZIUNI PESIMISTE PENTRU ECONOMIA ROMÂNIEI ÎN URMĂTORII ANI
-
Evenimenteacum o zi
RECURSUL LUI CĂLIN GEORGESCU A FOST RESPINS DE JUDECĂTORI