Connect with us

Stiri economice

„Vor avea probleme cei care plătesc prea mult pentru terenuri şi au o viziune pe termen scurt”

Publicat

pe

În ultimele trei luni, românii au fost implicaţi în tot mai puţine tranzacţii imobiliare. Datele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) arată o scădere bruscă de 30% a tranzacţiilor consemnate în august 2018, comparativ cu aceeaşi lună din 2017, scăderea a continuat în septembrie cu un procent de 26,4%, iar în octombrie volumul tranzacţiilor s-a mai diminuat cu 14% faţă de anul anterior. Această evoluţie a început să aprindă spiritele în piaţa rezidenţială, iar specialiştii vorbesc despre o posibilă reacţie a populaţiei la planul Băncii Naţionale a României (BNR) de a limita gradul de îndatorare la credite la 40%, ceea ce înseamnă că valoarea ratei lunare nu va putea depăşi 40% din câştigul celui care se împrumută.

„Nimeni nu ştie volumul exact de tranzacţii cu apartamente sau preţul la care se comercializează acestea, dar mereu în economie sunt cicluri de creştere şi scădere. Noi nu ne facem planul plecând de la scenariul cel mai optimist, dar chiar şi în recesiune există cerere pentru locuinţe. Probleme au cei care plătesc prea mult pentru terenuri sau au o viziune pe termen scurt. Noi construim cu banii noştri şi ne permitem să vindem şi într-un ritm mai lent. Uneori e nevoie să ne adaptăm. Putem trece prin perioade în care poate e nevoie să închiriem şi suntem pregătiţi pentru asta. Când ai o perspectivă pe termen lung îţi asumi că vor fi şi momente mai bune sau mai rele“, a declarat Maggie Kitshoff.

CITIŢI ŞI EXCLUSIV Reacţie dură la decizia BNR de a restricţiona creditarea. Un dezvoltator dă credite mai avantajoase decât băncile

Proiect nou

Dezvoltatorul Prime Kapital, firmă înfiinţată în urmă cu doi ani de fondatorii celui mai mare investitor imobiliar din ţară, a lansat astăzi al doilea său ansamblu rezidenţial pe terenul de 1,5 hectare al fostei fabrici Marmura din Bucureştii Noi, cumpărat anul trecut de la compania maghiară TriGranit. Aici este programată construcţia a 458 de apartamente până în 2021.

Primul proiect rezidenţial din România al companiei, denumite Avalon Estate, a fost lansat în urmă cu câteva luni. Avalon se va construi pe un teren de 8,1 hectare, amplasat în spatele reprezentanţei auto Porsche Nord din Pipera şi cumpărat în 2016 de la omul de afaceri George Becali pentru circa 11 mil. euro. Investitorul vrea să construiască aici un cartier cu 733 de apartamente.

 

La rândul său, complexul Marmura (foto) va cuprinde cinci clădiri cu regim de înălţime ce pleacă de la trei etaje şi ajunge la 11 etaje, beneficiază de 509 parcări (aproape toate în subteran), la parterul clădirilor de la Bulevardul Bucureştii Noi vor fi spaţii comerciale (1.700 mp), iar la mezanin este gândită o suprafaţă de 1.000 mp de spaţii de birouri de tip co-working.

„La Marmura, ne aşteptăm să avem un procent mai mare din clienţi orientaţi spre investiţie decât în Avalon, pentru că este mai potrivit pentru închiriere. 70% din locuinţe vor fi garsoniere şi apartamente cu două camere. Printre clienţii ţintă sunt şi tinerii care vor lucra în noua zonă de birouri care se deschide în Expoziţiei“, a explicat Maggie Kitshoff.

Preţul locuinţelor porneşte de la 58.000 de euro, fără TVA, iar vânzările urmează să demareze peste câteva săptămâni. Lucrările de construcţie sunt programate să înceapă în primăvara anului viitor, pentru ca primele locuinţe să fie definitivate în primăvara lui 2020. Bugetul de dezvoltare, până în 2021, destinat celor două proiecte rezidenţiale este estimat la circa 118 mil. euro, conform rapoartelor financiare ale MAS REI.

„În decurs de un an este foarte posibil să mai adăugăm un proiect rezidenţial în portofoliul nostru. Căutăm constant oportunităţi pentru proiecte rezidenţiale noi“, a mai spus Kitshoff. Ea este sora lui Martin Slabbert, care, alături de Victor Semionov, a fost fondatorul NEPI, ajuns astăzi cel mai mare investitor imobiliar din România. Cei doi s-au retras din companie în 2015 pentru a repeta experienţa cu un nou fond denumit Prime Kapital. La scurt timp după formarea acestuia au încheiat un parteneriat exclusiv cu sud-africanii de la MAS Real Estate Inc. (MAS REI) prin care ţintesc acum dezvoltări imobiliare ce depăşesc ca valoare suma de un miliard de euro la nivelul Europei Centrale şi de Est, în principal pe sectorul de retail.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Statul a trecut pragul de 1.000 de miliarde de lei datorie! Avertismentul directorului Trezoreriei

Publicat

pe

Directorul general al Trezoreriei, Ștefan Nanu, a anunțat că statul s-ar putea să fi trecut cu datoria publică peste pragul de 1.000 de miliarde de lei în aprilie, în contextul în care, în februarie, nivelul datoriei raportate s-a situat la 990,8 miliarde de lei, iar statul se împrumută în ritm alert din cauza deficitelor bugetare mari.

Ieșirea publică a directorului general al Trezoreriei, Ștefan Nanu, privind depășirea pragului de 1.000 miliarde lei datorie publică este un act excepțional cu valoare de avertisment tehnocrat de rang înalt.

Într-un context obișnuit, astfel de informații sunt comunicate prin canale instituționale și fără declarații anticipative. Faptul că directorul Trezoreriei a vorbit public înainte de publicarea oficială a datelor indică o tensiune gravă între responsabilitatea tehnică și deriva politică actuală.

Citeste in continuare

Evenimente

Avertisment de la agențiile de rating. Pericolul iminent la care se expune România dacă nu reduce gaura din buget

Publicat

pe

România este în pericol să fie retrogradată la categoria „junk” de către agențiile de rating, dacă nu face nimic pentru reducerea deficitului și stabilizarea datoriei publice.  

Perspectivele reducerii deficitelor aflate la un nivel ridicat record și stabilizarea creșterii rapide a datoriei publice reprezintă elementul central al evaluării ratingului suveran al României, după alegerile prezidențiale de luna trecută, se arată într-un raport al agenției de evaluare financiară Fitch Ratings.

După ani de derapaje fiscale și erodare a credibilității politice fiscale, următorul Guvern se va confrunta cu provocarea complexă de a-și asuma un proces de consolidare fiscală multianual, amplu, pe fondul perspectivelor modeste de creștere și a fragmentării politice interne, apreciază Fitch.

Primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, independent, un centrist pro-UE, l-a învins pe populistul de dreapta George Simion în turul doi al alegerilor prezidențiale din 18 mai. Acum sunt în derulare negocieri între partidele politice pro-UE din România pentru formarea unui nou Guvern. Precedenta coaliție pro-EU s-a prăbușit la începutul lunii mai, după doar patru luni la putere, după victoria lui Simion în primul tur.

Victoria lui Nicușor Dan a redus pe termen scurt riscurile provocate de o perioadă prelungită de incertitudine politică sporită, potențial însoțită de turbulențe pe piețele financiare. Dar rămâne de văzut dacă se va îmbunătăți eficacitatea politicilor, ținând cont de fragmentarea legislativului și sporirea polarizării sociale, subliniată de alegerile prezidențiale.

Evoluțiile din acest an sunt în linii mari în concordanță cu opinia Fitch din 21 februarie (când a fost confirmat ratingul României la ”BBB minus”/perspectivă negativă) potrivit căreia incertitudinea politică rămâne ridicată cel puțin până la reluarea alegerilor prezidențiale după anularea de anul trecut, iar extinderea ciclului electoral va amâna măsurile suplimentare de consolidare fiscală cel puțin până în semestrul doi din 2025.

Noul președinte și potențialele partide de coaliție au recunoscut amploarea provocărilor fiscale. Conform informațiilor din presă, convenirea asupra planurilor de consolidare este o prioritate urgentă în cadrul negocierilor lor de coaliție, iar Nicușor Dan a afirmat că o țintă realistă de deficit pentru acest an este de 7,5% din PIB. Planul fiscal-structural pe termen mediu pe șapte ani al României, convenit cu UE, are ca obiectiv un deficit de 7% din PIB în 2025.

Anul trecut, deficitul general guvernamental al României s-a adâncit la 9,3% din PIB, de la 6,6% din PIB în 2023, conform datelor finale. Creșterea de la estimarea inițială de 8,7% din PIB a contribuit la majorarea datoriei 54,8% din PIB în 2024, de la 48,9% din PIB în 2023.

În primele patru luni din acest an deficitul bugetar s-a situat la 56 miliarde lei (2,95% din PIB-ul proiectat pentru 2025), similar cu 57 miliarde lei în perioada similară din 2024.

Comisia Europeană previzionează un deficit de 8,6% din PIB în 2025, dacă nu sunt modificate politicile actuale. De asemenea, Comisia presupune o creștere a PIB de 1,4%, în conformitate cu propriile previziuni ale Fitch. Cu toate acestea, datele economice de până acum – în special lipsa creșterii PIB-ului în ritm trimestrial în primul trimestru din 2025 – sugerează riscuri pentru această prognoză, scoțând în evidență compromisurile politice implicate în reducerea deficitului.

Deși Guvernul precedent a adoptat la finalul anului trecut unele măsuri fiscale, inclusiv înghețarea salariilor și a pensiilor, rezultatele sub așteptări din 2024 indică că ar fi necesară o ajustare mai mare decât cea planificată în cadrul programului pe termen mediu, pentru a atinge obiectivul de deficit de 7,5% din PIB. Măsurile de consolidare fiscală care vor rezulta dintr-un acord de coaliție vor oferi o primă oportunitate de a evalua detaliat modul și ritmul cu care următorul Guvern intenționează să reducă deficitul în 2025 și în 2026.

Intrările de fonduri europene rămân importante ca stimulent direct pentru creșterea pe termen scurt și îmbunătățirea potențialului de creștere. O președinție pro-UE și formarea unui Guvern pro-UE durabil ar sprijini intrările de fonduri, dar îndeplinirea cerințelor de condiționalitate s-ar putea dovedi dificilă dacă nu se îmbunătățește contextul politic al elaborării și punerii în aplicare a politicilor. Comisia nu a impus sancțiuni financiare României în Pachetul de primăvară anunțat în 4 iunie, în pofida deficitului ridicat din 2024, dar acestea rămân posibile.

Următoarea revizuire a ratingului suveran al României de către Fitch este planificată în 15 august. Evaluarea agenției privind impactul probabil al planurilor de consolidare ale viitorului Guvern va fi încorporată în previziunile fiscale actualizate, alături de orice alte modificări al proiecțiilor privind PIB-ul și alte previziuni macroeconomice.

Citeste in continuare

Evenimente

INFLAȚIA A SĂRIT ÎN AER ÎN LUNA MAI. TĂVĂLUG DE SCUMPIRI PENTRU ROMÂNII DE RÂND, ÎNAINTE DE CATASTROFA FACTURILOR DE ENERGIE

Publicat

pe

Rata anuală a inflației a crescut îngrijorător în luna mai, potrivit datelor anunțate joi dimineață de Institutul Național de Statistică. Potrivit specialiștilor, este cea mai mare creștere din ultimele luni. Evoluția este cu atât mai îngrijorătoare cu cât se produce înainte de eliminarea schemelor de sprijin la energie electric, de la 1  iulie, ceea ce va avea un efect grav asupra finanțelor românilor.

Cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la fructe si legume, cu peste 11 %, dar o creștere semnificativă, de 9%, se constată și în cazul uleiului.

INFLAŢIA ŞI EVOLUŢIA PREŢURILOR DE CONSUM: MAI 2025

Indicele preţurilor de consum (IPC) – indicator pentru determinarea inflaţiei la nivel naţional
– Indicele preţurilor de consum în luna mai 2025 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 100,46%.
– Rata inflaţiei de la începutul anului (mai 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 2,6%.
– Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2025 comparativ cu luna mai 2024 a fost 5,5%.
– Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2024 – mai 2025) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2023 – mai 2024) a fost 5,0%.

sursă: INS

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE