Săptămâna trecută, Klaus Iohannis a prezentat într-o conferinţă de presă principalele concluzii ale dezbaterilor din ultimii ani organizate sub tutela „România Educată”. Doar că ceea ce trebuia să fie o strategie pentru educaţie seamănă mai degrabă cu o strategie de PR, o formă fără fond, prezentată cu bună ştiinţă cu un an inainte de alegeri. Sau cel puţin asta susţin nume grele din mediul academic din România.
Chestionat de Edupedu.ro, Lucian Ciolan, decanul Facultăţii de Psihologie şi Știinţele Educaţiei de la Universitatea din Bucureşti, susţine că proiectul România Educată al preşedintelui Iohannis pleacă de la o premisă greşită şi anume că strategia naţională de educaţie poate fi creată prin consultări reprezentative:
„În toată lumea, strategiile nu se fac prin referendum sau prin consultări reprezentative. Prin astfel de demersuri se identifică problemele, nevoile, se prioritizează eventual. Strategiile se fac de experţi, de specialişti,” a declarat Lucian Ciolan.
Radu Gologan, profesor în cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti şi coordonator al olimpicilor la Matematică, merge mai departe şi susţine că România Educată este „un fel de formă fără fond, pentru că lucrurile care se pot face concret nu sunt explicate nicicum, nicicând”.
De asemenea, profesorul universitar oferă şi un exemplu care trădează relaxarea excesivă cu care acest raport a fost întocmit:
„Pe de altă parte, acele câteva propuneri concrete au şi greşeli. Să vă dau un exemplu, care pentru un matematician este de râs: la intrarea la liceu, raportul propune pondere de 33% pentru examen, 33% pentru tezele naţionale şi 33% pentru media notelor din gimnaziu. Deci nota maximă va fi de 9,90. O lipsă de atenţie care pentru noi contează. Am cam râs de chestia asta, pentru că înseamnă puţină neseriozitate”, atrage atenţia Radu Gologan.
Mircea Miclea, fost ministru al Educaţiei, susţine de asemenea că se aştepta la mai mult de la concluziile raportului România Educată, care în loc să propună soluţii, propune teme de discuţii.