Evenimente
România a fost trasă pe sfoară de Banca Angliei. Pierderi uriașe pentru țară. Act exploziv semnat de Isărescu
Comentariu de Contele de Saint Germain (preluare blog):
Claude Moraes a explicat, parțial, cum se va desfășura ultimul act al procesului de desemnare a procurorului șef european.
Fazele parcurse până în prezent au fost formalizate, cât de cât, în proceduri ce explicau celor interesați cum se va proceda. A existat o listă lungă de candidați din care au fost reținuți în cele din urmă pe lista scurtă trei procurori din țări UE: un român, un francez, un german.
Acești candidați au fost supuși evaluării a două principale instituții europene: Consiliul European (prin intermediul COREPER) și Parlamentul European (prin intermediul comisiilor CONT și LIBE). Primul for l-a desemnat câștigător pe procurorul francez, cel de-al doilea pe procurorul român (Laura Kovesi). În aceste condiții procedura prevede că alegerea finală între cei doi se va tranșa prin negocieri directe între echipe de negociatori desemnate de cele două instituții.
Parlamentul European se pare (conform ultimelor informații oficiale) că îi va împuternici cu rol de negociator din partea sa pe președinții celor două comisii care au fost implicate în procesul de evaluare și anume Claude Moraes (LIBE) și Ingeborg Grassle (CONT).
Dacă până aici a fost cât de cât clar (zic „cât de cât” pentru că în legătură cu modul în care s-a trecut de la lista lungă de candidați la lista scurtă există multe reproșuri privind transparența procesului și obiectivitatea evaluării profesionale), ce se va întâmpla mai departe ridică destule semne de întrebare.
Cum va pregăti Consiliul European participarea la negociere? Va mai organiza un vot intern pentru clarificarea opțiunilor sale în cazul acestei competiții care acum a rămas în doi și nu în trei cum a fost prima oară?
Echipa de negociatori a CE își va pregăti argumentele și limitele negocierii luând în considerare punctele de vedere transmise de fiecare guvern în parte sau va exista o linie impusă de președintele Consiliului European Donald Tusk de la care nu va avea voie să se abată?
La finalul negocierilor va trebui să se obțină un consens între negociatori sau există variante intermediare de compromis care să împiedice blocarea unei decizii?
Există posibilitatea reluării întregului proces de selecție?
Față de cele de mai sus, care țin mai degrabă de partea formală a lucrurilor, există însă la această negociere între cele două organisme europene o particularitate esențială, de fond, care o diferențiază de alte negocieri desfășurate în trecut între Parlamentul European și Consiliul European. Această particularitate constă în faptul că Parlamentul European își va schimba structura și componența în mai puțin de 3 luni. Știm că în perioada 23–26 mai 2019, cetățenii din statele membre UE vor alege, prin vot direct, un nou Parlament European.
În aceste condiții la negocieri vor sta față în față reprezentanții unui organism ai cărui europarlamentari își fac bagajele și nu vor mai avea niciun rol pe viitor cu reprezentanții Consiliului European, consiliu care-și va continua activitatea în structura actuală până la operaționalizarea Parchetului European.
Așadar unii pleacă, alții rămân. Cei care pleacă vor cu tot dinadinsul să-i lase pe cei care rămân cu un cartof fierbinte în brațe, cu o Laura Kovesi inculpată în țara ei și cu multe abuzuri profesionale la activ. Ei, cei care pleacă, indiferent câte daune materiale și de imagine va genera alegerea lor, vor sta liniștiți. Nimeni nu-i va obliga să repare stricăciunile sau să plătească pentru ele. Alții vor fi împovărați cu asta. Cei din Consiliul European rămân în continuare să gestioneze lucrurile, bune – rele cum vor fi, alături de noul Parlament European ce va rezulta în urma alegerilor din 26 mai 2019.
Seamănă, cumva, cu chestiunea Nigel Farage – Brexit. Farage, după ce și-a îndeplinit misiunea, după ce BREXIT a fost votat la referendumul din țara sa în condițiile tulburi de care abia acum aflăm, a ieșit, tiptil, din joc. Lăsându-i pe cei de după el să se descurce cum pot și să primească direct în plex șocul acestei decizii nesăbuite.
De-asta zic: de ce ar ceda CE în fața PE în această negociere pentru șefia Parchetului European când nici măcar nu există certitudinea că noul Parlament European va susține o astfel de alegere făcută de predecesorul său?
După părerea mea acesta ar trebui să fie argumentul crucial cu care Consiliul Europei să ceară peste o săptămână Parlamentului Europei să facă un pas înapoi. „Voi sunteți, deja, trecutul. Noi reprezentăm continuitatea și, în aceste condiții, vrem să ne decidem viitorul după propriile evaluări. Dacă noul Parlament European va insista să reluăm discuțiile pe tema procurorului șef european, vom fi dispuși să o facem la timpul potrivit. Până atunci, însă, îl susținem cu fermitate pe Jean-François Bohnert”.
Uniunea Europeană nu are încredere în capacitatea României de a rezolva problema multiplelor găuri abisale din buget, motiv pentru care ne va impune un set de măsuri drastice de reducere a cheltuielilor. Urmează majorări de taxe care vor lovi puternic în buzunarul românilor de rând.
Este haos uriaș și scandal din cauza prelungirii negocierilor cu privire la măsurile fiscale. Potrivit unor surse, Nicușor Dan și Ilie Bolojan nu s-au înțeles asupra majorării taxei pe valoare adăugată, iar discuția dintre ei a fost cu scântei. În timp ce Bolojan a spus că nu se poate reduce deficitul fără a crește TVA, președintele insistă să găsească o altă soluție.
În aceste condiții, astăzi, tara noastră este reprezentată, la Bruxelles de un secretar de stat, care însă, nu are un plan concret de măsuri. Cert este ca, taxele luate in calcul pana acum sunt extrem de dure. Pe lângă majorarea TVA, sunt luate în calcul creșteri ale impozitelor pe dividende și profit, dar și o taxă de solidaritate pentru veniturile mari.
Planul de măsuri fiscale poate fi prezentat Comisiei Europene doar în contextul în care este legiferat și, de aceea, la reuniunea ECOFIN nu se va discuta un astfel de plan, a declarat secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Alin Andrieș, care a precizat că, vineri, Comisia ar putea publica o nouă recomandare de traiectorie fiscală pentru România.
„La ECOFIN pe ordinea de zi există un punct în care se analizează punerea în aplicare a cadrului de guvernanță economică și, în special, se analizează sau se abordează recomandările Consiliului în contextul procedurii de deficit excesiv. Și aici, în cazul României, după cum știți, pe data de 4 iunie a fost publicată o propunere de decizie care indică faptul că România nu a adoptat măsurile necesare ca răspuns la recomandarea de corectare a deficitului bugetar excesiv. Aceasta este situația. Vineri nu se discută planul de măsuri sau nu se poate discuta un asemenea plan de măsuri. Trebuie să precizez de la bun început faptul că, pentru a putea să-l prezentăm Comisiei Europene, orice plan de măsuri trebuie în primul rând să fie adoptat și legiferat de către Guvernul României sau de către Parlamentul României. În acel context în care este legiferat, se poate prezenta Comisiei Europene. Bineînțeles că totul se discută pe măsuri adoptate, fiindcă măsuri discutate sau măsuri posibile există o multitudine. Dar, ce este foarte important, pentru a ne încadra în țintele de cheltuieli nete pe care le-am stabilit atât în cadrul Planului Național Structural, cât și ulterior, trebuie să avem măsuri efective, așa cum am adoptat măsurile în decembrie 2024 și atunci ele au fost transmise și sunt reflectate de către Comisia Europeană în recomandarea din iunie 2025, de pe 4 iunie, în care se ia act de acelea, se consideră, dar sunt considerate a nu fi suficiente”, a explicat Alin Andrieș la un post TV.
Acesta a precizat că, potrivit scrisorii și recomandării din 4 iunie, Comisia Europeană subliniază faptul că autoritățile din România, în Planul Structural, și-au asumat ca până la 1 aprilie să ia măsurile necesare pentru încadrarea în țintele de cheltuieli nete și pentru a fi pe acea traiectorie propusă și agreată de consolidare fiscală.
Noi recomandări de la Comisia Europeană
„Și noi nu am adoptat acele măsuri în primul trimestru, după care nici în momentul de față încă nu am adoptat setul de măsuri cu privire la creșterea veniturilor sau reducerea cheltuielilor, astfel încât să fie considerate de către Comisia Europeană suficiente pentru a ne putea încadra în traiectoria inițială. De aceea Comisia a realizat această, să spunem, propunere, recomandare, și care este un prim pas, fiindcă în etapa următoare Comisia Europeană va propune o nouă recomandare de traiectorie fiscală pentru România și este așteptat ca publicarea acestei recomandări să fie mâine, pe 20 iunie, iar ulterior, în lipsa unor măsuri, activarea condiționalităților macro. Dar așteptăm următoarea recomandare de zilele următoare, care va fi discutată la ECOFIN, la întâlnirea de pe 8 iulie.(…) Din cunoștințe și discuții vor fi recomandări de o nouă traiectorie, dar să vedem cum va fi. Mâine se va publica recomandarea, draftul de recomandare, fiindcă, având în vedere că nu am luat măsurile necesare până în luna aprilie, Comisia Europeană consideră că trebuie să ajustăm cheltuielile nete aferente anului 2025 astfel încât să rămânem pe acea traiectorie care să ne ducă la o consolidare a deficitului până în 2030”, a mai spus secretarul de stat în MF.
În opinia sa, este important ca până la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Economice și Financiare să fie adoptat un set de măsuri care să fie luat în considerare de către Comisia Europeană în analiza noii recomandări.
„Ar fi bine să avem deja un set de măsuri legiferat”
„Următorul ECOFIN va fi pe 8 iulie, dar bineînțeles că la nivel tehnic se discută în EFC (Comitetul Economic și Financiar n.r), pe 30 iunie – 1 iulie, și ar fi bine până atunci să avem un set de măsuri care să fie legiferat, pus la dispoziția Comisiei și luat în considerare. Este o chestiune care ține nu numai de Comisia Europeană, pentru că un alt element important pe care aș dori să îl subliniez este încrederea investitorilor și a piețelor financiare. După cum știți în decembrie agențiile de rating au schimbat outlook-ul din stabil în negativ, astfel că este necesar să adoptăm măsurile, în linie cu planul structural și consolidarea fiscală, cât mai repede”, a mai spus Andrieș.
Oficialul MF a adăugat că România poate să facă față rigorilor din orice perspectivă, dar ar trebui să luăm în considerare faptul că această ”consolidare fiscală este un maraton, nu este un sprint”, în sensul că trebuie atinsă până în 2030 și, de aceea, trebuie să fie un mix între reducerea de cheltuieli, îmbunătățirea colectării și creșterea veniturilor fiscale.
„Eu cred că trebuie să adoptăm acel set de măsuri care, pe de o parte, să nu afecteze semnificativ creșterea economică, pe de altă parte să fie o creștere a veniturilor structurale astfel încât să fie credibilă și să ne conducă pe acel drum în care, în 2030, să avem un deficit mai mic de 3% din Produsul Intern”, consideră secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Alin Andrieș.
Evenimente
Cum ar putea noul guvern să limiteze optimizarea fiscală, tertipul prin care firmele „exportă” profitul
Optimizarea fiscală, adică „exportul” profitului, lasă bugetul țării fără multe miliarde de euro anual. Motiv pentru care noul Executiv ar putea aplica varianta poloneză: un sistem de taxare a transferurilor de prețuri.
Autoritățile fiscale verifică dacă prețurile utilizate între entități afiliate nu sunt folosite pentru a transfera artificial profitul dintr-o jurisdicție fiscală cu impozit mai mare (România, de exemplu) către una cu fiscalitate favorabilă (precum Olanda, Polonia sau Cipru), scrie Termene.ro.
În principiu, prețurile de transfer sunt reglementate de legislația fiscală și trebuie să respecte principiul valorii de piață. Dacă schema nu respectă acest principiu și este considerată abuzivă sau artificială, poate fi sancționată de ANAF.
Sistemul nu s-ar aplica doar tranzacțiilor dintre o firmă din România și una din altă țară, ci și tranzacțiilor dintre două firme din România, dacă fac parte din același grup. Spre exemplu, un transfer de prețuri de la un IMM sau o companie mare către o microîntreprindere — care beneficiază de un regim fiscal mai avantajos (1% din venituri față de 16% din profit, în prezent) — poate avea un impact semnificativ asupra bugetului de stat.
La o sumă de 200.000 de euro transferată către o microîntreprindere, se plătește un impozit de doar 2.000 de euro. Dacă acest transfer ar fi fost taxat în cadrul companiei-mamă, suma ar fi fost impozitată cu 16.000 de euro. Diferența pierdută de stat este, astfel, de 14.000 de euro.
Evenimente
Din august începe apocalipsa taxelor. Camera Deputaților va adopta măsurile la sfârșitul lunii iulie
Măsurile referitoare la reducerea deficitului bugetar vor fi adoptate într-o sesiune extraordinară a Parlamentului la sfârșitul lunii iulie, potrivit unor surse politice.
Sursele Agerpres au precizat că unele măsuri vor fi aplicabile de la 1 august, iar altele de la 1 ianuarie 2026.
„Am ajuns la consens pe TVA”, au precizat sursele politice, menționând că în acordul politic care va fi încheiat între partidele pro-europene va exista o clauză referitoare la TVA.
Conform surselor politice, există două scenarii de lucru cu privire la calendarul învestirii noului Executiv, respectiv dacă acordul politic este finalizat vineri, luni ar urma să aibă loc audierea miniștrilor și votul în Parlament, iar marți – depunerea jurământului la Palatul Cotroceni, iar în caz contrar luni și marți ar urma să fie audierile în Legislativ, miercuri să fie acordat votul în Parlament, iar vinerea viitoare noul Guvern să depună jurământul în prezența președintelui Nicușor Dan.
Nicușor Dan NU s-a ținut de cuvânt! SURSE: TVA crește de la 19 la 21%, de anul viitor
Sursele menționate au precizat că în acordul politic rotativa guvernamentală între PNL și PSD va fi prevăzută cu termen, dar fără nume de premier. Astfel, în vara anului 2027 ar urma să se producă rotativa guvernamentală.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat, vineri, pe liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan, pentru funcția de prim-ministru.
