Evenimente
Directorul Parcului Industrial Ploiesti in stare avansata de ebrietate la locul de munca
“Găinarii din Prahova plini de fapte de corupție, mândria si candidații lui Ponta la europarlamentare.
REBEGA LAURENȚIU, la data faptelor vicepreședinte al Consiliului județean Prahova și persoană care controla activitatea mai multor firme cu profil agricol, iar în prezent membru al Parlamentului European, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– instigare la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene
– instigare la schimbarea fără drept a destinației fondurilor europene
– participație improprie la folosirea cu rea-credință de documente pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene
– două infracțiuni de spălare de bani
– două infracțiuni de efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
– complicitate la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea de fonduri europene
În cauză a fost instituit sechestrul asigurător și s-a propus instanței menținerea măsurii asupra bunurilor inculpatului REBEGA LAURENȚIU până la concurența sumei de 144.367 lei (reprezentând cumulul sumelor dobândite prin infracțiunile descrise la punctele 2 și 3)”, precizeaza pe pagina sa de socializare cunoscuta jurnalista Sorina Ruxandra Matei.
Redăm mai jos integral comunicatul DNA
”Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată a următorilor inculpați
REBEGA LAURENȚIU, la data faptelor vicepreședinte al Consiliului județean Prahova și persoană care controla activitatea mai multor firme cu profil agricol, iar în prezent membru al Parlamentului European, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– instigare la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene
– instigare la schimbarea fără drept a destinației fondurilor europene
– participație improprie la folosirea cu rea-credință de documente pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene
– două infracțiuni de spălare de bani
– două infracțiuni de efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
– complicitate la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea de fonduri europene
CHIVU MARIAN CONSTANTIN, la data faptelor funcționar public cu funcții de conducere în cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), pentru comiterea infracțiunii de complicitate la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene,
COMĂNIȚĂ DUMITRU, la data faptelor manager al Grupului de Acțiune Locală Treimea Colinelor pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea de fonduri europene și fals intelectual,
MIHAI IULIAN, la data faptelor șef serviciu al Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Prahova, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene
STAVRESCU IULIANA RODICA, expert al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), pentru comiterea infracțiunii de complicitate la folosirea cu rea-credință de documente false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene
IACOB LELIOR, director al Agenției Naționale de Zootehnie, pentru comiterea infracțiunii de neîndeplinire a obligației de sesizare
POPA ROXANA GABRIELA, administrator de societate comercială, pentru comiterea infracțiunilor de participație improprie la folosirea cu rea-credință de documente pentru obținerea de fonduri europene și spălare de bani,
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cele trei situații de fraudare a proiectelor cu finanțare din fonduri europene destinate agriculturii și educației cu care a fost sesizată instanța de judecată, inculpatul Rebega Laurențiu a avut un rol central. Ca modalitate de comitere a faptelor, într-o formulare sintetică, inculpatul s-a folosit de o persoană pe care o controla pentru întocmirea formalităților necesare obținerii unor fonduri UE pentru finanțarea unui proiect apicol fictiv, însușindu-și peste 90% din produsul infracțional (frauda din anul 2014), iar în perioada 2012-2013, inculpatul a acționat ca partener al altor persoane, printr-o firmă-paravan pe care o administra în fapt, participând la falsificarea și folosirea documentelor, disimulând și distribuind produsul infracțional al fraudelor, cu reținerea unei părți de aproximativ 10%.
- Infracțiunile comise în legătură cu contractul de finanțare a unei stupine fictive prin Programul Instalarea Tânărului Fermier (Măsura 112) din 16.04.2014
În perioada noiembrie 2013 – aprilie 2014, având cadrul relațional și material necesar, inculpatul Rebega Laurențiu Constantin a întreprins o serie de demersuri pentru fraudarea unei finanțări pentru un proiect agricol fictiv. Astfel, a determinat și ajutat un fost subordonat să folosească înscrisuri false pe baza cărora, la data de 16 aprilie 2014, s-a încheiat un contract de finanțare a unei stupine (crescătorii de albine) fictive, pentru care s-au alocat 40.000 euro (din care 95% fonduri UE). Aceasta, în condițiile în care Rebega Laurențiu Constantin cunoștea că persoana respectivă nu îndeplinea condițiile necesare pentru obținerea finanțării europene.
În noiembrie 2013, Rebega Laurențiu i-a solicitat lui Chivu Marian, din cadrul Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (O.J.P.D.R.P) Prahova, să faciliteze obținerea finanțării pe numele fostului său subordonat Ionescu Mălăncuș Marius, prin îndrumarea și punerea la dispoziție a înscrisurilor și stupilor necesari simulării funcționării fermei apicole.
De asemenea, Rebega Laurențiu i-a solicitat lui Comăniță Dumitru, manager al Grupului de Acțiune Locală Treimea Colinelor Brebu-Aluniș-Vărbilău, să selecteze cererea de finanțare care urma să fie întocmită de fostul său subordonat și să îl ajute cu arendarea unei suprafețe de teren în Brebu și amplasarea cutiilor goale de stupi, în vederea simulării exploatației apicole.
La data de 30 noiembrie 2013, Rebega Laurențiu împreună Ionescu Mălăncuș Marius (presupusul apicultor), prezentând o factură falsă privind cumpărarea a 175 de familii de albine cu prețul de 48.125 lei, a preluat și transportat de la un apicultor din Măneciu aproximativ 130 de cutii goale de stupi, pe care le-a amplasat pe terenul arendat pentru ferma apicolă fictivă din Brebu.
După controlul din data de 10 februarie 2014, Rebega Laurențiu l-a determinat pe inculpatul Iacob Lelior, șef al Centrului Tehnic de Zootehnie Prahova, să își exercite necorespunzător atribuțiile de control cu ocazia constatării că, în stupina presupusului apicultor Ionescu Mălăncuș Marius din Brebu Mânăstirei, nu existau albine și să permită acordarea numerelor de înregistrare a stupilor.
Prin contractul de comodat din 18.03.2014, în vederea înregistrării în Registrul Comerțului a persoanei fizice autorizate Ionescu Mălăncuș Marius, Rebega Laurențiu a pus la dispoziție gratuit casa de vacanță proprietate personală din Brebu și i-a solicitat unui intermediar să efectueze formalitățile necesare la Oficiul Registrul Comerțului Prahova pentru înregistrarea în data de 21 martie 2014 a respectivului PFA.
În perioada aprilie-august 2014, inculpatul Rebega Laurențiu l-a determinat prin dispoziții repetate pe Ionescu Mălăncuș Marius să schimbe ilicit destinația sumei de 97.128 lei din fondurile europene nerambursabile virate în data de 02 mai 2014 în contul P.F.A. astfel:
– în perioada 02-25 mai 2014, i-a solicitat în mod repetat să retragă din contul P.F.A. și să îi remită suma totală de 83.000 de lei, pe care Rebega Laurențiu a folosit-o pentru finanțarea campaniei pentru alegerile europarlamentare din 25 mai 2014;
– în zilele de 15 și 18 iulie 2014, prin intermediar, respectiv personal, a retras din contul P.F.A., folosind cardul remis de deținătorul scriptic al PFA – presupusul apicultor, 10.000 de lei, respectiv 4.000 de lei;
– în data de 26 august 2014, i-a cerut lui Ionescu Mălăncuș Marius să îi achite cu cardul P.F.A. o factură de telecomunicații în valoare de 128 de lei pentru un imobil pe care îl deținea în București.
În zilele de 13.01.2015, 16.01.2015 și 23.04.2015, în scopul obținerii celei de-a doua tranșe de finanțare în valoare de 16.000 de euro și pentru a evita descoperirea fraudei, Rebega Laurențiu i-a remis presupusului apicultor, prin intermediar și personal, suma totală de 17.000 de euro, pentru a-i returna în contul P.F.A.
- Infracțiunile comise în legătură cu contractul din 12.07.2012 între FAXIROM INTERNAȚIONAL S.R.L. și MINISTERUL EDUCAȚIEI, finanțat prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA)
La data de 07 mai 2012, s-a lansat o cerere de oferte pentru adjudecarea unui contract de consultanță în valoare de 63.568 lei, bugetat cu fonduri europene în cadrul unui proiect derulat de Ministerul Educației Naționale. Inculpata Popa Roxana Gabriela l-a cooptat pe Rebega Laurențiu, asociat unic și administrator la FAXIROM INTERNATIONAL SRL pentru a participa la o procedură de atribuire a contractului de consultanță.
FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL era o firmă de apartament, fără activitate, dotări sau angajați, pe care inculpatul Rebega Laurențiu a folosit-o în perioada 2012-2014 pentru obținerea frauduloasă a unor sume de bani din contracte finanțate cu fonduri UE, bani pe care ulterior, în proporție majoritară, îi transfera adevăraților beneficiari, sub justificări fictive.
La data de 31 mai 2012, inculpatul Rebega Laurențiu, în calitate de administrator al FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL, a semnat și prezentat reprezentanților Ministerului Educației documentele falsificate (oferta tehnică, curriculum vitae-uri și acte de studii ale unor experți pe care i-a prezentat ca fiind ”echipa” FAXIROM) care fuseseră întocmite din dispoziția inculpatei Popa Roxana Gabriela. Rebega Laurențiu știa că documentele falsificate vor fi folosite de autoritatea contractantă Ministerul Educației, prin managerul de proiect, ca documente justificative pentru cererea de plată a fondurilor UE în cadrul proiectului.
În data de 30 iunie 2012, Rebega Laurențiu a fost ales vicepreședinte al Consiliului județean Prahova și, pentru a masca situația de incompatibilitate generată de prevederile Legii nr. 161/2003, la începutul lunii iulie 2012, l-a împuternicit administrator al firmei pe un fost subordonat în firme cu specific agricol la care Rebega Laurențiu lucrase anterior, însă Rebega Laurențiu a rămas unic împuternicit pe unicul contul bancar al FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL.
În perioada 27 iulie 2012-23 septembrie 2013, Rebega Laurențiu l-a determinat pe administratorul împuternici să semneze în numele FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL o serie de înscrisuri redactate de Popa Roxana Gabriela și angajații firmei conduse de aceasta, pentru a fi folosite la Ministerul Educației în vederea creării aparenței executării contractului menționat, între care: 2 rapoarte de activitate, un proces-verbal de recepție, 6 facturi fiscale.
În cadrul contractului de consultanță, FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL, controlată de Rebega Laurențiu, a încasat pe nedrept, fără a presta vreun serviciu, suma de 68.448 lei (din care 85% fonduri europene).
Având în vedere că FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL fusese doar o interfață folosită pentru a induce și menține în eroare Ministerul Educației Naționale, Popa Roxana și Rebega Laurențiu au căutat o modalitate de a scoate banii din FAXIROM în condiții care să nu prezinte suspiciuni. Astfel, din contul FAXIROM, inculpatul Rebega Laurențiu a transferat prin online banking în contul VISION GRUP CONSULTING MANAGEMENT SRL, firmă administrată de Popa Roxana, suma totală de 62.959 lei (32.240 lei în 11.01.2013 și 30.719 lei în 17.10.2013) și a disimulat natura circulației banilor sub pretextul plății unor facturi emise în baza unui contractului fictiv între FAXIROM și VISION GRUP CONSULTING MANAGEMENT SRL, având ca obiect consultanță pentru înființarea unui service auto, care nu a fost prestată în realitate. De asemenea, din suma obținută fraudulos de la Ministerul Educației, Rebega Laurențiu a retras în numerar din contul FAXIROM sumele de 2.500 lei (în 21.02.2013) și 1.500 lei (în 01.11.2013), disimulând retragerea banilor sub motivul fictiv al efectuării de plăți către diverse persoane juridice.
Prin efectuarea transferurilor bancare și retragerile de bani operate, Rebega Laurențiu a acționat ca administrator de fapt si beneficiar real al FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL, deși în acea perioadă deținea și funcția de vicepreședinte al Consiliului județean Prahova, încălcând dispozițiile privind regimul incompatibilităților stabilit prin Legea nr. 161/2003.
- Infracțiunile comise în legătură cu contractul din 28.08.2012 între FAXIROM INTERNAȚIONAL S.R.L. și Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații Perișoru
În data de 28 februarie 2012, în calitate de reprezentant legal al O.U.A.I. PERIȘORU S.P.P. 5, inculpatul Mihai Ion a încheiat cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit – denumită în prezent Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) – un contract cu finanțare nerambursabilă în cadrul Măsurii PNDR 125 în valoare de 997.869 euro, pentru proiectul „Modernizarea sistemului de irigații”. În cadrul finanțării a fost prevăzută și suma de 61.229 lei fără TVA, echivalent 14.095 euro pentru cheltuieli de consultanță.
În acest context, Mihai Ion a discutat cu inculpatul Rebega Laurențiu, coleg de partid și firmă, despre încheierea unui contract de consultanță. Rebega Laurențiu s-a ocupat de întocmirea contractului și i-a adus lui Mihai Ion două exemplare din contractul de prestări servicii de consultanță, înregistrat la 28 august 2012 între OUAI PERIȘORU SPP 5, în calitate de beneficiar, și FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL în calitate de prestator, semnat de un administrator fictiv, controlat de Rebega Laurențiu.
Ulterior încheierii contractului, nu a existat nicio prestație din partea FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL în executarea contractului de consultanță din 28.08.2012.
Pe baza folosirii de către inculpatul Mihai Ion a înscrisurilor false, cu ocazia depunerii cererii de plată în cadrul contractului de finanțare anterior menționat, A.F.I.R. a plătit O.U.A.I. PERIȘORU S.P.P.5, în data de 17.02.2014, suma de 75.919 lei, pentru decontarea cheltuielilor cu consultanța fictivă ”prestată” de FAXIROM INTERNAȚIONAL SRL.
Pentru a ascunde proveniența infracțională a sumei de 75.919 lei încasate de la O.U.A.I. Perișoru S.P.P.5 și a distribui produsul infracțional, inculpatul Rebega Laurențiu a efectuat 7 retrageri de numerar de câte 10.000 de lei (în datele de 30.01.2014; 3, 5, 6, 7 și 10.02.2014; 11.04.2014) de la mai multe agenții bancare din București și Prahova, disimulând circulația sumei sub pretextul fictiv ”plăți diverse către persoane juridice”.
Inculpații IONESCU MĂLĂNCUȘ MARIUS, ANTONIE VASILE, CHIVU CRISTINA și MIHAI ION au încheiat acorduri ca urmare a recunoașterii vinovăției.
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Agenția Pentru Finanțarea Investițiilor Rurale s-au constituit părți civile. În cauză a fost instituit sechestrul asigurător și s-a propus instanței menținerea măsurii asupra bunurilor inculpatului REBEGA LAURENȚIU până la concurența sumei de 144.367 lei (reprezentând cumulul sumelor dobândite prin infracțiunile descrise la punctele 2 și 3) și asupra bunurilor inculpatei POPA ROXANA GABRIELA până la concurența sumei de 68.448 lei. Prejudiciul produs prin fapta descrisă la punctul 1 a fost recuperat integral.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
În cadrul parteneriatului dintre Federația Română de Judo și Primăria Sectorului 2 București, la Școala Gimnazială nr. 39 a avut loc o nouă acțiune dedicată promovării judo-ului și valorilor sale în rândul copiilor.
La invitația Federației Române de Judo, ACS Motiuashi București, club din Sectorul 2, a prezentat celor aproximativ 100 de elevi participanți la programul „Școala de Vară” o demonstrație prin care cei mici au putut descoperi o parte dintre tainele frumosului nostru sport.
🥋 Sportivii Bârziloiu Darius, Grigore Darius, Dincă Victor și Smărăndeanu Mircea au prezentat elemente specifice judo-ului, într-o întâlnire în care sportul s-a împletit firesc cu educația, disciplina și respectul.
Un moment aparte l-a reprezentat faptul că Bârziloiu Darius, Grigore Darius și Dincă Victor sunt chiar elevi ai Școlii Gimnaziale nr. 39, revenind de această dată în fața colegilor lor în calitate de judoka.
Demonstrația a fost coordonată de Sensei Adrian Szekely, antrenor coordonator al ACS Motiuashi și vicepreședinte al Federației Române de Judo, alături de Dorel Rumega, președintele Colegiului Central al Arbitrilor din cadrul Federației Române de Judo.
ACS Motiuashi București este condus de președintele clubului, Violeta Becelea Szekely, și reprezintă unul dintre cluburile de judo active chiar în comunitatea Sectorului 2.
🤝 Mulțumim Primăriei Sectorului 2 pentru deschiderea și sprijinul acordat acțiunilor prin care sportul ajunge mai aproape de copii, precum și conducerii Școlii Gimnaziale nr. 39, în mod special domnului director adjunct Dan Gheorghe, pentru primire și implicare.
Pentru Federația Română de Judo, asemenea acțiuni reprezintă mai mult decât simple demonstrații sportive. Ele sunt o investiție în educație, în caracter și în generațiile care vin.
Judo-ul începe pe tatami, dar lecțiile sale rămân pentru toată viața. 🥋❤️
Evenimente
O româncă din Top 100 Români de Pretutindeni atrage 500.000 de lire sterline pentru startup-ul său din Marea Britanie
FlairMakers, compania fondată de Raluca Epureanu, construiește infrastructura digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa și este deja prezentă în România
O româncă plecată din Constanța, care a ajuns să lucreze la cel mai înalt nivel în industria ospitalității mondiale, atrage acum capital britanic pentru compania pe care a construit-o între Londra și România.
FlairMakers, startup-ul fondat de antreprenoarea română Raluca Epureanu, a încheiat o rundă de finanțare pre-seed de 500.000 de lire sterline, condusă de SFC Capital, unul dintre cei mai activi investitori seed din Marea Britanie, alături de investitori angel. Compania dezvoltă o platformă digitală pentru industria ospitalității și este deja activă atât în Marea Britanie, cât și în România. Recent, FlairMakers a fost desemnată Hospitality, Tourism & Events StartUp of the Year în cadrul London UK StartUp Awards 2026.
Pentru RePatriot, povestea FlairMakers este mai mult decât succesul unei companii. Este un exemplu concret al felului în care diaspora poate transforma experiența internațională în capital, tehnologie, know-how și rețele care creează valoare și pentru România.
„Raluca Epureanu este un exemplu remarcabil al unei generații de români care nu mai trebuie privită prin paradigma plecării și întoarcerii. Ea arată că există ceva mult mai puternic: conectarea. Poți pleca din Constanța, poți construi o carieră internațională extraordinară, poți învăța în marile centre ale lumii și apoi poți construi o companie globală care operează și în România. Pentru noi, acesta este sensul profund al RePatriot. Nu vrem doar ca românii din diaspora să se întoarcă acasă. Vrem ca România să fie conectată permanent la competența, capitalul și energia lor. FlairMakers este o dovadă că această legătură poate produce valoare reală.”, spune Marius Bostan, inițiator RePatriot.
De la Constanța la Oxford și de la Marriott la propriul startup
Raluca Epureanu are o experiență de aproximativ 20 de ani în industria ospitalității, construită pe patru continente și în 30 de țări.
A absolvit Academia de Studii Economice din București, apoi a urmat un Executive MBA la Saïd Business School, University of Oxford, devenind prima româncă beneficiară a bursei Forté pentru femei în cadrul unui program EMBA. În 2022, a fost inclusă de Poets & Quants în clasamentul „The Best & Brightest Executive MBAs”.
Timp de peste 15 ani, Raluca a lucrat pentru Marriott International, unde a parcurs drumul de la un stagiu în Statele Unite până la poziția de Senior Director of Events pentru regiunea Asia-Pacific, cu sediul la Hong Kong. În acest rol a coordonat o organizație care acoperea 750 de hoteluri, 23 de branduri din 24 de țări și o echipă de 175.000 de oameni.
În 2023, Raluca Epureanu a fost inclusă în Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa RePatriot care recunoaște anual performanțele profesioniștilor și antreprenorilor români din diaspora.
Astăzi, experiența acumulată în marile organizații ale industriei este transformată într-o companie de tehnologie care încearcă să schimbe modul în care oamenii și companiile lucrează în HoReCa.
Ce face, de fapt, FlairMakers?
Pe înțelesul tuturor: FlairMakers ajută un hotel sau un restaurant să găsească rapid oamenii potriviți atunci când are nevoie de ei, iar profesioniștilor le permite să-și transforme experiența într-o carieră mai flexibilă și mai multe surse de venit.
Un hotel poate avea nevoie de un bucătar pentru un weekend aglomerat, un restaurant poate avea nevoie de un somelier, un eveniment poate necesita personal suplimentar, iar o companie poate avea nevoie temporar de un manager cu experiență.
În locul recrutării clasice sau al rețelelor informale de recomandări, FlairMakers creează un sistem digital în care companiile pot accesa profesioniști independenți verificați. Dar platforma nu se oprește la „matching”. Ea integrează verificarea, trainingul, conformitatea, contractarea, plățile și controlul calității – exact acele elemente care fac dificilă astăzi colaborarea flexibilă la scară.
De aceea, FlairMakers poate fi privită nu doar ca o platformă de recrutare, ci ca infrastructură digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa.
„Noi construim acest sistem”
Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers explică schimbarea pe care încearcă să o producă FlairMakers: „Ospitalitatea a pornit dintotdeauna de la premisa că există doar două moduri de a lucra: angajare sau agenții. Există și un al treilea, iar cei mai buni profesioniști din industrie îl trăiesc deja: același somelier lucrează ture în trei localuri, ține cursuri de degustare și oferă consultanță pentru liste de vinuri. Un singur set de competențe, mai multe surse de venit. Nimeni nu a construit însă sistemul care să facă acest model sustenabil, așa că totul funcționează pe grupuri de WhatsApp și pe favoruri. Noi construim acest sistem. Industria se tot întreabă cum să îi aducă pe oameni înapoi. Răspunsul este simplu: să nu le mai ceară să se încadreze într-un model pe care l-au respins deja.”
Este ideea care stă la baza ceea ce compania numește „portfolio career” – o carieră în care un profesionist își poate valorifica aceeași competență în mai multe contexte, pentru mai mulți clienți și prin mai multe surse de venit.
Nu doar o platformă. Infrastructura din spatele ei
Pentru ca acest model să funcționeze într-o industrie în care siguranța, calitatea și conformitatea sunt esențiale, tehnologia trebuie să rezolve problemele mai puțin vizibile ale colaborării.
Alexis Sikorsky, co-fondator și CTO FlairMakers, explică de ce: „Nimeni nu adoptă talentul flexibil la scară până când nu sunt rezolvate părțile mai puțin spectaculoase: identitate, verificare, conformitate, contractare, plăți internaționale. Un grup hotelier nu va rezerva un freelancer cu aceeași încredere cu care angajează un om cu contract permanent decât atunci când platforma preia toată această responsabilitate. Runda de față finanțează exact acest nivel, astfel încât un local din Londra și unul din București să funcționeze pe aceeași infrastructură.”
Finanțarea atrasă va susține dezvoltarea produsului și tehnologiei, precum și extinderea rețelei FlairMakers în Marea Britanie. În paralel, compania are deja activitate în România și a încheiat recent un parteneriat cu Academia de Studii Economice din București, universitatea absolvită de Raluca.
Următoarea schimbare: cariera nu mai trebuie să însemne un singur angajator
Massimiliano Savarese, co-fondator și Human Capital Expert FlairMakers, vede în schimbarea propusă de companie o transformare mai largă a pieței muncii: „Am văzut această schimbare în alte industrii de-a lungul carierei mele în zona de capital uman: profesioniști veritabili care trec la cariere de tip portofoliu și companii care au nevoie de acces flexibil la talent verificat. Ospitalitatea este următoarea. Majoritatea platformelor se opresc la matching; FlairMakers a mers mai departe și a construit infrastructura completă, de la training și conformitate până la plăți și controlul calității. De aceea i-am susținut din prima zi.”
Un apel către HoReCa din România: viitorul este deja aici
RePatriot îi invită pe managerii din industria ospitalității să testeze noul model. Managerilor din HoReCa le spunem: dacă aveți nevoie de oameni buni, verificați FlairMakers. Platforma vă oferă acces la profesioniști din operațiuni, management și zona executivă, fără să fiți limitați de modelul tradițional de recrutare.
Iar dacă lucrați în HoReCa, înscrieți-vă pe FlairMakers. Piața muncii se schimbă, iar viitorul aparține tot mai mult profesioniștilor care își pot transforma competențele în proiecte, oportunități și mai multe surse de venit.
flairmakers.com – platforma pentru noua generație de profesioniști din HoReCa
FlairMakers și lecția pentru România: diaspora poate aduce capital de încredere, nu doar bani
Povestea FlairMakers se leagă direct de o altă inițiativă susținută de RePatriot: RO-SEIS, mecanismul propus pentru stimularea investițiilor private în startup-urile românești.
Raluca Epureanu este inițiatoarea RO-SEIS, propunere prezentată în premieră la prima masă rotundă RISE România, găzduită de Senatul României la 22 aprilie 2026, sub patronajul RePatriot și cu susținerea unei coaliții de 14 organizații din ecosistemul antreprenorial. Mecanismul este inspirat de schema britanică SEIS și urmărește să creeze condițiile prin care capitalul privat să fie orientat către startup-uri cu potențial de creștere.
Este aceeași filozofie care stă în spatele RePatriot: românii din diaspora nu sunt doar o comunitate care trimite bani acasă. Sunt antreprenori, investitori, profesioniști, cercetători, manageri și creatori de rețele internaționale. În ultimii ani, RePatriot a urmărit tocmai această transformare: de la relația emoțională cu diaspora la o relație bazată pe încredere, dialog, oportunități și dezvoltare.
„FlairMakers ne arată foarte concret ce înseamnă o Românie conectată la diaspora. Raluca nu a adus doar o idee în România. A adus experiență acumulată în 30 de țări, standarde învățate într-o companie globală, educație de la Oxford, o echipă internațională, tehnologie și acces la capital. Asta este forța adevărată a diasporei. Noi nu construim doar evenimente ci construim încredere. Iar încrederea poate deveni capital, capitalul poate deveni investiție, investiția poate deveni companie, iar compania poate crea locuri de muncă și prosperitate.”, spune Marius Bostan, antreprenor și investitor în serie.
Despre RePatriot
RePatriot este o inițiativă a Romanian Business Leaders care urmărește reconectarea românilor din diaspora cu România prin antreprenoriat, investiții, transfer de know-how și proiecte de dezvoltare. Printre proiectele RePatriot se numără Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa anuală de recunoaștere a performanțelor românilor din diaspora, precum și proiecte dedicate investițiilor și transferului de competență, inclusiv RISE România și propunerea RO-SEIS. RePatriot nu construiește doar legături între România și diaspora, construiește punți prin care talentul, capitalul și experiența românilor din lume pot deveni forțe de dezvoltare pentru România.
Despre FlairMakers
Platforma FlairMakers: www.flairmakers.com este o platformă de tip talent-as-a-service pentru industria ospitalității, care conectează companiile cu profesioniști freelance verificați și gestionează infrastructura necesară colaborării: training, conformitate, contracte, plăți și controlul calității. Platforma acoperă trei niveluri de expertiză – operațiuni, management și executive & advisory – și operează în Marea Britanie și România.
Contacte media:
RePatriot – Andra Maxim, manager comunicare – andra@vossreview.com | telefon +40 726 550 801
Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers – raluca@flairmakers.com | +44 777 400 7434
Recenta decizie a agenției de rating Fitch de a menține calificativul României – într-un moment de puternică presiune macroeconomică – aduce în prim-plan mecanismele subtile din spatele echilibrului politic și financiar al țării. O analiză atentă a contextului arată că, dincolo de bilanțul dificil al executivului, factorul determinant pentru încrederea piețelor internaționale a fost garanția instituțională și credibilitatea personală oferite de la Palatul Cotroceni.
Un sprijin politic dus până în ultimul moment
Comportamentul public al președintelui Nicușor Dan după prezentarea evaluării Fitch ilustrează o strategie de protejare a stabilității naționale. Deși raportul agenției putea fi interpretat și speculat politic ca un eșec al executivului, președintele a ales o abordare temperată, evitând să adauge tensiune peste o situație deja fragilă.
Acest gest confirmă o realitate politică importantă: susținerea acordată Guvernului Bolojan și partidelor din coaliție a fost fermă și necondiționată până în ceasul al 13-lea, inclusiv după încheierea mandatului. Prin refuzul de a escalada verbal situația, președintele a oferit o dovadă clară de toleranță și sprijin față de stabilitatea guvernamentală, prioritizând interesul general în detrimentul reglărilor de conturi politice.
Miza din spatele cifrelor și dinamica negocierilor cu Fitch
Contextul financiar pe care s-a sprijinit decizia agenției este unul extrem de complex. Evaluarea inițială a experților Fitch arăta spre o retrogradare iminentă a ratingului suveran, decizie justificată de tabloul economic dificil: presiunile inflaționiste care au afectat puterea de cumpărare, deciziile de înghețare a salariilor și pensiilor și riscul persistent de a fi încadrați la categoria de risc major (junk).
În ciuda acestor vulnerabilități și a presiunii uriașe pe finanțele publice, autoritățile române au reușit să evite scenariul negativ. Întrebarea esențială este cum a fost posibil acest lucru, în condițiile în care datele economice brute erau deja cunoscute de piețe.
Răspunsul nu a stat în prezentarea unor indicatori noi, ci în garanțiile de conduită fiscală. În timp ce autoritatea altor actori politici s-a erodat considerabil pe parcursul mandatului, Nicușor Dan a rămas interlocutorul strategic în care partenerii externi au avut încredere totală.
Presedinția ca garant al disciplinei bugetare
Miezul deciziei agenției Fitch se regăsește în angajamentul ferm comunicat de președinte: indiferent de fluctuațiile politice, de negocierile dintre PSD, PNL și celelalte partide sau de componența viitorului guvern, linia de sobrietate bugetară va fi menținută sub stricta sa supraveghere.
Garanția oferită piețelor financiare s-a bazat pe câteva puncte cheie:
- Continuitatea reformelor: Asigurarea că disciplina fiscală nu va depinde de configurația politică de la Palatul Victoria.
- Rigurozitatea legii bugetului: Angajamentul că viitorul buget va fi construit pe baze solide și reale, eliminând riscul derapajelor financiare din anii precedenți.
- Autoritatea instituțională: Poziționarea președintelui ca ancoră de stabilitate capabilă să impună limite clare în gestionarea banului public.
Un răgaz crucial pentru economia națională
Obținerea acestei reevaluări oferă României o gură de aer absolut necesară pentru recalibrarea politicilor economice. În timp ce bilanțul guvernamental a lăsat în urmă vulnerabilități vizibile, intervenția și credibilitatea președintelui Nicușor Dan au fost elementele care au înclinat balanța, împiedicând retrogradarea financiară și menținând țara pe o trasă de stabilitate.
