Evenimente
Drapaje evidente de la lege ale LCK, inca din data de 26.09.2016, nesesizate de politicieni si experti!/Unde a fost Comisia de Control Parlamentar a SRI? A dormit!?
(PRELUARE INPOLITICS.RO–B.I.):
Scrie ieri contributors.ro: ”Că Augustin Lazăr nu a fost un erou în vremea comunismului, asta este o certitudine. Dar tot o certitudine este și faptul că nu de el depindea eliberarea lui Filip. Și că nici măcar un gest eroic al lui n-ar fi făcut-o cu putință”. Și mai au o relevație comentatorii, legat de Lazăr: ”Grav este că a fost „procuror comunist“. Ciudat este însă că însuși Iulius Filip fusese comunist”. Spălătoria de cadavre continuă să duduie și niciun mijloc nu e precupețit, la loc de cinste fiind minciunile lui Lazăr însuși.
De cînd a izbucnit scandalul, două teme majore – pe lîngă altele secundare – au fost rostogolite în spațiul public, fie de la sine, fie prin preluarea declarațiilor procurorului general.
E vorba de ideea că Lazăr nu avea niciun rol – deci nicio vină – în eliberarea deținuților politici, doar judecătorii hotărînd asta.
”Sunt obligat să reiau precizarea conform căreia atribuția acestei comisii nu era aceea de a dispune punerea în libertate a unor condamnați, fiindcă e simplu, procurorul nu e judecător și nici alți gardieni de la grefă, funcționari ai grefei penitenciarului” se disculpa, ieri, procurorul general.
A doua, că șefia comisiilor de eliberare era asigurată prin rotație de procurorii comuniști de la procuratura județeană.
Prima teorie e spulberată de legea 23/1969 privind executarea pedepselor în închisori, care stipulează:
”ART. 28 – Comisia prevazuta la art. 27 examineaza situatia fiecarui condamnat, pentru a constata daca sint indeplinite conditiile art. 59 si 60 din codul penal, intocmind un proces-verbal in care se consemneaza modul de comportare a condamnatului in penitenciar si la locul de munca, date cu privire la munca prestata si, cind este cazul, propunerea pentru liberare conditionata.
Procesul-verbal prin care se constata ca sint intrunite conditiile cerute pentru liberarea conditionata se inainteaza judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla penitenciarul, in vederea aplicarii dispozitiilor art. 450 din codul de procedura penala.In cazul in care comisia constata ca cel condamnat nu indeplineste conditiile pentru a fi liberat, fixeaza un termen pentru reexaminarea situatiei acestuia, termen care nu poate fi mai mare de un an. Totodata, pune in vedere condamnatului ca se poate adresa direct instantei. Cind condamnatul se adreseaza direct instantei cerind liberarea conditionata, odata cu cererea se trimite si procesul-verbal al comisiei de propuneri”.
Altfel spus, judecătorii nu aveau un cuvînt de spus decît strict în situația în care Lazăr și restul comisiei decideau să le trimită propunerea de liberare condiționată.
Lazăr nu avea decît parțial dreptul de DA, restul ținînd de judecători.
Dar avea integral dreptul de NU.
Iar Lazăr a ales să țină de acest ”privilegiu”, refuzînd să transmită vreo propunere judecătorilor. Deci, în niciunul dintre aceste cazuri judecătorii nu au fost cei care au decis să refuze liberarea condiționată, ci doar Augustin Lazăr și subalternii săi din comisie.
Mai mult, el s-a incriminat singur recunoscînd că nu lua contact cu deținuții înainte sau după analizarea dosarelor lor. Or, acest lucru ar fi fost obligatoriu, pentru a comunica deținuților că li s-a respins de către comisie liberarea, dar că au dreptul legal de a se adresa direct instanței.
O altă minciună a lui Lazăr a sunat, ieri, cam așa: ”O să vă surprindă, eu acum am aflat că erau 30 de deținuți politici și ei, fiind într-o unitate militară în supravegherea Securității, nu cred că ar fi aprobat unui procuror să meargă să vadă ce fac ei”.
Legea 23/1969 prevedea, însă, explicit: ”In exercitarea atributiilor de supraveghere, au acces in locurile de detinere si de munca presedintele tribunalului sau judecatorul delegat de acesta si procurorul competent potrivit legii”.
Ceea ce arată fără echivoc că procurorii aveau dreptul de a vernifica modul în care se achită de sarcini organele care se ocupau de supravegherea închisorilor.
A doua teză e desființată de Lazăr însuși, care a explicat în conferința de presă de ieri ce înseamna, de fapt, rotația procurorilor: cînd se pensiona ori primea alte însărcinări un procuror care deținea funcția de șef al respectivei comisii era, firesc, înlocuit cu altul. ”Eu, când am fost primit la parchetul local, am luat locul altui coleg care plecase la un alt parchet și am preluat atribuțiile lui. După un an și jumătate a venit un alt coleg care mi-a luat atribuțiile cu totul”.
Lazăr a mai explicat că a deținut funcția respectivă timp de un an și jumătate și a analizat ”foarte multe dosare, de ordinul zecilor”.
Un interval în care, așa cum am arătat, a fost responsabil direct de toate refuzurile de liberare a deținuților politici. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Evenimente
MAE, despre Acordul UE – Mercosur: ”Nu prevede o liberalizare totală a comerțului cu produse agricole”
Ministerul Afacerilor Externe a transmis, marți, că poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale țării noastre.
”Așa cum a transmis în comunicarea publică Președintele României, Nicușor Dan, încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, votul favorabil în COREPER reflectă o poziționare asumată. Acest lucru este reflectat și de declarația Președintelui Nicușor Dan după decizia COREPER (https://x.com/NicusorDanRO/status/2009634717297938504).
În ceea ce privește procesul de aprobare în COREPER a deciziilor de semnare de către Comisia Europeană a iTA și EMPA (cele două componente ale Acordului UE – Mercosur), dar și în ceea ce privește ansamblul pașilor pentru negocierea și realizarea Acordului UE – Mercosur, MAE a acționat în conformitate cu rolul său prevăzut prin legislația națională în vigoare și cu procedurile decizionale aplicate în situații similare”, a transmis MAE printr-un comunicat de presă.
Conform HG nr. 34/2017 privind gestionarea afacerilor europene și a participării României la deciziile UE, instrucțiunile pentru reuniunile COREPER (la nivel de ambasadori) sunt transmise de către MAE pe baza elementelor de poziție trimise de instituția cu atribuții în domeniul respectiv, transmite sursa citată.
MAE afirmă că ”aceleași proceduri de coordonare a Sistemului de afaceri europene, prevăzute începând din 2017 de HG nr. 34, au fost aplicate constant de MAE inclusiv în ceea ce privește, spre exemplu, poziția României în COREPER și Consiliu pentru Acordul UE – Chile, încheiat în 2023”
”Negocierile privind Acordul UE – Mercosur au avut loc pe filiera comercială și între liderii politici, negocieri în urma cărora s-au obținut resurse adiționale pentru fermierii din România, o clauză de salvgardare în cazul unei variații de 5% a prețurilor și volumelor produselor agricole importate și un control mai riguros privind respectarea regulilor sanitar-veterinare pentru produsele agricole importate din Mercosur, toate acestea fiind conforme cu votul reprezentanților partidelor din coaliția de guvernare în Parlamentul European”, susține sursa citată.
De asemenea, reprezentanții instituției au ținut să precizeze faptul că ”Acordul nu prevede o liberalizare totală a comerțului cu produse agricole, ci doar în limite cantitative ferme privind importurile produselor sensibile din agricultură, la doar 1 – 1,5% din totalul importurilor, precum și aplicarea standardelor UE și produselor importate”.
Potrivit MAE, ”procesul, în ansamblu, are două componente juridice: una privește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord, iar cealaltă, modul în care România devine parte.
Etapa finală a procesului decizional la nivelul UE privind exprimarea consimțământului ca Uniunea Europeană să devină parte la acest acord o reprezintă votul Parlamentului European”.
Instituția subliniază că ”memorandumul la care se face referire în spațiul public nu este necesar pentru etapa actuală. El reprezintă o cerință juridică pentru etapa ulterioară a procesului, atunci când, prin acest memorandum, se aprobă semnarea în numele României a Acordului UE – Mercosur”.
”Conform legislației privind aprobarea semnării în numele României a tratatelor internaționale (în acest caz, Acordul UE – Mercosur), memorandumul trebuie să parcurgă procedura internă de avizare și aprobare anterior semnării în numele României a Acordului.
Etapa finală a procesului decizional național va fi adoptarea de Parlamentul României a legii de ratificare a Acordului UE – Mercosur”, conchide MAE.
Evenimente
Eurostat: România, cel mai ridicat deficit de cont curent din UE, în trimestrul trei din 2025
România a înregistrat, în trimestrul III al 2025 cel mai ridicat eficit de cont curent din UE, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 57,3 miliarde de euro (1,2% din PIB) , după un plus de 80,5 miliarde de euro (1,7% din PIB) în precedentele trei luni şi un surplus de 96,1 miliarde de euro (2,1% din PIB) în trimestrul trei din 2024.
În perioada iulie-septembrie a anului trecut, 16 state membre UE au înregistrat excedent de cont curent, pe primele locuri fiind Germania (41 miliarde de euro), Ţările de Jos (19,7 miliarde de euro), Spania (15,4 miliarde de euro), Danemarca (14,8 miliarde de euro), Irlanda (13,9 miliarde de euro) şi Suedia (8,4 miliarde de euro), în timp ce alte 11 ţări membre, printre care şi România, au înregistrat deficit de cont curent.
În trimestrul trei din 2025, ţările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost România (minus 8,3 miliarde de euro, de la minus 6,7 miliarde de euro în trimestrul doi din 2025), Franţa (minus 4,8 miliarde de euro), Polonia (minus 4,2 miliarde de euro) şi Belgia (minus 3,8 miliarde de euro).
În perioada iulie-septembrie, UE a înregistrat excedente de cont curent pe relaţia cu Marea Britanie (75,7 miliarde de euro), Canada (12 miliarde de euro), centrele financiare offshore (11,5 miliarde de euro), SUA (9,2 miliarde de euro), Brazilia (8,4 miliarde de euro), Hong Kong (7,4 miliarde de euro), Elveţia (4,6 miliarde de euro), Japonia (4,3 miliarde de euro) şi Rusia (4,2 miliarde de euro).
Deficite au fost pe relaţia cu China (minus 58,3 miliarde de euro) şi India (minus 0,3 miliarde de euro).
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
Un an de control judiciar pentru Călin Georgescu. ”Sunt aici nu pentru că am greșit, ci pentru că deranjez”
Călin Georgescu a ajuns din nou în fața polițiștilor pentru a semna controlul judiciar. Se împlinește un an de când acesta se află sub măsura preventivă iar în următoarea perioadă urmează mai multe decizii importante în instanță, inclusiv judecătorii se vor pronunța dacă va fi prelungit din nou controlul judiciar.
Călin Georgescu: ”Sunt aici nu pentru că am greșit, ci pentru că deranjez”
”Aș dori să le mulțumesc tuturor oamenilor prezenți, astăzi, aici și celor care nu sunt prezenți, dar sunt cu gândul și cu sufletul la România liberă și prosperă. Înainte de orice, mulțumim lui Dumnezeu că suntem împreună și că putem să ne păstrăm cumpătul ăn acetse vremuri tulburi.
Am fost, din nou, după cum vedeți, astăzi, aici, nu pentru că ași fi greșit cu ceva, ci pentru că adevărul deranjează. Este clar că deranjează și frica este miza lor, dar noi nu trăim din frică. Puterea lor stă în presiune, dar puterea noastră stă în calm și faptul că sunteți astăzi aici, poporul român, căruia mă adresez liniștit și demn, spune ceva esențial, mai mult decât orice strigăt: Nu suntem singuri.”
În ciuda gerului de afară, zeci de oameni s-au adunat pe trotuarul din fața sediului Poliției Buftea, pentru a-l susține pe liderul suveranist.
Călin Georgescu s-a prezentat astăzi la secția de Poliție din Buftea pentru a semna controlul judiciar, procedură pe care o respectă în fiecare zi de marți, conform obligațiilor impuse prin măsura preventivă. Tot astăzi se împlinește un an de la instituirea acestei măsuri de către procurorii Parchetului General, în primul dosar penal trimis deja în judecată.
În perioada următoare sunt programate și alte termene importante în instanță. Pe 21 ianuarie, la Curtea de Apel București, va avea loc o nouă etapă în procedura de cameră preliminară din cel de-al doilea dosar penal, considerat cu miză majoră în situația juridică a lui Georgescu. Pe lângă acestea, mai există și alte cauze aflate încă în faza de cercetare penală.
-
Uncategorizedacum o ziDe ce sectorul de reciclare recomandă soluțiile Uzinex pentru protejarea marjei de profit
-
Evenimenteacum 2 zile
Senatorul AUR Petrișor Peiu lansează un atac dur pe tema acordului Mercosur: „Demascarea imposturii a trezit monștrii trecutului”
-
Evenimenteacum 2 zile
Florin Cîțu demolează mitul impozitelor „prea mici” pe locuințe, prezentat de guvernul Bolojan
-
Evenimenteacum 2 zile
De ce au crescut impozitele pentru autovehiculele hibrid. Explicațiile oferite de Guvern
-
Evenimenteacum 2 zile
Realitatea Plus, audiențe explozive în 2025. Televiziunea Poporului, în topul celor mai urmărite 3 posturi de știri
-
Evenimenteacum o zi
Indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 6,06% pe an
-
Evenimenteacum o zi
ROBOR la trei luni a coborât la 6,06% pe an
-
Evenimenteacum 22 de ore
Haos total la ghișeele din țară. Revolta unui român care are de plătit un impozit de 3.000 de euro: „Am muncit 30 de ani ca să dau chirie la mafioții care conduc România”