Restricțiile au fost introduse pe 28 martie 2018, la scurt timp după încheierea unei conferințe naționale care a dus la modificarea constituției pentru a permite președintelui Idriss Deby să rămână la putere până în 2033.
Accesul la social media a fost restricționat din cauza faptului că activiștii și cetățenii deopotrivă foloseau rețelele pentru a se mobiliza și a organiza proteste antiguvernamentale. Guvernul le consideră o adevărată amenințare la stabilitatea țării și a aplicat măsura extremă.
Acum, Idriss Deby spune că restricțiile sunt ridicate, dar avertizează cetățenii să folosească rețelele în mod responsabil ”pentru ca aceste instrumente de comunicare să reprezinte un mijloc de dezvoltare, nu unul de scindare”. Deby a spus, la o conferință despre tehnologiile digitale (sic!) în capitala N’Djamena, că a ordonat provider-ilor să pună capăt restricțiilor.
Ciad se întinde pe 1,2 milioane kmp și are 12 milioane de locuitori. Țara a devenit în 2003 producător de petrol, însă instabilitatea politică și infrastructura precară au făcut-o să nu poată profita de ocazie.
Ciadul a obținut acum doi ani un împrumut de 312 milioane dolari de la FMI și de atunci grevele și diversele tipuri de proteste au fost la ordinea zilei după ce statul a încercat implementarea unor măsuri convenite cu Fondul Monetar Internațional.
Sursa: Bloomberg
