Cum explică STS faptul că soluția pusă la dispoziție în 2015 de Teamnet pentru sistemul 112 din București și Ilfov funcționează:
- „Proiectul la care faceți referire a avut ca scop modernizarea hardware-software a unei singure componente din cadrul sistemului informatic al Sistemului național unic pentru apeluri de urgență – SNUAU (în concordanţă cu finanţarea din fonduri UE identificată la momentul respectiv) şi anume componenta voce-date din cadrul Centrului 112 București-Ilfov, responsabilă cu procesarea apelului vocal şi a fişelor de caz aferente fiecărui apel de urgenţă.
- În vederea asigurării suportului decizional pentru operatorii 112 şi dispecerii agenţiilor specializate de intervenţie, această componentă critică a sistemului IT&C al SNUAU interacţionează cu alte două componente importante, care nu au făcut obiectul modernizării infrastructurii hardware-software: sistemul de localizare şi sistemul GIS (harta), care au fost implementate într-o arhitectură centralizată, deservind toate cele 41 Centre 112 existente la nivel naţional (fiecare centru dispunând de un sistem informatic voce-date independent, dar totodată interoperabil cu celelalte 40). Niciuna din cele două componente precizate mai sus (prima implementată în anul 2008, iar a doua în 2010) nu a făcut obiectul modernizării în cadrul proiectului aferent modernizării Centrului 112 Bucureşti-Ilfov.
- În acest context, cerinţele la care ați făcut referire au fost introduse în caietul de sarcini pentru ca aplicaţia date-voce îmbunătățită să permită utilizarea prin asocierea automată la momentul răspunsului la apel sau pe timpul procesării acestuia, după numărul de telefon, a informaţiilor mai precise de localizare transmise prin diverse metode (aplicaţie mobilă, AML, link de localizare etc) către sistemul de localizare al SNUAU.
- Faptul că cerinţa pe care o menționați în solicitare a fost implementată este atestată de funcţionarea, la acest moment, a celor două metode de localizare precisă dezvoltate intern de STS (HTML5 geolocation şi aplicaţia mobilă Apel 112), funcţionare care se bazează în cazul soluţiei aferente Centrului 112 Bucureşti – Ilfov, tocmai pe mecanismul de asociere automată după numărul de telefon, cu informaţia de localizare GPS primită din diverse surse (actualmente cele două menţionate mai sus şi pe viitor prin tehnologia AML).
- În ceea ce priveşte îmbunătăţirea localizării, aceasta nu este dată de facilitatea implementată în aplicaţia voce-date, la care se face referire în solicitarea dumneavoastră, ci în primul rând de tehnologia existentă la sursa de date a informaţiei de localizare, de condiţiile în care se iniţiază apelul (terminal capabil să extragă şi să transmită informaţia de localizare, semnal GPS în locul respectiv etc). Din practica gestionării apelurilor efectuate din aplicaţia Apel 112 a rezultat o informaţie precisă de localizare, de ordinul metrilor/zecilor de metri, care este extrem de utilă, în special pentru faza de intervenţie la urgenţele gestionate în cadrul SNUAU.„, se arată în răspunsul STS.
Cum explică STS faptul că a dezvoltat cele două soluții – HTML5 geolocation și aplicatia 112 – abia după 3 ani și respectiv 4 ani de la implementarea din 2015 a facilității de asociere automată a datelor de localizare prin modernizarea centrului 112 din București și Ilfov?
- „În perioada la care faceți referire, Serviciul de Telecomunicații Speciale a realizat demersuri și testări în vederea implementării, în condiții de siguranță, a celor două metode de localizare precisă dezvoltate intern de STS (HTML5 geolocation şi aplicaţia mobilă Apel 112). Informații suplimentare cu privire la aceste demersuri se regăsesc în comunicatul de presă emis de STS în data de 28.07.2019, disponibil pe site-ul instituției noastre„, a precizat STS.
Acuzat că ar fi tergiversat de mai mulți ani implementarea unei alte soluții AML/ESL care nu necesită instalarea unei aplicații sau o conexiune de date, STS a explicat în data de 28 iulie pentru HotNews.ro că a inițiat demersuri, încă de la începutul anului 2017 pentru implementarea acestei soluții, după ce ANCOM a obligat prin decizie (n.a noiembrie 2016) operatorii mobili să transmită mai multe date de localizare.
Serviciul sublinia însă că pentru implementarea soluției AML/ESL în tot sistemul 112 era nevoie de modificări la legislația primară. Ce modificări ar fi fost necesare?
„Principalele modificări legislative necesare pentru implementarea funcționalității AML și care trebuie operate la nivelul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență, cu modificările și completările ulterioare, vizează:
– Reglementarea unui număr unic scurt (similar reglementării 113) pentru transmiterea mesajelor de localizare asociate apelurilor de urgenţă în reţelele publice de telefonie (fără această reglementare nu există o ţintă pentru SMS-urile care conţin informaţie de localizare generată prin tehnologia AML);
– Reglementarea gratuităţii conexiunii la internet, asigurate de furnizorul de servicii de telefonie destinate publicului prin intermediul reţelelor publice mobile, în limite tehnic fezabile, pe perioada apelului de urgenţă, cu scopul obţinerii şi transmiterii către SNUAU a informaţiilor de localizare ale apelantului (fără această reglementare, obţinerea şi transmiterea informaţiilor de localizare de către serviciile de localizare de pe terminalul apelantului, operaţiuni ce se iniţiază automat în momentul iniţierii apelului de urgenţă, va genera costuri pentru apelant, ceea ce contravine reglementării privind funcţionarea SNUAU (OUG 34/2008), potrivit căreia apelul de urgenţă e gratuit (nu generează niciun fel de costuri pentru apelant şi poate fi iniţiat fără credit în situaţia în care apelantul nu dispune decât de o cartelă Prepay);
– Reglementarea gratuităţii mesajelor de localizare asociate unui apel de urgenţă (din acelaşi motiv al obligativităţii gratuităţii apelării la numărul de urgenţă);
– Asigurarea cu prioritate, de către furnizorii de reţele mobile de comunicaţii, a primirii şi retransmiterii mesajelor de localizare asociate unui apel de urgenţă, indiferent de tipul de serviciu folosit de utilizatorul respectiv;
– Reglementarea acordului implicit al apelantului privind prelucrarea datelor cu caracter personal, astfel cum acestea sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 679/2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date (datele privind localizarea unei persoane intră în categoria datelor cu caracter personal).„, se arată în răspunsul STS.
De ce pentru introducerea AML era nevoie de reglementarea gratuității la internet și SMS-ul cu datele de localizare, iar în cazul celor două soluții dezvoltate de STS nu s-a aplicat același principiu? Nu este o contradicție?
- „Nu există nicio contradicție în răspunsul la care faceți referire. În cazul celor două soluții dezvoltate intern, din proprie inițiativă, de STS, cu resurse proprii, utilizatorul telefonului mobil beneficiază de servicii cu utilizarea serviciului date mobile de la un operator de telefonie mobilă și, la libera lui alegere, decide dacă folosește sau nu aceste servicii, respectiv prin acceptarea termenilor și condițiilor de utilizare a aplicației. Pentru implementarea AML în cadrul SNUAU, la nivel național, este necesar mai mult decât acordul individual al utilizatorilor. În ceea ce privește această funcționalitate asociată apelului de urgență, de aceasta beneficiază în mod automat orice cetățean fără a fi necesar acordul său prealabil, motiv pentru care aceasta trebuie să fie gratuită și, prin urmare, este nevoie de modificarea cadrului legislativ aplicabil.„, a mai precizat Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Amintim că între timp, Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență care prevede implementarea soluției AML pe telefoanele mobile inteligente, precum și obligația identificării tuturor proprietarilor de cartele prepay care sună la 112 și amenzi mai mari pentru cei care fac farse la numărul unic de urgență.
