Financial report Noul ministru al Finanțelor din Grecia promite reforme fiscale. Creșterea economică din Franța, sub semnul incertitudinilor. Șeful BASF avertizează Guvernul – Finante & Banci

0
62

Financial Times: Noul ministru al Finanțelor din Grecia promite să acorde prioritate reformelor fiscale ● Les Echos: Creșterea economică de anul viitor- o toamnă sub semnul incertitudinii ● Handelsblatt: Șeful BASF avertizează Berlinul: Noi vom lua măsuri pentru a trece de criză, dar și Guvernul trebuie să ia ● Știri pe scurt.

  • Financial Times: Noul ministru al Finanțelor din Grecia promite să acorde prioritate reformelor fiscale

Noul ministru al Finanțelor din Grecia a declarat că reformele în domeniul taxării vor fi „prioritatea sa principală”, deoarece țara sa încearcă să urce viteza cu care crește economia și să reconstruiască credibilitatea în fața investitorilor după un deceniu de programe derulate de UE și FMI.

Christos Staikouras a declarat pentru Financial Times că guvernul de centru-dreapta Noua Democrație dorește „o reformă fiscală cuprinzătoare, care se va întinde pe patru ani și va duce la accelerea creșterea”. Reforma se va concentra pe reducerea impozitului pe venit și cel pe profit, reducerea TVA-ului, simplificarea stimulentelor fiscale pentru investitori.

„Obiectivul fundamental este acela de a atinge rate de creștere sustenabile”, a declarat Staikouras în primul său interviu cu presa străină de la preluarea mandatului său la Finanțe după alegerile de luna trecută.

Noua democrație, condus de Kyriakos Mitsotakis, care a învins partidul de stânga Syriza al fostului premier Alexis Tsipras luna trecută, și-a bazat campania pe reducerea impozitelor, digitalizarea economiei și crearea de noi locuri de muncă. Conservatorii s-au mai angajat să promoveze privatizarea și să dea curs unor proiecte de investiții străine care fuseseră neglijate de Syriza, ai cărui lideri s-au opus investițiilor private și au rezistat presiunii de a adânci programul de privatizare.

„Ne ocupăm de agenda reformei. . . vom implementa reforme structurale în mod frontal ”, a spus Staikouras. „Am convenit [cu UE] să accelerăm privatizările, deoarece credem că ele pot contribui la rate de creștere durabile atunci când. . . acestea sunt realizate în condiții de transparență absolută și includ, de asemenea, un efect social pozitiv.”Domnul Staikouras a trecut deja prin parlament primul său proiect legislativ, reducând taxa anuală pe proprietate la 22% în medie și permițând plata în 120 de rate a restanțelor fiscale ale cetățenilor.

O a doua propunere fiscală care urmează să treacă luna viitoare va include o reducere a impozitului pe profit de la 28% la 24%. Ca și măsurile anterioare, aceasta va intra în vigoare imediat.

În ciuda reducerilor deja anunțate, „estimăm că vom atinge ținta de a avea un excedent bugetar 3,5 la sută în 2019, dar este clar că nu mai avem spațiu fiscal [pentru reduceri suplimentare] anul acesta”, a spus el.

Având în vedere perspectiva crescândă a unei recesiuni în Europa, dl Staikouras este reticent în realizarea unor proiecții privind creșterea pentru 2020 și 2021. Dar e încrezător că Grecia își va atinge obiectivul oficial de creștere de 2% în acest an, având în vedere că climatul de afaceri a fost constant îmbunătățit.

Cu toate acestea, vor fi necesare rate de creștere mult mai mari dacă Grecia va compensa scăderea de 25% a produsului intern brut din anii de criză. Dl Mitsotakis a susținut că cerința realizării excedentului bugetar ridicat poate duce la strangularea creșterii prin reducerea consumului și descurajarea investițiilor publice și private.

În septembrie, dl Staikouras va anunța ridicarea integrală a controlului capitalului care a fost impus în culmea crizei elene, precum și un acord pentru Atena de a rambursa anticipat aproximativ o treime din cele 8,5 miliarde de euro din datoria către FMI.

Încetarea controlului capitalului, care datează de la mijlocul anului 2015, când Grecia risca o ieșire dezordonată din euro, va trimite „un mesaj de stabilitate”, a spus Staikouras. Nu numai că va încuraja exportatorii, dar analiștii anticipează că s-ar putea ca unele depozite care ieșiseră din țară să se întoarcă în băncile elene, ușurând criza de lichiditate cu care se confruntă băncile grecești și sporind încrederea investitorilor.

Dl Staikouras a repus pe masă rambursarea anticipată a sumei de 8,5 miliarde de euro a Greciei datorate FMI, la o rată a dobânzii de 5,1%. Această mișcare vine după ce Atena a strâns 2,5 miliarde de euro pe piețele de capital printr-o emisiune de obligațiuni pe șapte ani, la un randament de 1,9 la sută, un nivel record pentru greci.

„Scopul nostru este punerea în aplicare rapidă a unui plan economic coerent și realist, dar care să fie orientat spre exterior”, a spus Staikouras. „Trebuie să mutăm economia către un cerc virtuos”.

  • Les Echos: Creșterea economică de anul viitor- o toamnă sub semnul incertitudinii

După trei săptămâni de vacanță, miniștrii se vor întoarce luni la Paris. Pe ordinea de zi vor fi unele călătorii pentru unii, precum ministrul bugetului, Gerald Darmanin. Însă, pentru majoritatea miniștrilor, revenirea va avea loc miercurea viitoare, la Consiliul de Miniștri. Se vor reuni într-un climat tensionat.

Asta în primul rând, deoarece miniștrii sunt conștienți de faptul că revolta „vestelor galbene” ar putea începe din nou, sub o formă sau alta. „Marea dezbatere” nu a rezolvat totul și pentru o anumită categorie a populației, furia nu a dispărut.

Riscul unui nou incendiu este cu atât mai mai prezent cu cât, începând cu 5 și 6 septembrie, premierul și ministrul Sănătății vor primi la discuții partenerii sociali pentru a negocia reforma pensiilor, o problemă dificilă aflată pe agendă. De aici cuvintele lui Emmanuel Macron, spuse în acest weekend, la Bormes-les-Mimosas. Președintele Republicii a subliniat urgența „împăcării francezilor divizați”.

Vara a schimbat totul

Apoi, miniștrii vor avea în vizor bugetul pe 2020 care va fi prezentat la sfârșitul lunii septembrie. Cu un obiectiv al deficitului asumat în primăvara anului trecut de 2,1% din PIB. Dar vara a schimbat totul. Din punct de vedere economic, acum suntem într-o ceață completă.

Este dificil de prezis dacă războiul comercial SUA-China va degenera sau nu într-un război valutar, ce se va întâmpla în criza din Hong Kong, cu sosirea lui Boris Johnson în fruntea Regatului Unit, cu economia germană care pare să se îndrepte direct spre recesiune …

Prin urmare, pentru Guvern e foarte dificil să estimeze creșterea economică pe care să își bazeze bugetul pe 2020. Prognoza de creștere de 1,4% pentru anul viitor se află sub o presiune tot mai mare. Economiștii se așteaptă în medie la o creștere a PIB-ului cu 1,2% în 2020.

O cerere internă care rezistă

Economia franceză are încă un avantaj în acest context. Este mai puțin dependentă de comerțul internațional decât celelalte și, prin urmare, a trecut peste primăvara aceasta mai bine decât vecinii săi, Germania sau Italia, datorită în special consumului casnic.

„Prin susținerea cererii interne, politica economică franceză își limitează riscurile. Pare să funcționeze, deoarece piața locurilor de muncă este solidă. Crearea de locuri de muncă continuă să fie consistentă iar acest dinamism creează condițiile unei autonomii de creștere”, explică Philippe Waechter, economist șef la Ostrum Asset Management.

Export sub supraveghere

Întrebarea este: cât timp va face față creșterea franceză vânturilor din economia mondială, care bat în sens contrar? „Cu avansuri ale locurilor de muncă, stimulente fiscale, o relaxare a crizei sociale, cererea internă franceză nu este în pericol pe termen scurt”, spune Bruno Cavalier, economist șef al Oddo BHF. Până în prezent, avansul puterii de cumpărare nu au fost epuizat de gospodării. A fost parțial cruțat. Cu toate acestea, „nu există niciun motiv obiectiv pentru ca rata economiilor să rămână la astfel de niveluri, mai ales că șomajul continuă să scadă și încrederea gospodăriilor și-a revenit de la începutul anului”, spune Hélène Baudchon, economistă la BNP Paribas.

Dacă economia franceză se va opri, probabil se va întâmpla pe canalul exporturilor. PIB-ul Germaniei a scăzut în al doilea trimestru cu 0,1%, Germania fiind cel mai mare partener comercial al nostru. Ne cumpără bunuri în valoare de peste 70 de miliarde de euro pe an. O scădere a moralului lor s-ar răspândi de asemenea în investiții, încă dinamice momentan.

„Ne așteptăm la o creștere moderată, iar riscurile sunt în esență scăzute. Acum există o mare probabilitate ca avansul economic să fie mai mic decât estima Guvernul în primăvară”, spune Hélène Baudchon.

Miniștrii își pot încrucișa degetele, sperând ca economia globală să nu cadă.

  • Handelsblatt: Șeful BASF avertizează Berlinul: Noi vom lua măsuri pentru a trece de criză, dar și Guvernul trebuie să ia

Cu o schimbare a structurii organizaționale și cu accentul pus pe producția chimică- așa vrea Martin Brudermüller șeful gigantului chimic BASF să treacă prin criză. Dar, șeful BASF face apel și la politicieni pentru a face față provocărilor economice. Trebuie să te reformezi în domenii cum ar fi impozitele, reglementările și, de asemenea, în ceea ce privește flexibilizarea pieței forței de muncă. „Guvernul federal ar trebui să se gândească la o nouă agendă 2010″, spuse Brudermüller într-un amplu interviu acordat Handelsblatt.

În același timp, Guvernul trebuie să susțină o finanțare mai puternică a cercetării și să aibă o abordare nouă, mai cuprinzătoare în politica climatică. Scopul trebuie să fie energia regenerabilă și reducerea emisiilor de CO2. El recomandă de asemenea să se continue un dialog orientat pe termen lung cu China.

Brudermüller, care a condus divizia din China a BASF și a trăit în Hong Kong zece ani, spune că e convins de mecanismul de creștere pe termen lung al Chinei, dincolo de actuala dispută comercială. El este, în același timp, încrezător în rezolvarea pe cale pașnică a conflictului din Hong Kong. Consideră BASF nu numai cu restructurarea companiei, dar și cu proiectele lor majore în Republica Populară pe drumul cel bun.

El e convins că o politică guvernamentală bine orientată, alături de măsurile interne pe care compania sa le va lua, obiectivul de creștere pe termen mediu va fi atins.

Știri pe scurt:

  • La Hong Kong, cel mai mare protest de la începutul manifestaţiilor transmite mesaje paşnice de schimbare, scrie presa internaţională. Apărătorii democraţiei de la Hong Kong au înfruntat ploaia torenţială, într-o demonstraţie de rezistenţă în faţa avertismentelor lansate de Beijing, notează The Wall Street Journal. La Hong Kong, protestatarii luptă cu determinare, dorind ceea ce germanii, francezii, britanicii şi americanii au deja: democraţie, stat de drept, drepturile omului, analizează Der Spiegel. Deşi trăiesc în îndepărtatul Hong Kong, cauza lor este una occidentală, însă în Occident există prea multă tăcere în privinţa a ceea ce se petrece la Hong Kong, critică ziarul german. Regiunea semi-autonomă trece de la începutul lunii iunie prin cea mai gravă criză a sa de la retrocedarea către China, în 1997, cu manifestaţii şi acţiuni aproape zilnice pentru a cere, în special, votul universal, comentează Le Temps. Dar propaganda chineză a difuzat din abundenţă imagini ale derapajelor demonstraţiilor, în speranţa de a decredibiliza mobilizarea şi, de asemenea, imagini cu soldaţi chinezi şi transporturi de trupe blindate masate de celalată parte a frontierei, la Shenzhen, atenţionează ziarul elveţian. În două dintre cele mai autoritare ţări de pe glob se desfăşoară acum demonstraţii pro-democraţie fără precedent, constată The Washington Post.
  • Criza obligă geniile să migreze, titrează ziarul mexican Excelsior, care publică o analiză realizată de Deutsche Presse-Agentur. Situaţia economică dificilă care biciuie Europa de Est a obligat profesionişti, cercetători şi experţi să îşi abandoneze ţările, pentru a pleca în Occident, lăsând companiile fără personal şi întârziind investiţiile. Antreprenorii, experţii şi politicienii din ţările balcanice ale Uniunii Europene sunt îngrijoraţi de plecarea tinerilor cu pregătire, către destinaţii cu aşteptări salariale mai bune, precum Germania, Italia sau Spania, notează Excelsior. Autorităţile române estimează la peste două milioane numărul concetăţenilor aflaţi în străinătate, în mare parte în Spania şi Italia. Peste 700.000 de bulgari locuiesc în alte ţări ale UE, un număr de 230.000 de croaţi au emigrat către alţi membri ai Uniunii Europene, între 2013 şi 2016, în Grecia, aproximativ 400.000 de tineri au urmat calea europeană, de la izbucnirea crizei financiare care a afectat ţara în 2010, iar în Ungaria, considerată una dintre cele mai dezvoltate ţări din regiune, criza economică globală din 2008 a generat şi un val de emigrare care s-a intensificat începând cu 2010, menţionează Excelsior.
  • Guvernul român a propus doi foşti miniştri pentru postul de comisar la Bruxelles, Dan Nica şi Rovana Plumb, care au avut mai multe mandate de deputaţi europeni, anunţă Le Figaro. Bucureştiul gestionează dezvoltarea regională în Comisia actuală şi doreşte să obţină un portofoliu la fel de important în noua echipă, cel al energiei sau al transporturilor, menţionează Le Figaro.
  • Prim–ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, reorientează Republica Moldova spre SUA, construind politica republicii după modelul românesc, titrează Nezavisimaia Gazeta. În cursul întrevederii avute cu un congresman american, Maia Sandu şi-a exprimat interesul pentru reluarea dialogului strategic cu SUA, mizând pe America în contextul integrării în UE, explică ziarul rus. „Apreciem în mod deosebit contribuţia Statelor Unite la susţinerea reformelor care au loc în prezent în Republica Moldova şi mizăm pe sprijinul şi buna cooperare cu SUA în domenii-cheie precum democraţia şi buna guvernare, dezvoltarea economico-financiară, cooperarea în domeniul securităţii”, a menţionat Maia Sandu, citată de Nezavisimaia Gazeta.
  • Preşedintele francez Emmanuel Macron îl primeşte la fortul Brégançon pe omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre dosarele fierbinţi de la apropiatul summit G7 de la Biarritz, unde Rusia nu va fi prezentă, dar şi pentru a relansa o relaţie bilaterală aflată în dificultate de la anexarea Crimeii, anunţă Les Echos. După vizita în Franţa, Putin va merge la Helsinki, informează ziarul francez, care crede că aceste vizite sunt folosite la Moscova pentru a arăta că Rusia nu este izolată pe scena internaţională. (RADOR)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here