Financial Times: Scandalul spionajului de la Credit Suisse se adâncește ● Pionii de sacrificiu ai lui von der Leyen ● Les Echos: Republica Populară Chineză la 70 de ani: Niciodată China nu a fost atât de puţin «populară» în lume ● MTI: Cum vrea Szijjártó să atragă investitorii străini în Ungaria.● Știri pe scurt.
- Financial Times: Scandalul spionajului de la Credit Suisse se adâncește
Scandalul de spionaj corporativ în care este implicată Credit Suisse s-a adâncit marți, după sinuciderea unei alte persoane implicate în supravegherea unui executiv.
Directorul de operațiuni al Credit Suisse, Tidjane Thiam, demisionase după ce probele au arătat faptul că a inițiat supravegherea unui executiv care a părăsit brusc firma.
Detectivii privați au fost angajați pentru a-l urmări pe fostul șef al diviziei de administrare a averilor, Iqbal Khan, timp de două săptămâni, în septembrie.
Pierre-Olivier Bouee, membru al Comitetului executiv al băncii elvețiene, a spus că a inițiat singur supravegherea lui Khan.
Credit Suisse a spus că decizia de a-l supraveghea pe Iqbal Khan a fost „greșită și a dus la consecințe grave asupra băncii”.
După demisia lui Pierre-Olivier Bouée, directorul de operațiuni al Credit Suisse, și-a mai prezentat demisia și șeful securității băncii, Remo Boccali.Într-o conferință de presă organizată în grabă marți, Urs Rohner, președintele Credit Suisse, a admis că deciza de supraveghere a fost greșită și mult sub standardele băncii.
Credit Suisse a început supravegherea dlui Khan luna trecută din cauza temerilor că se pregătea să ia din clienții băncii și să-i ducă la rivalul UBS, unde urma să își mute serviciul chiar de marți. Banca s-a aflat sub presiune în ultima săptămână, pe măsură ce detaliile operațiunii de spionaj au devenit publice, inclusiv o altercație dintre domnul Khan și un anchetator privat.
Domnul Khan a depus propria plângere la procurorii din Zurich.
„Întreaga situație este o tragedie, iar faptul că cineva și-a luat viața arată că totul a fost greșit încă de la început”, a spus un acționar al Credit Suisse. „Ceva este profund greșit. În acest moment avem o versiune a evenimentelor, cea a Credit Suisse, care a luat o decizie. Dar în mod clar, exista și o versiune a procurorilor elvețieni.”
Marți, procurorul cantonal din Zurich a declarat că investighează moartea consultantului. Pe baza probelor actuale, incidentul a fost tratat ca o sinucidere, a declarat pentru Financial Times un purtător de cuvânt al procurorului.
Procuratura a declarat că investigațiile sale cu privire la potențialele infracțiuni ale celor care au ordonat supravegherea domnului Khan sunt încă în desfășurare.
Rohner a mai spus marți că „reputația băncii noastre a suferit. . . Aș dori să îmi cer scuze în numele Credit Suisse de la toți angajații noștri excelenți, de la acționarii noștri și de la Iqbal Khan și familia sa”. El a adăugat că nu dorește să oprească ancheta oficială a procurorului din Zürich, dar a spus că ancheta internă a arătat că domnul Thiam „nu a dat ordinul de supraveghere și nici nu știa de acesta”.
„Respingem cu tărie orice afirmație care pune în discuție integritatea CEO-ului nostru”, a adăugat Rohner.
Domnul Rohner a declarat că „cu mare tristețe” banca a aflat de moartea consultantului de securitate. Expertul de securitate a acționat ca intermediar între bancă și Investigo, firma privată care desfășura ancheta internă. „Ne exprimăm condoleanțele profunde. Din respect față de rude, nu vom comenta în continuare despre această problemă”, a adăugat el.
Iqbal Khan a demisionat de la Credit Suisse în iulie, iar banca elvețiană a angajat firma de securitate Investigo pentru a-l supraveghea pe angajatul demisionar care urmează să fie codirectorul băncii rivale UBS din 1 octombrie. În 17 septembrie, Khan a depus o plângere penală împotriva Credit Suisse, iar trei angajați ai firmei de securitate au fost reținuți de autorități pentru incident, a declarat, la acel moment, un reprezentant al Investigo.
Alte articole din FT:
- Pionii de sacrificiu ai lui von der Leyen
Relațiile cu parlamentul ale președintei germane alese a Comisiei Europene au pornit în cel mai prost mod posibil.
Președinția Comisiei Europene a lui Ursula von der Leyen a demarat lamentabil chiar dinainte ca ea să-și ia postul în primire. Sau n-a fost chiar așa?
Președinta germană aleasă a fost pusă luni într-o situație jenantă pe care nici un alt șef al Comisiei de dinaintea ei n-a mai fost nevoit s-o îndure: doi comisari propuși, din Ungaria și România, au fost considerați nepotriviți pentru funcție și au fost descalificați de europarlamentari. Numărul lor e deja cu 100% mai mare decât în cazul Comisiei lui Jean-Claude Juncker și este pentru prima oară când candidați sunt excluși înainte de obișnuitele audieri de confirmare de trei ore din Parlamentul European (PE) – cei doi au fost excluși pentru suspiciuni privind conflicte de interese financiare.
La prima vedere, relațiile dnei von der Leyen cu parlamentul au pornit în cel mai prost mod posibil. Strategia ei de a încerca să „distragă” PE cu controverse legate de al ei „comisar pentru protejarea modului nostru de viață european” a eșuat în mod vizibil. La primul lor test, europarlamentarii au demonstrat că pot lătra, dar și mușca.
Unii oficiali de la Bruxelles nu s-au sfiit deloc să destăinuie în privat consternarea dnei von der Leyen în momentul în care a primit nominalizările de comisari de la Budapesta și București. Rovana Plumb a României a fost acuzată de afaceri imobiliare ilegale legate de insule de pe Dunăre (acuzații pe care ea le neagă). Laszlo Trocsanyi al Ungariei a servit drept ministru al justiției sub Viktor Orban, supervizând adoptarea unor legi și reforme care au făcut din dl Orban inamicul numărul unu al forțelor progresiste din UE.
România și Ungaria s-ar putea dovedi foarte bine a fi pionii de sacrificiu perfecți ai președintei alese. Dl Orban deja a acționat rapid, selectându-l pe Oliver Varhelyi, respectatul ambasador al țării la UE și fost oficial al Comisiei, drept noul său candidat. Se zvonește că și ambasadorul României la Bruxelles ar putea s-o înlocuiască pe Plumb.
Testarea previziunii
Cap de listă în programul audierilor din 2019 a fost Maros Sefcovic, vicepreședintele slovac de centru-stânga al Comisiei, căruia i-a revenit onoarea de a fi primul comisar european pentru relații interinstituționale și previziune. Da, previziune.
Perpelirea lui vreme de trei ore a fost o sărbătoare analitică pentru europarlamentarii ahtiați după procedură: printre cuvintele la ordinea zilei amintim evaluări de impact, proceduri trialog și registre de transparență. Dl Sefcovic nu și-a adus și globul de cristal, insistând că previziunea are mai puțin de-a face cu prezicerea numerelor câștigătoare la loterie, ci mai degrabă cu „utilizarea celor mai bune sfaturi științifice cu privire la unde ar trebui și unde ar putea să se afle Europa”, în orice chestiune, inclusiv țintele de neutralitate climatică ale UE pentru 2050.
- Les Echos: Republica Populară Chineză la 70 de ani: Niciodată China nu a fost atât de puţin «populară» în lume
Într-un amplu sondaj referitor la percepţia asupra uriaşului asiatic, Pew Research Center arată că populaţia ţărilor asiatice şi numeroase naţiuni occidentale au o imagine din ce în ce mai puţin favorabilă referitoare la China. Cota cea mai mare de neîncredere se înregistrează în Japonia.
Marţi 1 octombrie, Beijingul marchează cea de-a 70-a aniversare a fondării regimului comunist. Institutul american Pew Research Center a publicat, nu fără maliţie, rezultatele unui amplu sondaj de opinie care arată degradarea rapidă, în lume, a imaginii celei de-a doua puteri economice a planetei. În majoritatea ţărilor din Asia şi în numeroase state occidentale, percepţia negativă asupra Chinei atinge deja recorduri istorice – se arată în studiul realizat pe un număr de 34.904 de persoane între mai şi august 2019.
Neîncrederea faţă de Beijing este cea mai spectaculoasă în Japonia, unde guvernul conservator al premierului Shinzo Abe a promis să încerce refacerea relaţiei sino-japoneze, afectată de ani de diferende politice şi teritoriale. În studiul Institutului Pew, doar 14% dintre japonezii chestionaţi declară că au o opinie favorabilă faţă de marele lor vecin. Anul trecut, procentul era de 17%.
Înainte de numeroasele incidente diplomatice dintre cele două ţări şi creşterea economică spectaculoasă a Chinei, opinia favorabilă a japonezilor faţă de vecini era de peste 50%. În 2002 ajunsese chiar la 55%, la doar un an după intrarea Beijingului în Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). Dar revendicările din ce în ce mai presante ale dictaturii chineze privind insulele din Marea Chinei, controlate de Tokyo, şi creşterea puterii militare a Chinei alimentează neliniştea crescândă a populaţiei din arhipelagul nipon.
Presiunile Beijingului
O mişcare de neîncredere similară este înregistrată în majoritatea ţărilor din Asia. În Coreea de Sud, doar 34% din cei chestionaţi declară că au o opinie favorabilă referitoare la China. Numărul lor era de 38% în 2018 şi chiar de 66% în 2002. Populaţia locală pare să ţină minte lunile de «pedeapsă» impuse de Beijing guvernului sud-coreean care a îndrăznit să accepte, în 2017, desfăşurarea pe teritoriul său a unui scut american antirachetă de tipul THAAD, bănuit de spionare a infrastructurilor militare chineze. Fără a declara vreodată public acest lucru, puterea comunistă a sancţionat marile grupuri coreene instalate în China şi orchestrează o reducere drastică a fluxurilor de turişti chinezi spre Peninsula coreeană.
Aceste metode de presiune par să neliniştească şi alte populaţii din Asia de Sud-Est, acolo unde Beijingul a încercat, totuşi, în ultimii ani să organizeze o ofensivă de imagine. În Indonezia, procentul celor favorabili Chinei a scăzut de la 53% în 2018 la doar 36% anul acesta, potrivit Pew Research Center. În Filipine, «popularitatea» Chinei pierde de asemenea 11 puncte, ajungând la 42%. Mai departe, în Oceania, imaginea primei puteri asiatice s-a degradat la fel de repede ca în Australia: 36% opinii favorabile faţă de 48% anul trecut.
Cea mai proastă imagine, în America de Nord
Dacă Beijingul se poate consola observând că imaginea sa este ceva mai bună în Rusia, Italia, Grecia sau Israel, puterea comunistă va trebui să ţină cont de creşterea neîncrederii pe continentul nord-american. În Canada, unde guvernul trebuie să suporte atacurile Beijingului ca urmare a arestării, în 2018, a doamnei Meng Wanzhou, directorul financiar al Huawei şi fiică a fondatorului gigantului chinez, 67% din persoanele chestionate afirmă acum că au o opinie defavorabilă la adresa Chinei. Adică un salt de 22% într-un singur an.
În SUA, unde Donald Trump duce un război economic cu regimul lui Xi Jinping, 60% din populaţie are deja o opinie defavorabilă la adresa Chinei. Anul trecut, majoritatea americanilor avea încă o opinie mai curând pozitivă la adresa gigantului asiatic, care riscă să se impună ca una din mizele cruciale ale viitoarei campanii electorale din SUA. În comentariile sale, centrul de cercetare Paw precizează că de când se ocupă de acest subiect, niciodată opiniile defavorabile faţă de China nu au atins astfel de niveluri în SUA şi Canada.
Şi în Franţa, imaginea Chinei se degradează treptat. Anul acesta, doar 33% din populaţie declară că are o opinie favorabilă referitoare la această ţară, ceea ce reprezintă un recul de 8 puncte faţă de 2018.(RADOR)
- MTI: Cum vrea Szijjártó să atragă investitorii străini în Ungaria
Datorită concurenţei mari pentru investiţiile internaţionale din lume, în Ungaria va fi lansat la 1 octombrie un nou sistem de stimulare a investiţiilor, care îşi propune ca deciziile legate de investiţiile orientate către tehnologie să fie în favoarea Ungariei – a declarat, luni, Péter Szijjártó, ministrul ungar pentru afaceri externe şi relaţii economice internaţionale, în cadrul emisiunii matinale a postului public de radio Kossuth, legat de conferinţa internaţională de investiţii care va avea loc marţi, la Budapesta.
Privind noutăţile sistemului de stimulare a investiţiilor, Péter Szijjártó a menţionat că, pentru a beneficia de subvenţii, crearea de locuri de muncă nu mai este o condiţie necesară. De acum înainte, guvernul poate susţine investiţii orientate către tehnologie, care aduc în Ungaria noi procese, metode şi tehnologii, şi adaugă plusvaloare locurilor de muncă deja existente – a declarat politicianul. Acesta a adăugat de asemenea că, în plus, a fost redus şi pragul minim de investiţie necesar pentru a beneficia de creşterea facilităţilor fiscale pentru dezvoltare.
Pentru a reduce birocraţia, va fi abolită totodată obligaţia de plată în avans a impozitului pe profit şi contribuţiile vor fi reunite. Ministrul de Externe a subliniat că, la sfârşitul anului 2017, cu noile locuri de muncă create în Ungaria, salariul mediu brut a fost de 304 mii de forinţi (908 euro), la mijlocul anului 2019 acesta este de 505 mii de forinţi (1.508 euro), astfel că salariul mediu lunar, la locurile de muncă create prin noi investiţii, a crescut cu 200 mii de forinţi (597 euro) pe lună, o creştere de 66%.
Politicianul a afirmat că există două modalităţi de a obţine locuri de muncă cu valoare adăugată ridicată: formarea continuă şi stimulentele financiare. Mai târziu, la o emisiune transmisă pe canalul de ştiri M1 al postului public de televiziune, ministrul a declarat că Germania este partenerul comercial extern numărul unu al Ungariei, nu numai din punct de vedere al comerţului, dar şi din punct de vedere al investiţiilor: 6 mii de companii germane oferă de lucru pentru 300 de mii de persoane. Germanii sunt urmaţi imediat de americani: 1.700 de companii americane oferă de lucru pentru 106 mii de persoane. Industria auto reprezintă 29% din performanţele industriei ungare, astfel că, în opinia sa, este important ca “noile investiţii ale industriei auto, care păşeşte într-o nouă eră, să aleagă Ungaria”.
Peter Szijjártó a adăugat că, în prima jumătate a anului, în fruntea clasamentului privind investiţiile în Ungaria se află companiile coreene, depăşindu-le pe cele germane, ele fiind decisive în noua eră a industriei auto, fiind lideri de piaţă în industria auto electrică. Există deja 110 centre de servicii de dezvoltare a afacerilor în Ungaria, care asigură locuri de muncă pentru 50 de mii de tineri maghiari, în general cu mai multe diplome de studii superioare şi care vizează generaţia Y.(RADOR)
Știri pe scurt:
- Cu mai puţin de o lună înainte de data prevăzută pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, pe care premierul Boris Johnson a promis să o realizeze cu sau fără acord, executivul de la Londra anunţă că va trimite „foarte curând” noi propuneri la Bruxelles însă nu furnizează mai multe detalii legate de modul în care intenţionează să reglementeze problema frontierei irlandeze. Euronews scrie că premierul britanic ar urma să propună înfiinţarea unor centre vamale în apropierea frontierei dintre Irlanda de Nord şi republica Irlanda. Postul public de radio-televiziune din Irlanda, RTE, a anunţat că planul pe care intenţionează să îl prezinte Boris Johnson ar include crearea unor centre vamale la o anumită distanţă de frontieră, de ambele părţi ale acesteia. Bunurile care tranzitează frontiera ar urma să fie monitorizate în timp real cu ajutorul unor dispozitive de localizare instalate în camioane. „Irlanda este crucială pentru oricare dintre soluţii”, scrie Reuters şi comentează că „Uniunea Europeană nu îşi doreşte ca Irlanda de Nord să devină o ‘uşă din dos’ pentru piaţa comună însă menţinerea unei frontiere deschise este vitală pentru menţinerea Acordului din 1998 care a pus capăt violenţelor sectare în Irlanda de Nord, din cauza cărora şi-au pierdut viaţa peste 3.600 de persoane”. Pe de altă parte, ministrul de Interne britanic, citat de Daily Mail, a declarat că susţine limitarea liberei circulaţii după Brexit şi introducerea unui sistem de imigraţie pe bază de puncte, după model australian.
- De la frontierele irlandeze trecem la frontierele sud-estice ale Uniunii Europene, tot mai expuse riscului traversărilor ilegale ale refugiaţilor. Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați prezintă un bilanţ potrivit căruia peste 1.000 de refugiaţi şi-au pierdut viaţa în 2019 încercând să traverseze Mediterana. Este cel de al 6-lea an la rând în care „sumbra cifră” a fost atinsă, arată Daily Mail şi precizează că peste jumătate dintre decesele înregistrate în cursul acestui an s-au produs pe ruta Mediteranei centrale, spre Italia şi Malta. „Ruta vestică spre Spania a devenit mai populară după ce fostul ministru de interne italian, Matteo Salvini, a adoptat o poziţie dură împotriva migranţilor”, comentează Daily Mail. Începând de mâine, o delegaţie europeană se află în Grecia şi Turcia timp de două zile, pentru discuții privind criza refugiaţilor, notează Hürriyet. „Comisarul european pentru migraţie şi miniştrii de Interne din Franţa şi Germania vor avea o serie de contacte atât în Grecia cât şi în Turcia, ocazie cu care vor discuta despre acordul pe tema refugiaţilor la care au ajuns pe 18 martie 2016 Ankara şi Bruxelles-ul. Îngrijorările privind viitorul acordului au început să se înmulţească în ultima perioadă, mai ales în Germania”. „Uniunea Europeană, care pe de o parte încearcă să ajute Grecia să depăşească dificultăţile administrative cu care se confruntă în punerea în practică a acordului, depune eforturi pe de altă parte să menţină în viaţa acordul cu Turcia, a cărui importanţă este recunoscută de toată lumea”, mai arată Hürriyet. Situaţia este tot mai dificilă şi în Grecia, ONU solicitând Atenei să rezolve problema suprapopulării în taberele de refugiați. Publicaţia grecească Kathimerini scrie că Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi a solicitat Atenei să transfere de urgenţă pe continent mii de solicitanţi de azil din insulele supraaglomerate, în contextul în care numărul sosirilor de migranţi a atins cel mai înalt nivel din ultimii trei ani. Organizația internațională a descris situația refugiaţilor din insulele Lesbos, Samos și Kos drept „critică” și „precară”. Potrivit cifrelor ONU, în septembrie numărul sosirilor pe cale maritimă, în special din Afganistan și Siria, au fost de 10.258, cea mai mare cifră din 2016, mai precizează Kathimerini.
- Din actualitatea de peste ocean, presa internaţională reţine noi date legate de scandalul „Ukraingate”, în care preşedintelui Donald Trump i se reproşează că ar fi făcut presiuni asupra omologului de la Kiev pentru investigarea unor afaceri derulate în Ucraina de oponenţi ai liderului de la Casa Albă. Secretarul de Stat, Mike Pompeo, ar fi ascultat discuţia dintre preşedinţii american şi ucrainean din data de 25 iulie, scrie The Wall Street Journal. „Secretarul de Stat, Mike Pompeo, a fost unul dintre membrii administraţiei care au ascultat convorbirea telefonică dintre preşedintele Trump şi preşedintele ucrainean Zelenski, a afirmat un responsabil al Departamentului de Stat, dezvăluire care leagă şi mai mult Departamentul de Stat de ancheta derulată de Camera Reprezentanţilor în vederea destituirii” lui Donald Trump, arată publicaţia americană citată. Mike Pomepo ripostează, calificând ancheta drept o „încercare de a-i intimida” pe „distinşii profesionişti ai Departamentului de Stat”, arată France Presse.
- China a sărbătorit 70 de ani de la instaurarea regimului comunist printr-o amplă paradă militară, marcată însă de noi proteste violente în Hong Kong, scrie The Guardian. „China a serbat 70 de ani de regim al Partidului Comunist şi ascensiunea sa la statutul de superputere mondială, cu o paradă militară care a prezentat tehnologia ţării şi cu promisiunea preşedintelui Xi Jinping că ‘nicio forţă nu poate zgudui statutul acestei măreţe naţiuni’. Preşedintele Xi a spus că guvernul este ataşat formulei politice care acordă metropolei o autonomie limitată sub titulatura „o ţară, două sisteme”. The Guardian comentează că „Aniversarea are loc într-un moment în care Beijingul se confruntă cu cele mai grave provocări” din 1989. „Războiul comercial cu SUA ameninţă atât economia americană cât şi cea chineză, se manifestă o nelinişte internaţională în creştere faţă de proiecţia agresivă a puterii dincolo de graniţele Chinei de către Xi iar problemele interne întrec încercările de unire a celor 1,4 miliarde de locuitori ai Chinei în jurul viziunii unui „Vis chinezesc” a preşedintelui. Pe lângă frământările din Hong Kong şi susţinerea în creştere pentru politicienii anti-Beijing din Taiwan – insula autoadministrată dar revendicată de China – există şi preocupări internaţionale tot mai mari privind încarcerarea a peste un milion de oameni în regiunea Xinjiang din vestul extrem al ţării”. „Protestele uriaşe şi violente din Hong Kong aruncă o umbră lungă asupra proiecţiei de unitate naţională şi putere atent regizată de Beijing”, mai scrie The Guardian (RADOR)
