Financial Times: Ministerul german al Finanțelor vrea adâncirea uniunii bancare. E neclar dacă și Cancelarul e de acord ● Le Temps: Boris Johnson, rugat sa publice un raport despre ingerinţele ruseşti ● De ce a ajuns Educația la capătul nervilor? ● Il Giornale: Ultima „ispravă” a lui Di Maio: ArcelorMittal părăseşte fosta companie Ilva de la Taranto.
- Financial Times: Ministerul german al Finanțelor vrea adâncirea uniunii bancare. E neclar dacă și Cancelarul e de acord
Ministrul finanțelor din Germania a oferit speranța efectuării unor pași înainte în planurile de creare a unei uniuni bancare complete a zonei euro, renunțând la a se mai opune la crearea unui mecanism comun de protecție a depozitelor bancare.
Olaf Scholz a spus că întregul rol al Europei va fi subminat dacă nu va finaliza integrarea sectorului financiar al zonei euro. Planul de centralizare a supravegherii băncilor din zona euro a fost conceput acum șapte ani ca răspuns la criza profundă a datoriilor suverane din regiune.
„Nevoia de a aprofunda și completa uniunea bancară europeană este incontestabilă. După ani de discuții, impasul trebuie eliminat ”, a scris dl Scholz într-un articol de opinie pentru FT.
El a spus că Brexitul, care ar duce la pierderea City of London – cel mai mare centru financiar – înseamnă că a venit timpul ca blocul să promoveze o mai bună integrare a băncilor sale.
Banca Centrală Europeană și șefii UE de la Bruxelles au îndemnat de mult guvernele să pună capăt diferențelor de viziune în privința uniuniii bancare. Acest proiect ar fi vital ”pentru a se asigura că băncile falimentare pot fi scoase din piață în condiții de siguranță fără a fi nevoie de banii contribuabililor, pentru a face zona euro mai rezistentă la șocurile economice”.
Cel mai surprinzător element care reiese din propunerile domnului Scholz este planul său pentru o schemă comună de protecție a deponenților în cazul unui colaps bancar. Germania a respins anterior aceste planuri pe fondul ostilității față de oricetentativă de a pune contribuabilii la plată pentru erorile posibile ale băncilor aparținând altor țări.
Acceptarea unui mecanism comun european de asigurare a depozitelor nu a fost deloc „un pas mic pentru un ministru german de finanțe”, a scris dl Scholz.
Cu toate acestea, propunerile sale vin împreună cu anumite condiții care ar putea stârni îngrijorarea în statele membre ale UE cu finanțe mai slabe sau cu sectoare bancare fragile.
Aceste condiții ar putea fi de asemenea controversate și pentru germani. Funcționarii de la Berlin au subliniat că inițiativa, deocamdată propusă doar pentru dezbatere – nu a fost discutată cu cancelarul german Angela Merkel și e neclar dacă ea va sprijini planurile.
Eforturile trecute s-au lovit de opoziția conservatorilor din Uniunea Democrată Creștină a doamnei Merkel, precum și a băncilor de economii, care au deja o schemă de protecție a depozitelor.
Dl Scholz a spus că Brexit-ul și intensificarea dependenței de China și SUA obligă UE să progreseze.
El a mai adăugat că mecanismul de protecție a deponenților vine la pachet cu reforme dure care să ajute la menținerea disciplinei în supravegherea și rezoluția bancară. Aceste condiții sunt probabil nepopulare în multe alte țări ale UE, în special în cele cu sisteme bancare mai slabe, precum Italia.
Cererile sale includ modificarea cerințelor de capital impuse de UE pentru a elimina stimulentele oferite băncilor pentru ca acestea să cumpere cantități mari din datoria suverană a țării lor de origine; acțiuni suplimentare pentru reducerea datoriilor neperformante din sistemul bancar; și stabilirea unor norme europene comune privind calcularea profiturilor impozabile ale companiilor.
Dl Scholz dorește, de asemenea, ca UE să își armonizeze legislația privind insolvența bancară, astfel încât normele naționale să nu submineze dispozițiile europene în materie.
- Le Temps: Boris Johnson, rugat sa publice un raport despre ingerinţele ruseşti
Prim-ministrul Boris Johnson era marţi presat de Camera Lorzilor şi de opoziţie care cer publicarea, înaintea alegerilor din 12 decembrie, a unui raport privind amestecul rusesc în politica britanică.
Preşedintele comisiei parlamentare de informaţii şi securitate (ISC), Dominic Grieve, a cerut Downing Street să publice un raport privind ingerinţele ruseşti în politica britanică. Acest dosar de 50 de pagini a fost redactat de această instanţă pentru ca să poată fi examinat de Parlament înaintea alegerilor.
Nepublicarea acestui raport a făcut luni obiectul unei dezbateri în Camera Lorzilor. Un lord independent, David Anderson, a arătat că „această amânare nejustificată slăbeşte ISC şi face să apară bănuieli faţă de guvern şi de motivaţiile sale”. Un purtător de cuvânt de la Downing Street arătase anterior că procesul de autorizare a publicării acestui material sensibil nu a fost încă definitivat.
„Nu ascund absolut nimic”
Dar nepublicarea este o decizie „halucinantă”, a estimat Dominic Grieve, citat miercuri de cotidianul „The Guardian”. Potrivit ziarului, raportul examinează încercările de ingerinţe ruseşti în campania pentru referendum din 2016 privind Brexit, inclusiv tentativele de infiltrare în Partidul Conservator al lui Boris Johnson.
Raportul se bazează pe analiza serviciilor de informaţii britanice şi a experţilor. Procesul de autorizare a publicării sale a început în martie, înainte de a ajunge, la jumătatea lui octombrie, la biroul prim-ministrului, care trebuia sa dea aprobarea la sfârşitul săptămânii trecute, potrivit cotidianului.
Partidele de opoziţie, Partidul Laburist şi partidul independentist scoţian SNP, au acuzat guvernul că vrea să minimizeze importanţa acestor ingerinţe. „Nu ascund absolut nimic”, s-a apărat la BBC Michael Gove, însărcinat cu pregătirile pentru Brexit. Raportul va fi „publicat în timp util”, a adăugat el, referindu-se la chestiuni de „securitate naţională”.( RADOR)
Alte articole din Le Temps:
- De ce a ajuns Educația la capătul nervilor?
Este profesia de profesor periculoasă? Două incidente grave au avut loc recent la Geneva, ridicând această întrebare. Potrivit datelor oficiale, numărul de incidente grave raportate este în scădere: 209 în 2018-2019 față de 272 anul școlar anterior.
De vină ar putea fi structura școlară, eșecul școlar, abuzul de rețele sociale, problemele la serviciu sau cele domestice ale părinților, precaritate socială. Sunt mai mulți factori care ar putea determina explozia de violență care atinge sistemul de învățământ.A fost întotdeauna așa? Tinerii de azi sunt mai violenți decât cei de ieri? Ne îndoim.
Fără a generaliza situația, suferința unor profesori este palpabilă. Există școli la care profesorul singur nu reușește să stăpânească clasa, fiind nevoie de doi dascăli. Fiecare profesor se întreabă cât de în siguranță se simte la locul său de muncă?
„Față de agresiunile la care riscă să fie supuși, profesorii mai au o teamă: că nu vor fi susținuți de superiori. Profesoriilor le e interzis să vorbească cu presa. O confirmă un Ordin foarte clar. Orice interacțiune trebuie notificată. O reticență care este dificil de înțeles, câtă vreme violența nu se oprește în curtea școlii ci privește întreaga societate. Cu greu să-i rețin nuanță fără a vorbi cu cei care traieste pe prima linie. Incidentele recente din Renand au dus la crearea unei atmosfere de suspiciune, conducerea școlii neapreciind că incidentele au fost mediatizate.
Cât de departe pot ajunge cu sancțiunile? Nu se vor întoarce ele împotriva mea? Sunt multe întrebări la care profesorii nu au răspunsuri atunci când un elev îi amenință sau devine insolent.
Fără să fi trăit ea însăși vreo agresiune, Natacha Buffet-Desfayes mărturisește despre insultele aduse colegilor ei. Tortura psihologică este foarte grea, mai ales cea pe termen lung, spune și fostul profesor, acum parlamentar, Salima Moyard. „Pe hârtie, sprijinul care ni se dă este foarte clar, dar în realitate acesta variază de la școală la școală. Unele sunt foarte implicați, alții tind să minimizeze incidentele iar ceilalți sunt alături de elev, ceea ce e foarte neplăcut pentru profesor, rezumă Julien Nicolet, reprezentant al unei Federații a profesorilor.
Sunt suficient de educați profesional profesorii pentru a face față conflictelor? Uniii profesori solicită cursuri de management al conflictelor. „Angrenajul violenței nu începe fără predictori, profesorul trebuie să cunoască din timp cum să procedeze astfel încât să prevină conflictul, spune un cadru didactic de la Institutul de Pregătire al Profesorilor.
Sunt atacuri ciclice cazuri izolate? „Rebelii din educație care terorizează profesori, nu sunt nimic nou sub soare. Doar că sunt astăzi mai vizibili, spune Isabelle Mili. Este și un pariu social , nu lipsit de dificultăți ”. „Înainte de sfârșitul anilor ’60, școala era mai violentă decât azi, adaugă Ulrich Jotterand, fost director al unei școli din Montbrillant. ” Acceptă societatea azi mai puțină violență? „Înainte, raportul dintre profesor și student era unul de dominare”, își amintește Ulrich Jotterand. Acum simplul statut de cadru didactic nu mai garantează niciun fel de autoritate. Această autoritate este constant re-negociată social și asta este un lucru bun. ”
„În spatele fiecărui caz de violență sunt deseori probleme sociale teribile, drame personale. Structura învățământului este una ne-adaptată la nevoile de azi”, spune Ulrich Jotterand. „Unele standarde impuse elevilor sunt multe prea înalte iar răspunsul lor este de a respinge școala în totalitate. În fața numărului tot mai mare de elevi demobilizați, profesorii se simt demobilizați ei înșiși.
- Il Giornale: Ultima „ispravă” a lui Di Maio: ArcelorMittal părăseşte fosta companie Ilva de la Taranto
ArcelorMittal a trimis o notificare reprezentanților extraordinari din Ilva, în care este anunțată voința de a rezilia acordul privind închirierea și succesiva cumpărare condiționată a sucursalelor Ilva Spa și a altor filiale. Acordul a fost încheiat pe 31 octombrie 2018.
O „bombă socială” – așa cum o numesc sindicatele – care se abate asupra Guvernului și, în special, asupra lui Luigi Di Maio care, în calitate de ministru al Muncii și Dezvoltării Economice, s-a ocupat de dosar, acum aflat pe masa lui Stefano Patuanelli. „Guvernul nu va permite închiderea Ilva”, spun surse din Executiv. „Nu există condiții legale pentru rezilierea contractului. Vom convoca imediat Mittal la Roma”. Dar este haos.
ArcelorMittal s-a angajat să facă investiții în domeniul mediului înconjurător în valoare de 1,1 miliarde de euro, în domeniul industrial în valoare de 1,2 miliarde de euro și să plătească fostei Ilva 1,8 milioane de euro, odată încheiată perioada de închiriere, care a început la 1 noiembrie anul trecut și care ar fi trebuit să dureze 18 luni. Fosta Ilva angajează 10.700 de lucrători, dintre care 8.200 la Taranto, unde, în prezent, 1.276 sunt concediați timp de 13 săptămâni (începând cu 30 septembrie), din cauza crizei de piață.
În scrisoarea în care compania comunică retragerea, este clarificat faptul că contractul de închiriere și achiziţionarea ulterioară a unor sucursale ale Ilva Spa și ale unor filiale ale acesteia prevede că „în cazul în care o nouă dispoziție legislativă afectează planul de mediu al uzinei de la Taranto într-o asemenea măsură încât să facă imposibilă administrarea sau implementarea planului de afaceri, Societatea are dreptul contractual de a se retrage”. Potrivit ArcelorMittal, „Parlamentul italian a eliminat companiei protecția legală necesară pentru a-și pune în aplicare planul de mediu fără riscul răspunderii penale, justificând astfel comunicarea retragerii”.
Compania le-a solicitat comisarilor extraordinari ai Ilva „să-și asume responsabilitatea operațiunilor și a angajaților în termen de 30 de zile” de la primirea avizului de renunţare.
Secretarul național al sindicatului FIM CISL, Marco Bentivoglio, a lămurit motivele retragerii: „Printre principalele motivații ale ArcelorMittal este „mizeria penală”. O capodoperă a incompetenței și a fricii politice: să nu dezamorseze bomba de mediu și să unească bomba socială”.
Mai mult, ArcelorMittal contestă și activitatea judecătorilor din Taranto, „care obligă comisarii extraordinari din Ilva să completeze anumite prescripții până la 13 decembrie 2019”. Cu toate acestea, anularea acesteia ar face imposibilă punerea în aplicare a planului său de afaceri. „Alte evenimente grave, independente de voința Companiei – scrie în scrisoarea trimisă de ArcelorMittal – au contribuit la determinarea unei situații de incertitudine juridică și operațională, care a compromis în mod semnificativ capacitatea de a efectua intervențiile necesare la Ilva și de a gestiona uzina din Taranto”.
Reacții politice imediate: „Retragerea Arcelor Mittal din Ilva reprezintă o lovitură mortală pentru industria oțelului italian – a declarat Anna Maria Bernini, președintele senatorilor din Forza Italia. Obiectivul strategic al Mișcării Cinci Stele de a transforma Taranto într-un cimitir industrial a fost centrat, iar ceea ce se întâmplă este o adevărată rușine națională, o tragedie pentru ocuparea forței de muncă și dezvoltare”. Și Matteo Salvini, liderul Ligii a comentat: „Dacă guvernul impozitelor, debarcărilor și cătușelor îi va pune pe fugă chiar și pe proprietarii companiei Ilva, punând în pericol munca a zeci de mii de lucrători și viitorul industrial al țării, va fi un dezastru și demisia ar fi singurul răspuns posibil. „Liga cere ca premierul Conte să raporteze de urgență Parlamentului”. (RADOR)
Știri pe scurt:
- China afirmă că „va respecta întrutotul modul de viaţă şi sistemul social din Taiwan în cazul în care insula i se va alipi în mod paşnic şi dacă securitatea naţională va fi apărată”, se arată într-o declaraţie a Partidului Comunist Chinez, apărută în oficiosul China Peoples’ Daily. Pe de altă parte însă, potrivit publicaţiei South China Morning Post, un ziar din Hong-Kong, „preşedintele chinez Xi Jinping s-a întâlmit pentru prima oară, în Shanghai, cu Carrie Lam, şefa administraţiei din Hong Kong, după protestele de pe insulă izbucnite luna trecută, şi a declarat că are ‘deplină încredere’ în ea, lăudând-o totodată pentru eforturile depuse în aplanarea crizei”.
- Rămânem în China, unde „preşedintele francez Emmanuel Macron s-a bucurat de o primire fastuoasă din partea preşedintelui Xi”, după cum relatează francezul Le Figaro. Dar tot un ziar francez, Le Monde, scrie că „Macron a trebuit să facă faţă ambiguităţilor preşedintelui chinez”. Acelaşi ziar precizează că „preşedintele Macron a fost prezent, ieri, la inaugurarea celei de-a doua ediţii a Târgului Importurilor din Shanghai, menit să demonstreze deschiderea în afară a economiei chineze tocmai când ţara e acuzată că blochează accesul firmelor din străinătate”.
- În Mexic, preşedintele ţării, Andrés Manuel López Obrador, anunţă că „se va întâlni cu preşedintele american Donald Trump şi va vedea despre ce fel de colaborare va putea fi vorba apărându-se totodată suveranitatea ţării”, se precizează în ziarul mexican El Universal. Cotidianul american The Washington Post adaugă că „declaraţia survine după ce nouă membri ai unei familii de mormoni americani au fost asasinaţi în nordul ţării”. Un alt ziar mexican, Cronica de Hoy, precizează că „atacul s-a semnalat în Chihuahua” şi că „printre victime se numără trei femei şi patru minori”.
- În sfârşit, după cum era de aşteptat, România continuă şi ea să se afle în atenţia presei date fiind evenimentele de luni. Cotidianul Le Monde titrează: „Guvernul minoritar al lui Ludovic Orban obţine încrederea parlamentului”. Şi tot Le Monde precizează că a fost vorba despre o criză „care împiedica țara să desemneze un candidat pentru Comisia Europeană și să completeze echipa Ursulei von der Leyen”. Agenţia Reuters a anunţat că „noul guvern îl va propune europarlamentarul Siegfried Mureşan pentru funcţia de comisar”. Tot Reuters mai adaugă că, „potrivit declaraţiilor unui oficial român, nominalizarea va fi trimisă la Bruxelles în cursul zilei de azi (miercuri)”.(RADOR)
